Tag: companii

  • Jobul care se plăteşte în România cu până la 4.000 de euro pe lună. ”Este o criză în recrutare. Nu se găsesc oameni”

    Piaţa de IT trece printr-o criză în ceea ce priveşte recrutarea, ultimele luni fiind extrem de dificile pentru companii din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în general, salariul unui programator variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, a spus la ZF Live Răzvan Rada, general manager în cadrul firmei de recrutare HeadHunting IT.

    „Este o peri­oadă cruntă pentru recru­tarea în IT. Se prefigurează o criză a forţei de muncă, dacă ne uităm la ultimele 3-4 luni. Am vorbit cu clienţi mari şi lunile mai-iulie au fost cele mai grele pentru recrutare comparativ cu anii trecuţi“.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Uber vinde operaţiunile din China către Didi Chuxing

    Uber va vinde operaţiunile din China către Didi Chuxing, competitorul direct al gigantului American din piaţa chineză, mişcare ce va pune capăt unei bătălii care le-a costat miliarde de dolari pe ambele companii, potrivit Bloomberg.

    În urma tranzacţiei, Uber va primi 5,89% din noua companie creată. Cele două business-uri combinate au fost evaluate la 35 de miliarde de dolari, potrivit unor surse din piaţă citate de Bloomberg.
    ”Ca antreprenor, am învăţat că succesul înseamnă să ştii să gândeşti cu capul în aceeaşi măsură în care înseamnă să-ţi urmezi inima”, a spus Travis Kalanick, CEO al Uber. ”Nu am niciun dubiu că Uber China şi Didi Chuxing vor fi mai puternice împreună”, a adăugat el.

    Anul trecut, companiile chineze Didi şi Kuaidi şi-au unit forţele, ceea ce a dus la apariţia unui gigant pe piaţa de ride-sharing şi raid-hailing în China. Compania Didi Chuxing a reuşit să atragă susţinători şi finanţatori puternici, precum Alibaba şi Tencent Holding, cele mai valoroase afaceri din online din China. Anul acesta Apple a făcut o investiţie de un miliard de dolari în Didi, ceea ce a dus evaluarea companiei la 28 de miliarde de dolari.

  • Au afaceri de două ori cât PIB-ul României: Cei zece giganţi care controlează ce mănâncă o lume întreagă

    Cele mai mari zece companii din industria bunurilor de larg consum alimentare au afaceri anuale de 355 de miliarde de euro, conform calculelor ZF. Pe piaţa locală ele fac afaceri de circa 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România este practic inexistentă în economia totală a businessului lor, cu o pondere de 0,4%.

    Giganţi precum Nestlé, Coca-Cola, Da­no­ne sau Unilever controlează ce mănâncă şi ce bea o lume întreagă prin intermediul a câteva sute de branduri. O mare parte din ele sunt prezente şi în România şi în coşul de consum al celor mai mulţi clienţi ai ma­ga­zi­nelor locale. Unele branduri sunt aduse direct de giganţii care le-au produs, altele sunt venite prin distribuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Strategie olandeză cu dezvoltatori români

     

    Când te alături unei companii, primul lucru pe care îl faci este să îţi iei PC-ul în primire, proces care în majoritatea companiilor înseamnă să vorbeşti cu cineva care vorbeşte cu altcineva să-ţi activeze e-mailul, apoi aplicaţiile, apoi telefonul etc.; când compania foloseşte aplicaţiile RES, angajatul are toate soluţiile instalate pe laptop la sosirea sa la noul loc de muncă, iar dacă îi lipseşte ceva, tot ce trebuie să facă este să apese un buton pe ecranul aplicaţiei noastre şi va primi acel lucru. La fel de uşor va fi deconectat la plecarea din companie de toate aplicaţiile firmei, astfel că nu mai există motive de îngrijorare legate de securitatea datelor“, explică directorul general al RES, Al Monserrat, câteva din rolurile aplicaţiilor dezvoltate de producător.

    Potrivit descrierii reprezentanţilor RES, compania construieşte soluţii software pentru companiile din domeniul IT şi pentru departamentele IT ale companiilor mari care îi fac pe utilizatorii finali, fie ei angajaţii unei organizaţii sau partenerii acesteia, să aibă o experienţă mai bună, care îi face mai productivi. Compania a dezvoltat o serie de aplicaţii în crearea, automatizarea şi securizarea spaţiilor digitale, ce sunt vândute până acum mai ales în ţări precum cele Benelux, în SUA, în Regatul Unit. Bob Janssen, care este directorul general al RES, fondator şi chief technology officer, cât şi Alina Şandru, aleasă pentru conducerea echipei din România, au fost prezenţi la inaugurarea centrului de cercetare şi dezvoltare lansat recent pe piaţa locală, în cadrul căruia lucrează deja 42 de angajaţi. Chiar dacă aplicaţiile RES nu au încă niciun cumpărător în România, piaţa locală are un rol important în extinderea companiei, prin intermediul centrului de dezvoltare inaugurat, al treilea, alături de cele din Olanda, Boston.

