Salina Turda a anunţat pe pagina de Facebook deschiderea centrului SPA & Wellness al Salinei Turda “unde vă oferim servicii Spa, Fitness şi Centru de Sănătate. Toate aceastea au fost create pentru adevărate momente de relaxare şi desprindere din lumea cotidiană”.
Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Salina este, cu certitudine, cea mai celebră destinaţie a turiştilor care vizitează localitatea Turda. Această mină datează din secolul al XVII-lea.
Există, însă, numeroase locuri impresionante care, deocamdată, nu au devenit foarte populare pentru călători. Brightside prezintă 10 astfel de locaţii magice, pe care le poţi vizita bucurându-te de linişte, înainte de a intra în vizorul mulţimilor de turişti:
Jose Ignacio, Uruguay
Doar 300 de oameni locuiesc în Jose Ignacio, iar în timpul iernii oraşul este luat cu asalt de superstaruri din America Latină, cum ar fi Shakira. Aici poţi găsi hoteluri de lux, restaurante elegante, fiind locul ideal pentru persoanele care vor să se bucure de lux, dar şi de plăcerea intimităţii.
Koh Rong, Cambodgia
Dacă doreşti o pauză de la civilizaţie, trebuie să vizitezi neapărat insula Koh Rong – un loc magic, fără clădiri zgârie –nori, zgomot sau maşini, ci doar linişte, câteva sate de pescari şi natură nealterată. Kog Rong este asemănată, de multe ori, cu Thailanda în urmă cu 20 de ani.
Bangladesh
Bangladesh este un loc izbitor de frumos, cu o cultură şi o istorie bogată. Tursimul nu reprezintă un sector prea bine dezvoltat al economiei, cu toate că locul prezintă mai multe puncte de atracţie: vila Maharaj, cea mai extinsă coastă de manglieri din lume şi cea mai lungă plajă de pe Pământ.
Sofia, Bulgaria
Sofia este unul dintre cele mai ieftine oraşe turstice, în comparaţie cu alte capitale europene. Capitala Bulgariei deţine o arhitectură istorică uluitoare, care te va uimi garantat. Potrivit unor experţi, Sofia nu va mai rămâne necunoscută turiştilor pentru o perioadă prea îndelungată, foarte curând fiind descoperită şi inundată de aceştia.
Ambergris Caye, Belize
Insula Ambergris Caye are o istorie foarte bogată. La intervale temporale diferite, indieni mayashi, vânători de balene sau piraţi au trăit acolo. Ambergris Caye atrage astăzi scafandri din întreaga lume, fiind situată în apropierea Barierei de Corali din Belize, al doilea cel mai lung recif din lume.
Myanmar
Cunoscut şi ca Burma, Myanmar este o mică ţară din Asia de Sud-Est, care în traducere înseamnă „rapid”. În 2010, circa 300.000 de persoane au vizitat ţara, însă trei ani mai târziu acest număr a crescut rapid la peste două milioane de turişti. Tursimul se dezvoltă rapid, dar încă mai există timp să mergi la o plimbare cu barca pe lacul izolat Inle şi să te bucuri de un reflexia apusului de soare pe Shwedagon Paya.
Roatan, Honduras
Vasele de croazieră au început să viziteze coasta Roatan începând cu 2005, Honduras nefiind unul dintre cele mai sigure locuri din lume. Roatan a început să câştige popularitate odată cu vizitele scafandrilor, care vin pe insulă pentru a vedea bariera de corali. Pe insula propriu-zisă aveţi şansa să pescuiţi şi, de asemenea, de a explora arhipelagul Cayos Cochinos.
Aplulia, Italia
O vacanţă în Apulia este, cu siguranţă, de neuitat: marea azurie, pământul roşu, apusurile de aur şi, cel mai important, localnici foarte primitori. Înafară de plaja extraordinară, puteţi vizita castelul Bai, bazilica Santa Croce sau muzeul arhelologic Rignano Garganico.
Zambia şi Zimbabwe
Pe lângă binecunoscuta atracţie Cascadele Victoria, în apropiere se găseşte Parcul Naţional Hwange, de care multă lume nu ştie. Parcul este enorm, are 14.600 de km pătraţi, şi dispune de lacuri, plante şi animale sălbatice rare sau păsări. Spre exemplu, în Hwange poţi găsi peste 30.000 de elefanţi.
