BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cum au reuşit aceste state să-şi facă loc pe piaţa efectelor speciale domnitată de Hollywood

    Pentru a realiza detaliile bătăliei sângeroase de la finalul sezonului 6 al serialului Game of Thrones, cei de la Iloura au folosit un mix de VFX şi tehnici mai vechi de animaţie. Echipa a fost condusă de Glenn Melenhorst, supervizorul diviziei VFX, care a vrut să dea cât mai mult realism conflictului dintre Jon Snow şi armata sa de sălbatici, pe de-o parte, şi cei din familia Bolton, conduşi de Ramsay Bolton. Episodul a inclus numeroase coliziuni între călăreţi, armate de 3.000 de oameni, o combinaţie de scene care conţin atât personaje reale cât şi unele generate pe calculator, dar şi sute de elemente precum steaguri, fum, sânge, foc, arme sau chiar ceaţă.

    Compania a fost desemnată să dezvolte această luptă după ce a prezentat producătorilor de la HBO o serie de simulări. Steve Kullback şi Joe Bauer, reprezentanţii canalului pay-per-view, s-au arătat încântaţi de proiectul australienilor şi le-au oferit acestora contractul. „Bătălia Bastarzilor şochează prin îndrăzneală“, a spus Steve Kullback. „Este cu atât mai şocant că am reuşit să o realizăm, iar meritele trebuie să meargă, în primul rând, către Iloura. Am lucrat alături de ei pe parcursul producţiei şi a trebuit să revizuim fiecare scenă; s-a dovedit dificil să facem diferenţa între ce era real şi ce fusese adăugat.“

    În 2015, Game of Thrones a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria „cel mai bun serial ‑ dramă“. Încă de la lansare, Game of Thrones a devenit un fenomen global şi cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite. Inspirat din seria de romane A Song of Ice and Fire, de George R. R. Martin, serialul are acţiunea amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii.

    Având astfel în vedere aşteptările fanilor, cei de la Iloura au urmărit zeci de ore de filmări ale unor concursuri de echitaţie şi diverse filmări ale unor accidente din timpul curselor de cai. Aşa-numitele camere martor, ataşate cailor pentru a oferi mai multe unghiuri telespectatorilor, s-au dovedit extrem de folositoare.

    Iloura este parte a unei industrii care generează din ce în ce mai mulţi bani: în 1989, Indiana Jones şi ultima cruciadă includea doar 80 de cadre cu efecte speciale. 20 de ani mai târziu, blockbusterul Avatar se mândrea cu 3.000 de astfel de cadre. „Ceea ce industria a reuşit este să livreze complexitate“, explică Tony Clark, director al Rising Sun. „Poţi face absolut orice pe calculator în ziua de azi, cu excepţia imaginilor cu oameni.“ Compania condusă de Clark este un alt nume important, care activează pe piaţă de 21 de ani. Echipa a semnat efectele speciale din peste 120 de filme, inclusiv succesul de box-office Gravity. Animal Logic (The Lego Movie) este o altă companie recunoscută internaţional; Luma Pictures, companie americană, a deschis recent un nou birou la Melbourne.

    Pentru a ţine piaţa competitivă, case de producţie precum Warner Brothers sau Universal apelează la un truc: ei folosesc mai multe companii de efecte speciale pentru o singură scenă, împărţind cadrele în mai multe direcţii. La rândul lor, companiile sunt astfel obligate să investească masiv în cercetare şi dezvoltare, pentru că specializarea pe o singură arie nu mai este suficientă. „Poţi să ratezi o ocazie pentru că sincronizarea e extrem de importantă“, este de părere Simon Rosenthal, şeful diviziei VFX de la Iloura, care consideră că natura ciclică a industriei pune mari probleme companiilor. Divizia pe care o conduce, explică Rosenthal, foloseşte aproape 20% din timp pentru cercetare.

    Mai multe scutiri de taxe şi beneficii oferite de guvernul australian au atras în ultimii ani numeroase companii de profil pe continent. Astfel, pentru a fi eligibil de o scutire de 30% a taxelor, un film trebuie să aibă un buget minim de 390.000 de dolari. „Ne ţine în joc şi ne ajută să fim competitivi pe plan internaţional“, a spus Debra Richards, CEO al companiei Ausfilm.
    Există însă pericolul ca alte state, precum India sau China, să depăşească în anii ce urmează Australia sau Statele Unite. Ambele au o industrie a filmului înfloritoare şi o mână de lucru mai ieftină: următorul pas este obţinerea acelui know-how care le va face cu adevărat competitive.

