BusinessMagazin

Tag: vot

  • Senatorul Dan Şova, REŢINUT de DNA pentru că a luat 100.000 euro mită privind un contract cu CET Govora – FOTO

    Senatorul Dan Şova nu a făcut nicio declaraţie înainte de a intra în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Senatul a aprobat, joi, în şedinţă de plen, solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, rezultatul fiind de 95 de voturi “pentru” şi 30 “împotrivă”. Senatorul PSD este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.

    Potrivit rezultatului anunţat în plenul Senatului de social-democratul Ioan Chelaru, şi-au exprimat votul 127 de senatori din totalul de 165, dintre care 95 au votat “pentru” solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, 30 au votat “împotrivă”, iar 2 voturi au fost anulate.

    PSD şi PNL anunţaseră că vor vota pentru încuviinţarea cererii justiţiei în cazul senatorului Dan Şova, în timp ce preşedintele Senatului şi lider ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, le-a recomandat senatorilor ALDE să voteze împotriva solicitării de reţinere şi arestare preventivă a acestuia. Tăriceanu a absentat însă joi, iar şedinţa a fost prezidată, în locul său, de vicepreşedintele social-democrat al acestui for, Ioan Chelaru. 

    UPDATE 13:06 – Cine a absentat de la şedinţa de joi

    127 din 165 de senatori au votat, joi, în şedinţă de plen, pentru a decide asupra solicitării DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova, în rândul absenţilor înregistrându-se numeroşi senatori PNL şi UDMR.

    18 liberali au absentat de la vot, în condiţiile în care, potrivit senatorului PNL Octavian Motoc, au fost prezenţi 45 din totalul de 63 de senatori cât are grupul. Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga anunţaseră miercuri seara că liberalii au fost mobilizaţi pentru şedinţa de joi.

    De la UDMR au lipsit 6 din cei 8 senatori UDMR, potrivit liderului de grup Tánczos Barna, iar de la PSD ar fi lipsit doar 6 senatori.

    UPDATE 10:40 – Şova: Cred că mă apropii de recorduri nedorite. Nu există nicio probă, există un denunţ. Atât

    Senatorul Dan Şova a declarat, joi, în plenul Senatului, că din cele 3000 de file din dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă şi abuz în serviciu, nu există nicio probă împotriva sa, ci doar un denunţ, el adăugând că se apropie de recorduri nedorite.

    “Cred că încep să mă apropii de recordui nedorite”, şi-a început Şova discursul în plenul Senatului, în condiţiile în care este pentru a treia oară când senatorii trebuie să decidă ridicarea imunităţii sale parlamentare.

    Şova a mai spus că la dosar nu există nicio probă împotriva sa şi că nu reprezintă un pericol public, astfel încât măsura arestării preventive nu se justifică. “Nu am văzut să se sperie lumea de mine în staţia de tramvai”, a spus Şova.

    “S-a prezentat în faţa dvs un dosar de 3000 de file, acel dosar se referă la două infracţiuni- abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Din cele 3000 de file doar 60 de pagini sunt legate de mine. Nu sunt probe, sunt un denunţ si ordonanţele procurorilor. În afară de denunţ nu există nicio probă, există un denunţ. Atât”, a mai spus Şova. 

    În urma apelului, la şedinţă şi-au înregistrat prezenţa 115 senatori,  Dan Şova fiind în sală. Cvorumul de lucru este de 84 de senatori din totalul de 165, iar aprobarea cererii se face cu votul majorităţii celor prezenţi. Votul este secret cu bile.

    PSD şi PNL au anunţat că vor vota pentru încuviinţarea cererii Justiţiei în cazul senatorului Dan Şova, în timp ce preşedintele Senatului şi lider ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, le-a recomandat senatorilor ALDE să voteze împotriva solicitării de reţinere şi arestare preventivă a acestuia.

    Cererea privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova a primit, marţi, 24 noiembrie, raport favorabil la Comisia juridică a Senatului, cu cinci voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi trei abţineri.

    Este al doilea dosar în care Dan Şova este acuzat de corupţie şi este pentru a treia oară când senatorii sunt chemaţi să se pronunţe cu privire la ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia în vederea arestării, ei respingând, în martie şi în iunie, o altă solicitare referitoare la Dosarul Turceni- Rovinari.

    Procurorii DNA au cerut, pe 23 noiembrie, aviz de la Senat privind reţinererea şi arestarea preventivă a senatorului Dan Şova.

    Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă directorul general al centralei de energie termică (CET) Govora SA, Mihai Bălan, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unui contract de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contract de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro pe lună.

    Senatorul ar fi folosit cea mai mare parte a banilor primiţi pentru a achita un imobil cumpărat în Bucureşti.

