Seismul s-a produs la ora 22.40 GMT (luni, 01.40, ora Romaniei),
la o adancime de zece kilometri, in apropiere de Mexicali, o
localitate cu 900.000 de locuitori, la frontiera intre Statele
Unite si Mexic, a precizat duminica Institutul de geofizica
american (USGS).
Epicentrul a fost localizat la 26 de kilometri sud-vest de
Guadalupe Victoria (Mexic) si la 64 de kilometri sud-vest de San
Luis (Arizona, sud-vestul Statelor Unite), a precizat USGS.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
Paste si articolele din presa internationala referitoare la
comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
Angeles, citat de Bloomberg.
Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
obiceiurile locale de consum.
Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
Paste in mai multe tari
Una peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
despre mersul economiei.
Guvernul a primit actiunile in schimbul sustinerii financiare a
bancii. Guvernul SUA a injectat miliarde de dolari in Citigroup si
alte institutii financiare prin programul de salvare a sectorului
financiar a carui valoare totala s-a ridicat la 700 miliarde
dolari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Livrarea acestui sistem va spori considerabil
interoperabilitatea Romaniei cu Statele Unite si cu celelalte state
membre NATO, ceea ce va face din Romania un membru de si mai mare
valoare, intr-o parte importanta a lumii, sustinand in acelasi timp
nevoia legitima pentru propria aparare”, a declarat purtatorul de
cuvant al Departamentului de Stat american, Darby Holladay.
Cititi mai mult pe
www.mediafax.ro
Legislatia care instituie asigurarea medicala garantata pentru
toti cetatenii americani a fost aprobata in Camera cu 219 voturi
pentru si 212 impotriva. “Este Legea Drepturilor Civile a secolului
XXI”, a declarat James Clyburn, democrat de Carolina de Sud,
citat de New York Times. “Poporul american a
castigat”, a spus Jackie Speier, democrat de Hillsborough.
Expertii fiscali ai Congresului estimeaza ca reforma va oferi
acces la asigurare medicala unui numar de 32 de milioane de
americani in prezent neasigurati, va adauga 16 milioane la numarul
beneficiarilor sistemului Medicaid (destinat celor mai saraci
dintre americani) si va subventiona costul asigurarii pentru
persoanele cu venituri mici si medii, la un cost de circa 938 de
miliarde de dolari in curs de 10 ani. Dupa calculele acelorasi
experti, reforma va reduce deficitul bugetului federal cu circa 143
de miliarde de dolari in urmatorii 10 ani.
Toti republicanii au votat contra, dupa cum era de asteptat, iar
34 de democrati s-au alaturat si ei republicanilor in respingerea
legii, motivati in principal de ingrijorarile asupra costului
reformei. Argumentele lor tin atat de principiu – o mai mare
implicare a statului in administrarea sistemului medical,
etichetata de critici drept o incercare de “nationalizare” – cat si
de costuri, opinia multora fiind ca planul lui Obama va creste
datoria publica la niveluri de nesuportat si ii va impovara pe
cetateni cu taxe, dupa viziunea unui “Frankenstein fiscal” (Paul D.
Ryan, republican de Wisconsin).
Lupta nu s-a terminat, intrucat, incepand cel mai probabil de
marti sau miercuri, Senatul va discuta amendamentele cu care textul
documentului a fost aprobat in Camera. Cum republicanii
intentioneaza sa blocheze documentul cu orice pret si sa determine
o reintoarcere a acestuia in Camera, se poate prevedea ca procesul
de discutare a amendamentelor ar putea dura cateva saptamani.
Analistii chestionati de BBC se arata sceptici in privinta
efectelor votului de duminica asupra raportului de forte din
politica americana. Pe de o parte, in conditiile in care sondajele
arata ca majoritatea americanilor se opun reformei dorite de Obama,
pentru ca ea implica majorari de impozite, e de asteptat ca
opozitia manifestata de republicani sa le aduca acestora puncte in
plus la alegerile partiale din noiembrie. Pe de alta parte,
victoria de acum a lui Obama nu se va transpune imediat intr-o
imbunatatire a standardelor de asistenta medicala, tinand cont ca
majoritatea prevederilor reformei nu se vor materializa pana in
2014, asa incat e de asteptat ca legislatia sa sufere modificari
pana atunci.