    Deschiderea centrului din România reprezintă un pilon important în planul de a atinge pragul de 100 de milioane de euro fixat pentru anul următor. Reprezentanţii companiei nu oferă o valoare exactă a investiţiei în deschiderea acestei subsidiare, dar apreciază că se ridică la câteva sute de mii de euro. Bazele RES au fost puse la începutul anilor 2000 în Olanda, unde compania a înregistrat creşteri rapide, înainte de a începe extinderea internaţională, după cum descrie evoluţia acesteia Bob Janssen. El spune că au existat patru etape de dezvoltare: lansarea soluţiilor şi intrarea pe segmentul enterprise şi câştigarea de clienţi importanţi, lansarea în SUA, concomitent cu atragerea de investiţii în companie (2009-2010), iar acum au ajuns în faza de globalizare. „Auzi de companii din tehnologie care investesc mult; noi nu am făcut aşa, am contractat câteva investiţii, nu multe, şi am marcat profituri constante în ultimii cinci ani.“ Compania a obţinut finanţări de 18 milioane de dolari de la două organizaţii, una americană  şi una belgiană, iar în prezent acţionariatul este împărţit între fondator şi investitori.

    Janssen nu şi-a început cariera în cadrul unei companii IT, ci în departamentul IT al unei „companii normale; nu că cele din domeniul IT nu ar fi normale“, glumeşte el. A lucrat în energie, apoi în logistică, domeniu în care a constatat că „dacă imprimantele nu funcţionează, tirurile nu vor merge, funcţionarea lor este critică – lucru la care nu te gândeşti atunci când vezi o imprimantă“. A dobândit astfel  o perspectivă total diferită despre IT şi despre impactul acestui departament. „IT-ul poate fi un departament strategic, dar pentru majoritatea companiilor trebuie să meargă. Dacă nu merge, devine o problemă, pierzi din productivitate“ este principala lecţie pe care a învăţat-o lucrând în logistică. A început să dezvolte în acea companie o soluţie, după ce a constatat, în urma unei cercetări de piaţă, că soluţia de care avea nevoie nu exista. Ulterior lansării produsului, a ales drumul antreprenoriatului: „A fost mereu visul meu, aşteptam ca ideea potrivită să sosească, aceasta a venit; aveam tehnologia, aprobarea companiei unde lucram atunci să o implementez, am avut un client de referinţă, cel pentru care am lucrat. Am început apoi să vindem“. Au crescut organic de la trei clienţi în primul an la 20 în al doilea şi la 2.500 în prezent, în 27 de ţări. Janssen îşi aminteşte că prima piatră de hotar a fost un contract cu un client cu 10.000 de utilizatori, ce a generat „primul milion“ al companiei, fonduri direcţionate spre creşterea acesteia. „Pe măsură ce compania a crescut, am căutat să ne extindem în zone în care am găsit genul de oameni care să adere la cultura noastră, dar şi care au experienţa tehnologică care să construiască aceste produse inovatoare.“ În contextul investiţiilor atrase, Al Monserrat, al cărui CV îl recomandă drept executivul care a adus Citrix Systems de la sute de milioane de dolari la mai mult de 3 miliarde de dolari venituri în 2014, a fost numit director general al companiei în urmă cu aproximativ un an. Una dintre primele sale misiuni a fost să găsească modalităţi prin care să continuie investiţiile companiei în cercetare şi dezvoltare.

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Verizon va anunţa astăzi preluarea Yahoo pentru 5 miliarde de dolari (Reuters)

    Verizon va face publică luni o înţelegere cu grupul Yahoo pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni, potrivit celor de la Reuters.

    Tranzacţia s-ar ridica la 5 miliarde de dolari, anunţul urmând să fie făcut înainte deschiderii bursei de la New York.

    Venirea Marissei Mayer la conducerea Yahoo, în urmă cu patru ani, a creat un val de entuziasm printre acţionarii companiei şi nu numai. Prezenţa sa a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu reuşea să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook.

     Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

  • Cum arată sistemul de optimizare fiscală al Imperiului Ikea

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Presa internaţională scrie că Ingvar Kamprad îşi cumpără haine de la pieţele de vechituri, călătoreşte la clasa economică şi conduce un Volvo.

    El s-a retras treptat din compania de familie acum şase ani, pentru a face loc celor trei fii ai săi, Mathias, Peter şi Jonas, întorcându-se într-un final în Suedia în 2014.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Probabil singurul job din România în care angajaţii pot câştiga mai mulţi bani decât şefii lor. Dezavantajele sunt, însă, pe măsură

    Oamenii de vânzări, fie că este vorba despre agenţi sau de cei care administrează conturi corporate care lucrează în industria de producţie, au obţinut în ultimii ani bonusuri salariale cu circa 20% până la peste 60% mai mari decât managerii din companiile care i-au recrutat, scrie Ziarul Financiar.

    Dacă un agent de vânzări din zona de producţie aproape că şi-a crescut salariul cu 50% sau aproape că l-a dublat cu ajutorul bonsurilor, un manager de vânzări din acelaşi sector de activitate nu a reuşit să ia, în medie, un bonus mai mare de 22% din salariu pentru munca depusă, potrivit lui Horaţiu Cocheci, liderul echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane în cadrul PwC România.

    CITEŞTE ÎN CONTINUARE CUM AJUNG UNII ANGAJAŢII SĂ CÂŞTIGE MAI MULŢI BANI DECÂT ŞEFII LOR

     

     

     

  • Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală al companiei celui mai bogat om din Europa

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală din spatele Imperiului Ikea