Busan, South Korea
În timp ce hoardele de turişti se îndreaptă spre Seul, mai bine ai vizita al doilea cel mai mare oraş din Coreea de Sud, Busan, supranumit şi „capitala de vară din Coreea”, datorită numeroaselor sale plaje. Mai mult, Busan este renumit pentru muzeul său de artă, adăpostul deschis pentru păsări şi o piaţă de peşte.
Un stiudu al Reputation Insititute a găsit care sunt ţările cu cele mai bune reputaţii. Au luat în calcul 16 elemente – cat de frumoasă şi cât de sigură este ţara, cât de prietenoşi sunt oamenii, cât de eficient este guvernul etc. Ţările de mai jos au rezultat în urma unui sondaj online la care au participat 48.000 de oameni din ţările G8 (Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia-suspendată, SUA şi Uniunea Europeană).
1. Suedia
2. Canada, fost ocupantă a locului 1
3. Elveţia
4. Australia
5. Norvegia
Cu această ocazie, Jean-Pierre Mustier a reiterat rolul central pe care îl deţine Divizia CEE, inclusiv România, şi planurile grupului de a continua să dezvolte activitatea pe piaţa locală, ca parte a planului strategic Transform 2019.
Jean-Pierre Mustier, CEO al UniCredit, a spus: “Europa Centrală şi de Est este o regiune foarte interesantă, cu o bază tânără de clienţi şi un context macroeconomic şi bancar solid. Această regiune beneficiază, în plus, de o creştere a PIB şi de câştiguri ajustate la risc mai mari faţă de zona euro. În România, ca şi în regiunea mai amplă a Europei Centrale şi de Est, prioritatea noastră centrală este să ne întărim şi să ne consolidăm în continuare poziţia de lider de piaţă şi performanţa financiară, menţinând în acelaşi timp eficienţa costurilor şi atenţia asupra calităţii activelor. Vom continua să oferim clienţilor noştri din România cele mai bune produse şi servicii, cu accent pe dezvoltarea în continuare a ofertelor digitale în concordanţă cu abordarea multichannel din cadrul grupului”.
UniCredit este o bancă comercială pan europeană simplă, cu un sistem complet integrat de bancă corporate şi de investiţii, oferind bazei de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană.
În regiunea Central şi Est Europeană, ţintele planului Transform 2019 includ: consolidarea poziţiei de lider prin creştere organică, cu o creştere a veniturilor (CAGR) de 2,6% în 2019, concentrare pe inovaţie şi digitalizare, cu obiectivul de a adăuga 2,6 milioane de noi clienţi (net) până în 2019 precum şi focus asupra economiilor de costuri şi a unei discipline continue a riscului, urmărind o rată a raportului costuri/venituri stabilă la 37,1% în 2019.
Execuţia planului Transform 2019 este pe drumul cel bun şi a început deja să producă rezultate tangibile în primul trimestru al anului 2017, Europa Centrală şi de Est fiind unul dintre cei mai importanţi contribuitori din această perioadă.
În primul trimestru din 2017, grupul a înregistrat un rezultat net de 907 milioane euro, cu profit operaţional brut în creştere cu 14,6% faţă de perioada similară a anului trecut. Profit operaţional net este în creştere cu 36,1% faţă de perioada similară a anului trecut.
În divizia CEE, veniturile trimestriale au fost în creştere până la 1,1 miliarde euro în Q1 2017 (+6,5% Q/Q şi +9,9% Y/Y), susţinută de toate liniile de business. Profitul net a ajuns la 336 milioane de euro în Q1 2017 (+67,5% Q/Q, +5,5% Y/Y).
În România, venitul operaţional a fost 92,4 milioane euro în Q1 2017 (+9,5% Q/Q şi +6,4% Y/Y) iar profitul net a fost 21 milioane euro (+137,8% Q/Q şi +16,8% Y/Y).
Cu această ocazie, Jean-Pierre Mustier a reiterat rolul central pe care îl deţine Divizia CEE, inclusiv România, şi planurile grupului de a continua să dezvolte activitatea pe piaţa locală, ca parte a planului strategic Transform 2019.
Jean-Pierre Mustier, CEO al UniCredit, a spus: “Europa Centrală şi de Est este o regiune foarte interesantă, cu o bază tânără de clienţi şi un context macroeconomic şi bancar solid. Această regiune beneficiază, în plus, de o creştere a PIB şi de câştiguri ajustate la risc mai mari faţă de zona euro. În România, ca şi în regiunea mai amplă a Europei Centrale şi de Est, prioritatea noastră centrală este să ne întărim şi să ne consolidăm în continuare poziţia de lider de piaţă şi performanţa financiară, menţinând în acelaşi timp eficienţa costurilor şi atenţia asupra calităţii activelor. Vom continua să oferim clienţilor noştri din România cele mai bune produse şi servicii, cu accent pe dezvoltarea în continuare a ofertelor digitale în concordanţă cu abordarea multichannel din cadrul grupului”.
UniCredit este o bancă comercială pan europeană simplă, cu un sistem complet integrat de bancă corporate şi de investiţii, oferind bazei de clienţi o reţea unică vest, central şi est-europeană.
În regiunea Central şi Est Europeană, ţintele planului Transform 2019 includ: consolidarea poziţiei de lider prin creştere organică, cu o creştere a veniturilor (CAGR) de 2,6% în 2019, concentrare pe inovaţie şi digitalizare, cu obiectivul de a adăuga 2,6 milioane de noi clienţi (net) până în 2019 precum şi focus asupra economiilor de costuri şi a unei discipline continue a riscului, urmărind o rată a raportului costuri/venituri stabilă la 37,1% în 2019.
Execuţia planului Transform 2019 este pe drumul cel bun şi a început deja să producă rezultate tangibile în primul trimestru al anului 2017, Europa Centrală şi de Est fiind unul dintre cei mai importanţi contribuitori din această perioadă.
În primul trimestru din 2017, grupul a înregistrat un rezultat net de 907 milioane euro, cu profit operaţional brut în creştere cu 14,6% faţă de perioada similară a anului trecut. Profit operaţional net este în creştere cu 36,1% faţă de perioada similară a anului trecut.
În divizia CEE, veniturile trimestriale au fost în creştere până la 1,1 miliarde euro în Q1 2017 (+6,5% Q/Q şi +9,9% Y/Y), susţinută de toate liniile de business. Profitul net a ajuns la 336 milioane de euro în Q1 2017 (+67,5% Q/Q, +5,5% Y/Y).
În România, venitul operaţional a fost 92,4 milioane euro în Q1 2017 (+9,5% Q/Q şi +6,4% Y/Y) iar profitul net a fost 21 milioane euro (+137,8% Q/Q şi +16,8% Y/Y).
Prima biserică a Mănăstirii Miclăuşeni a fost ridicată de vornicul Ioan Sturdza în 1782, o biserică de lemn cu hramurile „Sf. Voievozi” şi „Buna Vestire” pentru a servi ca paraclis al curţii boiereşti.
Între anii 1821-1823, marele logofăt Dimitrie Sturdza, fiul lui Ioan Sturdza, şi soţia sa Elenco, au reconstruit biserica, aşa cum poate fi văzută astăzi, apelând la stilul neoclasic. În anul 1904, biserica a fost restaurată fără a i se schimba aspectul exterior. Din cauza primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat, fiind restituite bisericii în 1931.
În 1944, din cauza celui de-al doilea război mondial, Ecaterina Cantacuzino (fiica lui Gheorghe şi a Mariei Sturdza) a luat cu ea odoarele bisericii.
„Rămasă văduvă şi neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârşitul vieţii sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăuşeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinţii săi (Gheorghe Sturdza şi Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) şi toate dependinţele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.” (wikipedia)
La data de 1 mai 1953, autorităţile comuniste au desfiinţat aşezarea monastică, reinfiinţată în 1994, la iniţiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei.
Castelul Sturdza de la Miclăuşeni este cel de-al doilea monument al ansamblului. La începutul secolului al XVII-lea, vistiernicul Simion Stroici a construit aici un conac pe care îl lasă moştenire, împreună cu împrejurimile şi alte avuţii, fiului şi nepotului său. Cei din urmă neavând urmaşi, lasă domeniul fraţilor Ioan şi Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. Aceştia şi-au împărţit averea în 1699, moşia Miclăuşeni revenindu-i lui Ioan Sturdza.
I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.
Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.
”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.
Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.
Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul I 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (65,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,1% din total.
Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (34,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (60,4%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.
Cititi continuarea pe www.mediafax.ro
Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.
UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).
La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.
Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.
În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.
Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.
În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.
Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.
Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.
Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.
Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.
UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).
La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.
Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.
În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.
Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.
În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.
Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.
Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.
Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.