Deocamdata, pana la alegerile din noiembrie, cand vor fi alesi
36 din 100 de senatori si toti cei 435 de membri ai Camerei,
presedintele Obama are la dispozitie sapte luni in care sa-si
convinga concetatenii ca e vorba de o reforma realmente benefica
pentru toti si perfect suportabila pentru economie. Faptul ca
legislatia a fost aprobata este insa un avantaj net pentru actuala
administratie. Cu cateva zile inainte de vot, Christian Science
Monitor scria ca daca efortul de a trece documentul prin Camera ar
fi esuat, sansele democratilor de a castiga voturi la alegerile din
toamna si ale lui Obama de a obtine un nou mandat in 2012 ar fi
fost mult diminuate.
Sunt cinci actori cheie in ecuatia israelo-palestiniana. Doi
dintre ei – premierul palestinian Salam Fayyad si alianta dintre
Iran, Hamas si Hezbollah – au strategii clare. E drept, sunt
divergente, dar una dintre ele va determina viitorul relatiilor
israelo-palestiniene in anii care urmeaza. Momentul adevarului se
apropie. Sper sa castige Fayyad. Ar fi bine pentru Israel, America
si pentru arabii moderati. Dar cele trei parti au nevoie de propria
lor strategie ca sa se intample asa ceva.
Fayyad este cea mai interesanta dintre noile forte care au aparut
pe scena politica araba. Fost economist la Banca Mondiala, el
abordeaza o strategie diametral opusa celei a lui Yasser Arafat.
Arafat a mosit o pepiniera de violenta si conflicte politice;
planul lui era sa obtina recunoasterea internationala pentru un
stat palestinian si apoi sa-i construiasca institutiile. Fayyad
urmareste exact opusul, o lupta nonviolenta de constructie a unor
institutii necorupte si transparente si a unor unitati paramilitare
si de politie eficiente, pe care pana si armata israeliana le
lauda; iar apoi, dupa ce toate acestea vor fi functionale, sa
proclame un stat palestinian in Cisiordania pana in 2011.
Strategia lui Fayyad – si a sefului sau, presedintele Mahmud Abbas
– castiga tot mai mult teren si este in “conflict direct cu reteaua
de rezistenta: Iran, Hezbollah si Hamas”, apreciaza Gidi Grinstein,
presedintele Institutului Reut, unul dintre principalele institute
de cercetare politica din Israel.
Strategia Iranului, explica Grinstein, este simpla: sa distruga
Israelul printr-o combinatie de conflicte asimetrice – cum este
razboiul dus de Hezbollah din Libanul de sud si cel dus de Hamas
din Gaza; sa delegitimeze Israelul acuzandu-l de crime de razboi
cand se lupta cu Hamas si Hezbollah, care ataca de la adapostul
populatiei civile; sa duca intr-un registru religios conflictul,
transformandu-l intr-un conflict intre musulmani si evrei,
concentrat pe simboluri cum e Ierusalimul; in fine, sa atraga
Israelul intr-o “supraintindere imperiala”, adica sa pastreze
ocupatia evreiasca asupra celor 2,5 milioane de palestinieni din
Cisiordania, ceea ce – cred Iranul si acolitii sai – va duce la
“implozia Israelului”.
De aceea, fayyadismul – care vrea sa inlocuiasca ocupatia
israeliana din Cisiordania cu un stat palestinian independent –
este azi cea mai mare amenintare la adresa strategiei
Iranului.
Asa incat cel mai inteligent lucru pentru celelalte trei parti
amintite putin mai sus ar fi sa aiba o strategie clara de a
sprijini fayyadismul. Dar o au?
De cand Israelul a ocupat Cisiordania si populatia palestiniana de
aici in 1967, israelienii s-au confruntat cu o dilema. Vor un stat
evreiesc, un stat democratic si care sa cuprinda tot teritoriul
israelian, inclusiv Cisiordania? In aceasta lume sunt posibile doar
doua din trei: Israelul poate fi al evreilor si democratic, dar nu
daca pastreaza Cisiordania, pentru ca palestinienii de acolo si
arabii israelieni ii vor depasi in numar pe evrei in cele din urma.
Poate fi un stat evreiesc si sa pastreze si Cisiordania, dar atunci
nu mai poate fi democratic, pentru ca arabii vor fi majoritari.
Poate fi democratic si sa pastreze si Cisiordania, dar atunci nu
poate fi evreiesc.
Eu sunt sigur ca premierul israelian Benjamin Netanyahu intelege
acestea, si asa se face ca a acceptat principiul solutiei celor
doua state. Dar guvernul lui este un amestec imposibil dintre
moderatii din Partidul Muncii si ultrareligiosii si ideologii
nationalisti care cred ca Israelul nu are de ales doua din trei, ci
le poate avea pe toate trei daca ramane ferm pe pozitie.