    Mihai Bălan a fost reţinut joi de procurorii DNA, care o zi mai târziu au cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lui preventivă. Solicitarea a fost respinsă vineri de instanţă, care a dispus luarea măsuri controlului judiciar, în dosarul în care Bălan este acuzat de abuz în serviciu, pentru că a încheiat un contract de asistenţă juridică cu o firmă, influenţat de senatorul Dan Şova. Dan Bălan a fost pus în libertate, însă decizia nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA la aceeaşi instanţă.

    Dan Şova este acuzat şi în Dosarul Turceni-Rovinari, în care a fost trimis în judecată alături de fostul premier Victor Ponta.

    În 25 martie, Senatul a respins cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Şova, care a primit 79 de voturi “pentru” şi 67 “împotrivă”, senatorii susţinând însă că, potrivit regulamentului, nu au fost întrunite condiţiile legale pentru aprobare. Decizia a fost luată în baza regulamentului şi a statutului parlamentarilor care au fost invocate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi care erau în dezacord cu prevederile Constituţiei, respectiv art. 76, alin. 2, potrivit cărora hotărârile Parlamentului (implicit cele referitoare la  încuviinţarea cererilor Justiţiei) se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, în condiţiile de cvorum.

    Votul a fost contestat la Curtea Constituţională de către PNL şi a fost reluat în 2 iunie, când plenul a respins, din nou, cererea DNA. Între timp, regulamentul a fost pus în acord cu Legea fundamentală şi cu deciziile CCR.

  • Incredibil, dar adevărat: Prezenţă la vot de 99,97 la sută. Singurii care nu au votat au fost cei care nu se aflau în ţară

    Absenteismul “este considerat infracţiune politică, astfel că este mai grav decât infracţiunile economice”, a declarat un cetăţean al acestei ţări.

    Incredibil, dar adevărat: Prezenţă la vot de 99,97 la sută. Singurii care nu au votat au fost cei care nu se aflau în ţară

     

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Camera Deputaţilor a aprobat proiectul privind anularea unor obligaţii fiscale

    Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a precizat, după vot, că ministerul caută soluţii şi pentru cei care au plătit deja aceste obligaţii.

    Proiectul prevede anularea unor obligaţii fiscale stabilite în mod abuziv de către organele fiscale, este legat de reîncadrarea activităţii independente în activitate dependentă, în mod abuziv.

    Proiectul se referă şi la anularea obligaţiilor fiscale a salariaţiilor care au primit indemnizaţii de delegare, cum ar fi diurnele, pe care organele fiscale le-au considerat salarii.

    Proiectul se mai referă la persoanele care au obţinut venituri sub nivelul salariului minim pe economie şi au fost obligate să plătească contribuţii de sănătate la nivelul salariului minim pe economie.

    O altă modificare se referă la persoanele fizice autorizate care au depăşit plafonul de venituri şi trebuia să se declare ca plătitor de TVA.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că Ministerul Finanţelor va căuta soluţii şi pentru cei care au plătit deja obligaţiile fiscale prevăzute în proiectul de lege privind anularea unor obligaţii fiscale.

    “Partea bună este că am găsit împreună o soluţie pentru situaţiile nefericite în care fiscul putea să aplice acele amenzi sau penalităţi. Vom vedea exact ce se întâmplă şi cu cei care au fost de bună credinţă şi au plătit obligaţiile respective”, a spus Teodorovici.

    Întrebat ce se va întâmpla cu cei care au plătit deja obligaţiile respective, ministrul a răspuns că se va căuta o soluţie pentru aceştia.

    “Da, întotdeauna Ministerul de Finanţe caută şi de foarte multe ori găseşte şi soluţii la aceste probleme”, a afirmat Teodorovici.

    Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Alertă azi pentru Victor Ponta! Anunţul „aliatului” Gabriel Oprea în cea mai grea zi pentru premierul României

    Gabriel Oprea, aliat de guvernare al premierului Victor Ponta, a făcut azi, în ziua în care se votează moţiunea de cenzură a PNL contra Executivului, un anunţ-surpriză.

    Liberalii au nevoie de o mobilizare maximă a propriilor parlamentari, dar şi de votul aleşilor din celelalte partide pentru a dărâma Guvernul. Iată cum arată situaţia acum:

    ALERTĂ PENTRU PONTA! ANUNŢUL DE ULTIMĂ ORĂ AL ALIATULUI OPREA

  • Reacţiile ambasadelor la votul din Parlament în cazul Ponta

    Ambasada Olandei la Bucureşti transmite, marţi, în urma votului din Camera Deputaţilor, că Olanda crede cu tărie că toţi oamenii sunt egali în faţa legii, apreciind că ”evoluţiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai largi legate de atitudinile faţă de justiţie şi corupţie din România”.

    CARE SUNT REACŢIILE AMBASADELOR LA VOTUL DIN PARLAMENT ÎN CAZUL PONTA

  • Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării lui Dan Şova se votează azi. Comisia juridică a Senatului nu a reuşit să se pronunţe, votul fiind egal

    Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc (PNL), a anunţat, marţi, că în Comisia juridică au fost 5 voturi pentru şi 5 împotrivă pe proiectul de hotărâre privind cazul Dan Şova.

    Proiectul de hotărâre are un articol unic: “Senatul încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman în dosarul nr 122/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie”.

    “Rezultatul votului, din păcate, e unul nefavorabil, în sensul în care propunerea mea n-a întrunit numărul de voturi, sunt 5 la 5. Cu toate acestea, pentru că Biroul Permanent ne-a cerut să trimitem un punct de vedere pentru a avea ce discuta în plen, acesta fiind totuşi suveran, trebuie s-o spun, vom trimite BP proiectul pe care l-am dezbătut astăzi, vom consemna şi rezultatul votului sperând că cei nouă (reprezentaţii puterii -n.r.) din BP nu vor face şi acolo un abuz de putere folosindu-şi voturilor şi vor trimite la plen un punct de vedere concret pe care să discutăm”, a mai Boboc.

    Votul a fost secret la cererea membrilor PSD ai Comisiei juridice.

    La şedinţa Comisiei juridice au fost prezenţi 10 membri din cei 11, singurul absent fiind reprezentantul UDMR, Pataki Csaba.

    În cadrul şedinţei, Ioan Chelaru (PSD) a propus ca proiectul de hotărâre să fie modificat în felul următor: “Senatul încuviinţează/nu încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman”. Propunerea sa a fost respinsă, deoarece la momentul respectiv lipsea senatorul PSD Marian Pavel, care a venit ulterior la şedinţă.

    “Am propus colegilor din Comisie să discutăm pentru a găsi o soluţie, au ales să fugă, pentru că puteam, cu un singur om, dacă mai aveam, puteam să discutăm şi sigur ajungeam la o concluzie. Sper să decidă şi să trimită propunerea noastră în plen”, a comentat Cătălin Boboc.

    Întrebat dacă senatorul UDMR i-a explicat de ce nu a venit la Comisie, Boboc a a spus că n-a primit nicio explicaţie. “Ştiu că, de când s-a modificat regulamentul atunci când lipsesc colegi din Comisie (…) putea să o facă şi colegul de la UMDR”, a afirmat el.

    Întrebat dacă poate fi vorba de un joc al UDMR, Boboc a spus: “N-am de unde să ştiu, nu ştiu cum ar fi votat”.

    “PSD nu mai ştie ce tertipuri să găsească pentru a amâna. Trebuia să prezentăm plenului un proiect de hotărâre, o chestiune foarte simplă pe care n-am făcut-o prima oară, plenul ar fi votat, se încuviinţa sau nu, dar noi ne făceam treaba şi mergeam mai departe cu un proiect şi răspundeam unei solicitări a unui for până la urmă, care conduce un Senat din acest punct de vedere”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, întrebat ce părere are despre situaţia creată.

    Proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în BP de marţi.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu declara săptămâna trecută că, în cazul Şova, Comisia juridică trebuie să vină cu “o propunere articulată”, în caz contrar situaţia urmând să fie discutată în plen.

    “Dacă avem din partea Comisiei juridice o propunere articulată, care a primit votul în Comisie, atunci o supunem pe aceea plenului, care poate s-o aprobe sau poate s-o respingă. Dacă Comisia nu ajunge la nicio propunere, pentru că nu pot să întrunească votul majoritar, atunci în plen încep discuţiile, vin propunerile din partea liderilor grupurilor parlamentare sau a celorlalţi senatori şi se supun acelea la vot”, declarat Călin Popescu-Tăriceanu, după ce Biroul Permanent a respins raportul Comisiei juridice în care erau prezentate două soluţii.

  • Deputaţii au aprobat amendamentul PNL de dublare a alocaţiei pentru copii; Votul final, la ora 15.00

    Deputatul PNL Cristina Pocora a solicitat, în plen, la dezbaterea Ordonanţei de urgenţă la 65/2014, introducerea unui amendament de dublare a alocaţiei pentru copii.

    Acest amendament a fost respins, marţi, în Comisia de muncă, reprezentanţii PSD arătând că Ministerul Muncii va veni cu o propunere de majorare a alocaţiei pentru copii.

    Secretarul de stat în Ministerul Muncii Codrin Scutaru a spus, în plen, că au fost mărite alocaţiile la mai multe categorii şi atunci când Guvernul va găsi sursa de finanţare pentru a mări alocaţia pentru toţii copiii o va face.

    În urma votului în plen, acest amendament a trecut, însă, cu 98 de voturi “pentru” şi 77 de voturi “împotrivă”.

    Imediat după vot, liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, a solicitat o pauză de consultări.

    După pauza de consultări, Neacşu a cerut, în plen, verificarea prezenţei deputaţilor, prin apel nominal, arătând că a constatat “cu neplăcută surprindere” că o bună parte dintre deputaţi a ales să nu fie în sală.

    Proiectul de aprobare a ordonanţei, care cuprinde mai multe prevederi, urmează să fie supusă votului final la ora 15.00.

  • Bogdan Mazuru a primit aviz favorabil în comisii pentru postul de ambasador în Austria

    Mazuru a primit 19 voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    Bogdan Mazuru a declarat la audieri că îşi propune cinci domenii prioritare pentru mandatul său, primul fiind consolidarea relaţiilor politice şi economice cu Austria, “relaţii politice şi economice care se află la un nivel foarte solid”.

    “Relaţia economică cu Austria este una specială, dat fiind rolul şi locul Austriei în economia românească, şi trebuie să ne gândim numai două domenii, cel energetic şi cel financiar şi de asigurări, acolo unde Austria are o pondere foarte însemnată. Trebuie să menţinem acest nivel de interes austriac pentru România la un nivel ridicat şi să menţinem interesul companiilor austriece pentru piaţa românească”, a afirmat Mazuru.

    Un alt domeniu prioritar este reprezentat de afacerile europene, în contextul în care Austria şi România vor deţine preşedinţia rotativă a UE în 2019.

    În acest sens, Mazuru a subliniat că trebuie să ne gândim la proiectele pe care le putem promova împreună cu A în 2019. În opinia sa, România şi Austria sunt “parteneri naturali în interiorul UE” “Austria are un interes special pentru zona Europei Centrale, pentru regiunile învecinate UE şi mă refer în special la Balcanii de Vest dar şi la ţările care aparţin Parteneriatului Estic, în special Ucraina şi R. Moldova şi aici avem interese comune cu Austria în ceea ce s-ar numi stabilizarea şi ancorarea acestor zone la UE”, a precizat Bogdan Mazuru.

    Totodată, Mazuru a amintit de importanţa cooperării în domeniul energetic, dat fiind că cea mai importantă companie românească din domeniu este una cu capital austriac. Această cooperare trebuie să vizeze nu numai zona clasică de petrol şi gaze, ci şi energiile regenerabile sau eficientizarea energetică.

    Relaţia cu comunitatea de români din Austria este un alt domeniu prioritar, potrivit lui Mazuru, care îşi propune o relaţie “cât mai strânsă” care să urmărească respectarea drepturilor românilor care trăiesc şi muncesc în Austria, dreptul la liberă de circulaţie şi accesul liber la piaţa muncii, precum şi “o legătură cât mai strânsă din punct de vedere cultural, din punctul de vedere al prezervării a limbii”.

    Bogdan Mazuru, rechemat din Franţa şi Principatul Monaco, a fost propus, luna trecută, de preşedintele Klaus Iohannis ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Austria, de unde a fost rechemată Silvia Davidoiu.

    De profesie inginer automatist, Mazuru, născut în 1962, Bogdan Mazuru a fost numit ambasador la Paris în 2010. Anterior a fost secretar de stat pentru afaceri europene în MAE, ambasador în Germania (2006-2009) şi la NATO (2001-2004).

    Între 2000 şi 2001 a fost însărcinat cu afaceri al României la Washington.

  • Cristiana Anghel: Nu voi vota arestarea colegilor mei, după gratii să stea doar cei condamnaţi

    Cristiana Anghel a precizat că nu va vota arestarea celor doi colegi, pentru că este de părere că într-un stat de drept, după gratii trebuie să stea doar cel condamnat definitiv.

    ”Să fie anchetaţi, să fie judecaţi, şi în momentul în care vom avea o hotărâre a instanţei eu nu mă mai pot pune împotriva hotărârii respective. Dar în momentul în care zburdă liberli pedofili, criminali şi sunt judecaţi în libertate, pentru că nu prezintă pericol public, nu văd de ce un senator al României ar trebui să fie după gratii, când este judecat”, a spus Cristiana Anghel.

    Ea a mai spus că Senatul nu votează o cerere a procurorului ci ”cere ca respectivul senator să fie arestat”.

    ”De ce să cer eu? Dacă era pe mandatul de ministru, era o logică. (..) Dar pe mandatul de primar sau, la Şova, ca avocat, ce treabă am eu cu lucrurile astea?”, a mai spus senatorul PC.