  • Piaţa muncii din România un cerc vicios. Companiile se plâng că nu găsesc angajaţi, iar şomerii că nu găsesc de muncă

    Multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii. Unde se produce ruptura şi care sunt cauzele? Cât de mult contează salariile, beneficiile extrasalariale, mediul de lucru şi renumele companiei arată cel mai recent studiu realizat de Catalyst.

    Piaţa muncii pare un cerc vicios. Multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii. Unde se produce ruptura şi care sunt cauzele? Cât de mult contează salariile, beneficiile extrasalariale, mediul de lucru şi renumele companiei arată cel mai recent studiu realizat de Catalyst.

    Pe primul loc în topul criteriilor luate în considerare în alegerea unui angajator se află în continuare pachetul salarial oferit, criteriu care a marcat o creştere de 19 procente faţă de anul trecut, arată cel mai recent studiu „Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst. „Deşi pachetul salarial este principalul criteriu în alegerea angajatorului, să fie bine plătit este doar al treilea obiectiv profesional al celor care sunt în căutarea unui loc de muncă.

    Atmosfera de lucru plăcută a urcat pe locul al doilea în topul criteriilor, iar acest lucru se datorează în mare măsură şi faptului că angajatorii investesc din ce în ce mai mult în realizarea de spaţii de lucru creative şi dinamice, precum şi în oferirea de opţiuni distractive pentru reîncărcarea bateriilor în timpul petrecut la job“, arată Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst România. Alt criteriu în alegerea angajatorilor, explică Alexandra Stancu, este reprezentat de noile provocări profesionale, întrucât candidaţii îşi doresc să fie într-un continuu proces de creştere şi dezvoltare profesională. Din acest motiv, în momentul în care simt că organizaţia în care îşi desfăşoară activitatea nu le mai poate oferi noi provocări profesionale, caută un alt loc de muncă.

    La fel de adevărat este însă că sunt angajaţi care urmăresc permanent ofertele de pe piaţă, iar în momentul în care apare un anunţ interesant aplică la poziţia care le-a trezit interesul. La polul opus sunt candidaţii care nu aplică la joburile deschise în cadrul companiei preferate, principalul motiv fiind faptul că sunt încredinţaţi că nu au suficientă experienţă. Însă, atenţionează Alexandra Stancu, „acest lucru este influenţat şi de faptul că marea majoritatea a angajatorilor publică un profil ideal al candidatului căutat pentru poziţiile deschise, profil ideal care este şi destul de greu de întâlnit în piaţă“.

    Conform studiului, internetul este principala unealtă de informare pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă; o simplă navigare pe un portal de joburi poate da o imagine de ansamblu cu privire la care sunt companiile care angajează şi profilurile căutate. Pe poziţia a doua în rândul canalelor de informare se plasează site-urile companiilor, cu paginile dedicate celor care vor să aplice: peste 50% dintre respondenţii studiului intră direct pe site-ul firmei care îi interesează. Astfel, pot afla mai multe detalii cu privire la activitatea companiei, structura organizaţională, precum şi experienţa de angajat în cadrul companiei, detaliază reprezentanta Catalyst. „Din acest motiv, actualizarea site-ului companiei sau realizarea unei pagini de carieră locale în cazul companiilor multinaţionale ar trebui să devină o prioritate pentru strategia de comunicare a brandului de angajator“, consideră Alexandra Stancu.

    Peste trei sferturi dintre respondenţii studiului „Cei mai doriţi angajatori“ şi-au actualizat CV-ul sau profilul de pe reţelele sociale în momentul în care şi-au căutat un job, iar aproape două treimi (65%) dintre ei au şi aplicat la un loc de muncă despre a cărui disponibilitate au fost publicate informaţii pe o platformă de carieră. Acest lucru este strâns legat şi de faptul că site‑urile de joburi reprezintă cel mai utilizat canal de informare cu privire la piaţa muncii.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii la studiu îşi doresc să devină specialiliti în domeniul lor de activitate, motiv pentru care unul dintre criteriile importante în alegerea angajatorilor este reprezentat de noile provocări profesionale oferite. În acelaşi timp, candidaţii îşi doresc să poată menţine un echilibru între viaţa profesională şi cea personală, mai ales în contextul în care dezvoltarea profesională este foarte importantă pentru ei.

  • Topul companiilor de asigurări cu cele mai multe reclamaţii

    City Insurance, Asirom şi Carpatica Asig, companii de asigurări specializate în principal pe segmentul poliţelor auto obligatorii (RCA), au strâns în prima jumătate a anului două treimi din reclamaţiile formultate la ASF împotriva celor mai mari 10 companii din piaţa asigurărilor generale.

    Cele mai multe petiţii au fost înregistrate de City Insurance – 1.877 în semestrul I al anului, în creştere cu 37,5% faţă de primul semestru al anului trecut. Asirom este pe locul doi, cu 703 petiţii, în creştere cu 14%, iar Carpatica, cu 701 petiţii, în creştere cu 14%, se află pe locul trei, arată un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Compania Euroins a înregistrat cea mai importantă scădere a numărului de reclamaţii, de la 905 în semestrul 1 2015 la 524 (-42%) în semestrul 1 al acestui an. Alături de Euroins, au înregistrat scăderi ale numărului de reclamaţii şi Omniasig, Allianz-Ţiriac, Uniqua Asigurări, Groupama şi Generali România.

    Forte Asigurări a înregistrat o dinamică specială a reclamaţiilor, o creştere de 8100%, pentru că numărul acestora a crescut de la 3 anul trecut la 246 în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Infrastructura inovării şi soluţii punctuale de creştere pentru companii

    Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba: „de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?“. Analiza avea ca laitmotiv lipsurile: faptul că investiţiile străine vor înceta să mai fie un motor de creştere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiţi de susţinerea statului, ori de dorinţa de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competenţă, fiind încă subjugat corupţiei. Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicaţii de business din România anunţau consolidări pe multe pieţe interne. 

    Pare că matricea clasică de dezvoltare şi creştere durabilă guvernată de investiţii, productivitatea muncii, forţa de muncă, materia primă şi inovarea tehnologică nu este susţinută de realitatea economică. Dar cel puţin doi dintre aceşti factori pot fi îmbunătăţiţi printr-un proces numit inovare. Inovarea este o, sau poate singura, soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro şi la nivel de organizaţii, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare. Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi uşor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piaţă, produs/servicii, tactici, canal de distribuţie) şi inovare tehnologică.

    Dar cum se susţine inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbeşte despre doi factori fundamentali care creează „infrastructura inovării“: 1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoştinţe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare şi cadrul legal care să-i încurajeze, şi 2. Aceştia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanţare.  Este o teorie dedicată conceptului macro de creştere economică, dar poate fi uşor aplicată şi la nivel de organizaţie.

    Deşi există o strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate. La capitolul competenţe digitale şi tehnice – primul factor esenţial pentru susţinerea creşterii -, România nu a evoluat aproape deloc din 2015. Raportul Comisiei Europene în legătură cu piaţa digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de ţări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seamă la competenţele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa. Aceste competenţe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu îşi permit o funcţie de marketing în organizaţie şi sunt dezavantajaţi competitiv din cauza lipsei de competenţe digitale. 

    Dar chiar şi companiile mijlocii şi mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informaţiei. În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o uşoară creştere a posturilor de specialist IT şi o scădere a numărului de absolvenţi. Cu siguranţă creşterea competenţelor digitale este nu doar un factor esenţial pentru creştere prin inovare, dar şi pentru competitivitatea economică. Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.“

    În privinţa accesului la finanţare pentru afacerile inovatoare, soluţiile sunt limitate la finanţarea pe bursă, crowdfunding, care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene şi capitalurile de risc. Şi aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar şi de introducerea unor soluţii alternative de finanţare.

    Pentru rezolvarea acestei probleme de finanţare, dar şi a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare şi dezvoltare deţinute de companii, au apărut pe piaţa globală modele de platforme-punte de legătură între organizaţiile mari şi start-up-uri. Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franţa a fost şi inspirat de o idee simplă: organizaţiile mari au nevoie de noi iniţiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizaţii mari ca să se dezvolte.

    Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcţie de experienţa de utilizare, cercetare şi expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizaţiilor mari şi, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovaţiile digitale. Există, aşadar, două abordări complementare care susţin cresterea prin inovare – una a statului şi una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competenţele digitale şi capitalul uman, iar organizaţia trebuie să investească în proiecte de transformare organizaţională pentru crearea unui climat de inovare intern. Proiectele de transformare coordonate de consultanţii în management susţin dezvoltarea capabilităţii de inovare a marilor companii din interior.

    Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaţionale. Acest proiect ajută companiile să-şi pregătească un mediu favorabil pentru inovare şi implementează procese pentru încurajarea inovaţiei. Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula „20% din timp“ care oferea posibilitatea angajaţilor să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de e-mail dedicată pentru noi idei şi posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizaţiei. De asemenea, transformarea graduală a organizaţiei poate fi efectuată şi prin următoarele proiecte: reorganizare şi transformare organizaţională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obţinerea biroului fără hârtii).

    Răspunsul este un categoric Da, există o soluţie pentru creşterea economică şi creşterea afacerii şi inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiţie lăsată pentru mâine.

  • Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Infrastructura inovării şi soluţii punctuale de creştere pentru companii

    Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba: „de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?“. Analiza avea ca laitmotiv lipsurile: faptul că investiţiile străine vor înceta să mai fie un motor de creştere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiţi de susţinerea statului, ori de dorinţa de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competenţă, fiind încă subjugat corupţiei. Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicaţii de business din România anunţau consolidări pe multe pieţe interne. 

    Pare că matricea clasică de dezvoltare şi creştere durabilă guvernată de investiţii, productivitatea muncii, forţa de muncă, materia primă şi inovarea tehnologică nu este susţinută de realitatea economică. Dar cel puţin doi dintre aceşti factori pot fi îmbunătăţiţi printr-un proces numit inovare. Inovarea este o, sau poate singura, soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro şi la nivel de organizaţii, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare. Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi uşor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piaţă, produs/servicii, tactici, canal de distribuţie) şi inovare tehnologică.

    Dar cum se susţine inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbeşte despre doi factori fundamentali care creează „infrastructura inovării“: 1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoştinţe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare şi cadrul legal care să-i încurajeze, şi 2. Aceştia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanţare.  Este o teorie dedicată conceptului macro de creştere economică, dar poate fi uşor aplicată şi la nivel de organizaţie.

    Deşi există o strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate. La capitolul competenţe digitale şi tehnice – primul factor esenţial pentru susţinerea creşterii -, România nu a evoluat aproape deloc din 2015. Raportul Comisiei Europene în legătură cu piaţa digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de ţări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seamă la competenţele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa. Aceste competenţe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu îşi permit o funcţie de marketing în organizaţie şi sunt dezavantajaţi competitiv din cauza lipsei de competenţe digitale. 

    Dar chiar şi companiile mijlocii şi mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informaţiei. În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o uşoară creştere a posturilor de specialist IT şi o scădere a numărului de absolvenţi. Cu siguranţă creşterea competenţelor digitale este nu doar un factor esenţial pentru creştere prin inovare, dar şi pentru competitivitatea economică. Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.“

    În privinţa accesului la finanţare pentru afacerile inovatoare, soluţiile sunt limitate la finanţarea pe bursă, crowdfunding, care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene şi capitalurile de risc. Şi aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar şi de introducerea unor soluţii alternative de finanţare.

    Pentru rezolvarea acestei probleme de finanţare, dar şi a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare şi dezvoltare deţinute de companii, au apărut pe piaţa globală modele de platforme-punte de legătură între organizaţiile mari şi start-up-uri. Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franţa a fost şi inspirat de o idee simplă: organizaţiile mari au nevoie de noi iniţiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizaţii mari ca să se dezvolte.

    Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcţie de experienţa de utilizare, cercetare şi expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizaţiilor mari şi, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovaţiile digitale. Există, aşadar, două abordări complementare care susţin cresterea prin inovare – una a statului şi una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competenţele digitale şi capitalul uman, iar organizaţia trebuie să investească în proiecte de transformare organizaţională pentru crearea unui climat de inovare intern. Proiectele de transformare coordonate de consultanţii în management susţin dezvoltarea capabilităţii de inovare a marilor companii din interior.

    Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaţionale. Acest proiect ajută companiile să-şi pregătească un mediu favorabil pentru inovare şi implementează procese pentru încurajarea inovaţiei. Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula „20% din timp“ care oferea posibilitatea angajaţilor să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de e-mail dedicată pentru noi idei şi posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizaţiei. De asemenea, transformarea graduală a organizaţiei poate fi efectuată şi prin următoarele proiecte: reorganizare şi transformare organizaţională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obţinerea biroului fără hârtii).

    Răspunsul este un categoric Da, există o soluţie pentru creşterea economică şi creşterea afacerii şi inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiţie lăsată pentru mâine.

  • Salariile din mediul privat au crescut cu 10% în primul semestru. Ce industrii au acordat cele mai mari creşteri

    Primul semestru din acest an a adus o creştere a salariilor, dar şi a bonusurilor oferite angajaţilor din mediul privat, potrivit Smartree Workforce Index. Astfel, prima jumătate de an a adus un avans de cca. 10% al salariilor, comparativ cu primul semestru al anului trecut, iar bonusurile oferite au fost mai mari cu peste 16%.

    „În primele şase luni din 2016, companiile din mediul privat au fost mai darnice cu angajaţii, acest lucru fiind determinat de mai mulţi factori. Evoluţia pozitivă a economiei, dezvoltarea companiilor din mai multe sectoare şi creşterea salariului minim pe economie au avut un impact important”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Potrivit analizei, salariile au avut astfel un avans mediu de 10% în primul semestru, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. Astfel, încă din trimestrul întâi s-a înregistrat o creştere de 8,89%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce în trimestrul al doilea creşterea a fost de 10,93%, faţă de perioada similară din anul anterior.

    „Acest avans a fost determinat şi de strategia companiilor privind retenţia angajaţilor. Pe o piaţă a muncii efervescentă, mai ales pe segmente precum IT, medical, automotive sau alte industrii unde există un deficit de specialişti, angajatorii au fost nevoiţi să ofere salarii şi beneficii mai mari pentru a păstra sau a atrage noi angajaţi”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Bonusuri mai mari pentru angajaţii români

    În ceea ce priveşte bonusurile oferite de către companii în primul semestru din 2016, acestea au avut valori mai mari cu cca. 16%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. De asemenea, în primul trimestru din acest an s-a înregistrat o creştere de 13,30%, iar în al doilea trimestru de 18,96%, faţă de perioadele similare din 2015. În medie, bonusurile oferite în primele şase luni din acest an au avut o valoare de cca. 146 lei brut/ angajat/ lună, conform statisticilor Smartree.

    În plus, beneficiile extrasalariale au fost, şi ele, tot mai des întâlnite în rândul companiilor în primele şase luni din an, atât cele lunare (tichete de masă, abonamente medicale la clinici private, decontarea cheltuielilor de transport, abonamente la săli de sport, săli de relaxare, cât şi cele ocazionale/punctuale (tichete cadou, prime cu diverse ocazii, cadouri pentru copii în zile speciale etc.).

    Potrivit Smartree Workforce Index, primul semestru din 2016 a adus şi o creştere de cca. 19% a numărului de zile de concediu de odihnă luate de către angajaţi, în timp ce numărul de zile de concediu medicale au fost mai mari cu peste 17%.

    Industriile fruntaşe la creşterile salariale

    Industriile care au raportat cele mai mari creşteri salariale versus 2015, în primul semestru, au fost cele în care se oferă salariul minim pe economie, spre exemplu Retail & Logistică, dar şi firmele din industriile cu marje mari de profit, precum cele din domeniul IT, care au o politică de salarizare foarte bine pusă la punct, definită prin creşteri salariale anuale.

    Pe de altă parte însă, industrii precum cea petrolieră şi cea bancară au avut de suferit în această privinţă, lucru determinat de scăderea preţului la barilul de petrol, în primul caz, şi de modificările legislative, în cel de-al doilea caz.

    Analiza Smartree arată, de asemenea, şi cum a evoluat numărul de angajaţi din sectorul privat în prima parte din acest an. Astfel, companiile par că îşi menţin în general numărul de angajaţi. Ţinând cont de acest aspect, numărul angajaţilor a rămas constant în primul semestru din acest an, având un avans de sub 2%. Raportat la trimestre, primele trei luni din acest an au adus o scăderea uşoară a numărului de angajaţi, de cca. 1,16% versus anul anterior, pentru ca al doilea trimestru din 2016 să aducă o creştere de 4,85%, comparativ cu perioada similară din 2015.

  • Cum poţi conduce în Bucureşti un BMW electric cu banii pe care i-ai da pe un taxi

    Compania de car-sharing Pony Car, fondată în Cluj, s-a extins începând cu această lună şi în Bucureşti, unde programul va fi implementat pentru început cu 17 automobile BMW i3, dintre care 15 complet electrice. 

    “Obiectivul nostru este să asigurăm un cost lunar sub nivelul unei rate de leasing. Considerăm că serviciul are potenţial de dezvoltare pentru Bucreşti şi luăm în calcul să construim formule asemănătoare şi pentru complexele rezidenţiale de la marginea Bucureştiului”, a spus Demis Ghindeanu, unul dintre fondatorii Pony Car

    Află cum poţi conduce un BMW electric cu banii pe care i-ai da pe un taxi

  • Dezastru: Deşi România are cea mai mare creştere economică din Europa iar companiile caută de zor angajaţi, 90.000 de români vor să plece să muncească în străinătate

    În ciuda faptului că România are cea mai mare creştere economică din Eu­ropa (4,3% în T1), iar multinaţio­nalele şi companiile româneşti caută nonstop angajaţi, aproape 90.000 de ro­mâni au aplicat în ultimele trei luni pentru un loc de muncă în străinătate, o treime dintre aceştia reprezintând cea mai bună forţă de mun­că de pe piaţă, tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani.

    Datele privind plecările au fost furnizate de Tjobs, compania care oferă soluţii pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă peste hotare.

    „Tinerii de peste 25 de ani care vor să ple­ce din ţară să muncească sunt absolvenţi de facultate. Principalul motiv pentru care aleg să plece este acela că termină facultăţi cu profiluri care nu le asigură locuri de muncă sau sunt foarte puţine poziţii deschise pe piaţa muncii“, spune Raluca Peneş, HR Coordina­tor în cadrul companiei de externalizare de ser­vicii de HR Smartree România.

    Ea adaugă că există totuşi şi persoane care aleg să emigreze, deşi găsesc şi în România un loc de muncă pe profilul lor, însă acesta este mai prost plătit decât în străinătate.

    La un salariu de 1.000 de euro brut, România ar pierde circa 1 mld. euro pen­tru cele 90.000 de persoane care vor să plece în căutarea unui salariu mai bun şi a unui nivel de trai pe măsură, deşi în România sunt multe poziţii deschise în producţie sau retail. Salariile sunt însă de 4-5 ori mai mici, motiv pentru care investitorii locali afirmă că nu găsesc forţă de muncă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât câştigă o casieră la Carrefour

    Salariul mediu per angajat a fost calculat primar, jurnalistic, fără a se lua în calcul funcţiile fiecărui salariat. Astfel, salariile pot diferi de la minimul pe economie la un lucrător comercial la început de drum la câteva zeci de mii de euro pe lună pentru un manager de top.

    Totuşi, în cadrul companiilor din retail, circa 95% dintre angajaţi sunt angajaţi în magazine, cei mai mulţi în poziţii de casier şi lucrător comercial. Aceste joburi sunt printre cele mai slab plătite din economie, pentru începători de cele mai multe ori salariul fiind cel minim pe economie.

    Cât câştigă o casieră la Carrefour

  • Cine este americanul din spatele jocului fenomen Pokemon Go şi care acum un deceniu a revoluţionat lumea digitală prin Google Earth

    Experienţa lui Hanke în domeniul aplicaţiilor de divertisment include iniţierea a două companii software, Archetype Interactive şi Big Network, şi implicarea în Meridian 59, unul dintre primele jocuri online care suportau un număr mare de jucători în acelaşi timp.

    În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicaţii care utilizau date geo spaţiale, iar în 2004, compania a fost achiziţionată de Google pentru 35 de milioane de dolari.

    Cine este americanul din spatele jocului fenomen Pokemon Go şi care acum un deceniu a revoluţionat lumea digitală prin Google Earth