Ca urmare, guvernul lui Netanyahu nu poate ignora Statele Unite si
pe Fayyad, dar nici nu poate face o miscare decisiva ca sa ajute.
Editorialistul Nahum Barnea de la cotidianul israelian Yediot
Ahronot l-a comparat pe Netanyahu cu “unul dintre acei soferi
batrani care incaleca doua benzi de mers de frica sa nu faca o
greseala, facandu-i pe cei din spate sa-i taloneze nebuneste si sa
produca accidente. Cand semnalizeaza stanga, de fapt vireaza
dreapta. Cand semnalizeaza dreapta, continua sa mearga
inainte”.
Cele mai multe dintre statele arabe pro-americane nu au nici
viziune, nici curaj, asa ca ramane in sarcina echipei Obama sa
promoveze fayyadismul, o idee mare, dar care are de infruntat o
provocare structurala majora. In 2006-2007, sistemul politic
palestinian s-a fragmentat intre Fasia Gaza controlata de Hamas si
Cisiordania controlata de formatiunea Fattah, condusa de Abbas si
Fayyad. Asa ca astazi, parlamentul palestinian s-ar putea sa nu
aiba unitatea sau legitimitatea sa gireze orice fel de intelegere
cu Israelul. Prin urmare, America trebuie sa vada cum sa puna in
acest context un stat palestinian in Cisiordania alaturi de Israel.
Va trebui sa se intample treptat, prima faza fiind infiintarea unui
stat palestinian cu “granite provizorii”, care sa grupeze mare
parte din Cisiordania, fara actualele asezari ale colonistilor
israelieni si amanand pentru faza a doua problemele refugiatilor,
Ierusalimul si frontierele definitive.
Presedintele Barack Obama a avut 100% dreptate sa traga de maneca
Israelul pentru extinderea coloniilor, care submineaza
oportunitatile disponibile in momentul de fata; pana acum, avem
de-a face cu o carenta a echipei de politica externa a lui Obama la
acest capitol. Daca ne vom certa cu Israelul sau, si mai bine, daca
vom colabora cu el, sa o facem prin prisma unei mari strategii
americane despre care noi credem ca poate duce la un Orient
Mijlociu mai stabil.
Americanii care nu mai vor sa-si plateasca ipotecile si renunta,
de bunavoie, la imobile “de vis” – achizitionate in perioada de
boom imobiliar de pana in 2007 – ameninta bancile cu o noua criza
financiara. Suma care trebuie rambursata bancilor este cu mult mai
mare decat valoarea locuintei, incat tot mai multora li se pare
absurd sa mai plateasca.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Reprezentantii Toyota nu au comentat informatia despre proces,
primul de acest tip intentat de procuratura federala sau a unui
stat american impotriva constructorului auto japonez, care se
adauga unei liste tot mai lungi de reclamatii prin care se solicita
daune.
Pe langa perspectiva unor procese colective, Toyota se confrunta
si cu o investigatie din partea Comisiei americane pentru bursa si
valori mobiliare si o altă ancheta, de natura penala, efectuata de
procuratura federala.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
Datoria-record americana limiteaza “capacitatea de a sigura
securitatea, gestiona probleme dificile, dar si asumarea rolului de
lideri pe care (americanii) il merita”, a declarat secretarul de
Stat, sustinand bugetul in fata reprezentantilor. “Cred cu tarie ca
ar trebui sa abordam acest deficit si datoria Statelor Unite ca pe
o tema de securitate nationala, si nu doar ca pe un subiect
economic”, a subliniat ea.
Proiectul de buget pentru 2011 al Casei Albe se concentreaza
asupra unui deficit adus la 1.267 de miliarde de dolari,
reprezentand 8,3 la suta din Produsul Intern Brut (PIB) american,
fata de suma-record de 1.556 de miliarde de dolari (10,6 procente
din PIB) prevazuta in exercitiul bugetar din 2010.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unei note interne adresate Comandantului
Comandamentului Central, generalul David Petraeus, la 17 februarie,
secretarul Apararii, Robert Gates, afirma ca “schimbara de nume
aprobata va intra in vigoare la 1 septembrie 2010, odata cu
modificarea misiunii fortelor americane in Irak”.
Gates argumenteaza ca schimband denumirea odata cu schimbarea
misiunii – retragerea trupelor combatante americane conform
planului – Statele Unite transmit “un semnal puternic ca
Operatiunea Iraqi Freedom s-a incheiat si ca trupele actioneaza
intr-o noua misiune”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro