Tag: urcare

  • Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40%. Exporturile au urcat cu 7,9%

     Exporturile FOB au totalizat 141,02 miliarde lei (32,02 miliarde euro), iar importurile CIF 157,5 miliarde lei (35,76 miliarde euro).

    Comparativ cu ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 1,3% în lei (0,8% în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 16,48 miliarde lei (3,74 miliarde euro), mai mic cu 11,81 miliarde lei (2,63 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Averea medie pe locuitor din România a urcat cu 9,7% faţă de anul trecut

     Datele se referă la jumătatea acestui an faţă de mijlocul anului trecut şi sunt extrase din raportul “Global Wealth Report 2013” publicat miercuri de institutul de cercetare al Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană.

    Evaluarea averii include active nefinanciare, precum locuinţele, şi active financiare – conturi bancare, deţineri de valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni), rezerve în fonduri de pensii sau asigurări – din care se scad datoriile. Valoarea activelor este preluată în monedă locală şi transformată în dolari la cursurile oficiale ale FMI.

    Cursul de schimb leu/dolar luat în calcul în raportul Credit Suisse a crescut cu 6,5% în perioada iulie 2012 – iunie 2013, iar preţul mediu al locuinţelor din România a scăzut cu 0,8%, se arată în raport. Locuinţele reprezintă cea mai mare parte a componentei de active nefinanciare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis joi în urcare cu 10,6%, însă au pierdut 43% de la începutul săptămânii

     Titlurile Gabriel au oscilat joi între 71 cenţi şi 87 cenţi, după ce au închis miercuri la 75 cenţi.

    La finalul şedinţei de joi, capitalizarea de piaţă a companiei este de 318,8 milioane dolari canadieni.

    Ministrul delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova, a declarat, joi, că, în cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiţii realizate şi 1,5 miliarde profitul estimat.

    Volumul tranzacţionat a fost în continuare peste medie, de 2 milioane de acţiuni, însă mai redus faţă de rulajele din primele trei şedinţe ale săptămânii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4847 lei/euro, un nou MAXIM din 25 iunie

     O rată de schimb superioară, de 4,4870 lei/euro, a fost anunţată de banca centrală la 25 iunie.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4694 lei/euro.

    Leul s-a depreciat uşor şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă a urcat cu 0,51 bani, la 3,3744 lei/dolar, de la 3,3693 lei/dolar în şedinţa de miercuri.

    Totodată, rata de schimb leu/franc elveţian a crescut de la 3,6064 lei/franc la 3,6240 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cotaţiile monedei naţionale au deschis aproape de 4,48 lei/euro, iar în prima oră de tranzacţionare rata de schimb a oscilat uşor sub acest nivel, într-o piaţă calmă, spun dealerii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia, marca cu cea mai bună creştere pe piaţa franceză în primele opt luni ale anului

     Astfel, piaţa auto franceză s-a contractat cu 9,4% în perioada ianuarie-august, la 1,4 milioane de autoturisme comercializate, faţă de peste 1,55 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de asociaţia constructorilor crancezi de cutomobile, CCFA.

    Cota de piaţă a Dacia în Franţa a urcat la 4,47%, de la 3,83% în primele opt luni ale anului trecut.

    Marca japoneză Toyota a înregistrat o creştere similară Dacia, însă la un volum mai redus de vânzări. Înmatriculările de maşini Toyota în Franţa au urcat cu 5,8% în perioada analizată, la 48.070 unităţi.

    Creşterea Dacia a limitat declinul consemnat la nivelul grupului Renault. Vânzările Renault la nivel de grup au scăzut cu 7,9% în perioada analizată, la 350.286 autoturisme. Marca Renault a afişat o scădere de 10,4%, la 287.457 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 50 de companii româneşti în topul celor mai mari firme din Europa Centrală şi de Est

     “Pentru prima dată, România a eliminat Ucraina de pe podium şi a urcat de la locul cinci până la al treilea. Acest lucru poate fi explicat printr-o creştere cu 22,7% a numărului de companii şi un total de 54 de companii în clasament”, se arată într-un raport al Coface.

    Primele două ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia şi Ungaria.

    Cifra de afaceri a celor 54 de companii din România aflate în topul Coface a crescut cu 10,8% anul trecut, comparativ cu 2011, la 48,55 miliarde euro, iar profitul net a urcat cu 37,7%, la 2,19 miliarde euro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carrefour a încheiat primul semestru cu profit în creştere cu 5%. Cum a fost a îmbunătăţită eficienţa managementului magazinelor

     Profitul operaţional recurent al Carrefour a urcat de la 730 milioane euro la 766 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis joi de grup. Rezultatul a fost în linie cu estimările analiştilor, potrivit Bloomberg.

    Carrefour a reuşit să implementeze o politică mai consistentă de preţuri reduse şi a îmbunătăţit eficienţa managementului magazinelor prin modernizări şi descentralizarea procesului decizional, stabilizând veniturile pe piaţa franceză şi consolidând marjele de profit.

    Compania a precizat că nu anticipează îmbunătăţirea condiţiilor economice în acest an.

    Directorul financiar al Carrefour, Pierre-Jean Sivignon, a declarat că estimările analiştilor privind un profit operaţional recurent de aproximativ 2,2 miliarde euro pentru acest an sunt rezonabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului a urcat la maximul ultimilor doi ani, pe fondul conflictului din Siria

     Preţul de referinţă al petrolului pentru piaţa americană a crescut miercuri cu până la 3%, după o majorare de 2,9% în şedinţa de marţi, potrivit Bloomberg.

    Astfel, cotaţia a avansat la New York cu 3,23 dolari, la 112,24 dolari pe baril, cel mai ridicat preţ din mai 2011.

    Rulajul pieţei depăşeşte cu 370% media ultimelor 100 de zile. Marţi, cotaţia pe piaţa americană a urcat cu 3,09 dolari şi a închis la 109,01 dolari, maximul ultimului an şi jumătate. Faţă de începutul acestui an, preţul petrolului a urcat pe piaţa americană cu 21%.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a avansat miercuri cu până la 2,98 dolari, sau 2,6%, la 117,34 dolari pe baril, după ce a închis marţi la cel mai ridicat nivel din februarie anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4402 lei/euro, în linie cu deprecierile din regiune pe fondul tensiunilor din Siria

     În şedinţa precendentă, rata de referinţă a scăzut la 4,4288 lei/euro şi a atins cel mai redus nivel din ultimele aproape două săptămâni.

    Leul s-a depreciat marţi mai vizibil în raport cu dolarul american, cursul de referinţă urcând cu 1,76 bani, la 3,3286 lei/dolar, de la nivelul de luni, de 3,3110 lei/dolar. În şedinţa de luni, rata de schimb a fost la minimul ultimelor aproape patru săptămâni.

    Totodată, cotaţia leu/franc elveţian a crescut cu 2,48 bani, de la 3,5864 lei/franc la 3,6112 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un experiment

    Imi imaginam că nu se poate să treacă 2013 fără încă o vânzare spectaculoasă pe piaţa media. Domeniul îşi strânge rândurile şi profită de ofertele venite în special de la outsideri, miliardari dornici de imagine, de influenţă sau de instrumente noi de marketing. Nu mă gândeam însă că cineva va pune pe masă atât de mulţi bani pentru un produs a cărui piaţă se subţiază pe zi ce trece precum hârtia pe care este tipărit şi care pierde bani (mulţi) de şapte ani la rând. Ce s-a mai vândut recent? Cu două săptămâni în urmă, New York Times a încasat
    70 de milioane de dolari de la miliardarul John Henry (patronul echipelor Red Sox şi Liverpool) pentru Boston Globe. În 2011, AOL a cumpărat The Huffington Post cu 315 milioane de dolari. Washington Post Company a evaluat divizia sa de media la 255,6 milioane de dolari în luna mai şi a încasat cu
    6 milioane mai puţin pe ziarul cel mai popular din capitala SUA, dar se poate spune că în felul acesta şi-a acoperit şi vânzarea Newsweek cu un dolar în 2010.
    Vânzarea Washington Post săptămâna trecută este cel mai bun lucru care se putea întâmpla ziarului şi familiei care l-a deţinut timp de 80 de ani şi cea mai ciudată decizie de business luată de Jeff Bezos, un om de afaceri mai mult reţinut decât spectaculos, mai mult introvertit decât dornic de reflectoare.
    „Nu avem o hartă şi nu va fi uşor să croim o potecă. Va trebui să ne inventăm una, ceea ce înseamnă că este nevoie să experimentăm.„ Citatul vine din scrisoarea pe care Jeff Bezos a trimis-o angajaţilor Washington Post la confirmarea tranzacţiei.

    Tonul lui Bezos arată că, la fel ca şi în cazul altor produse în care a investit, şi ziarul este tot un experiment. Jeff Bezos este cunoscut pentru investiţiile sale pe termen lung, pentru răbdarea sa, dar şi pentru modul cum pierde bani şi este un neînţeles în deciziile sale de business care se dovedesc a fi, ulterior, profitabile (în cele mai multe dintre cazuri). Născut în 1962, Jeff Bezos şi-a părăsit jobul de la un fond de investiţii din New York dorind să deschidă un business în ceea ce urma să devină hitul următoarelor decenii, online-ul.

    A lansat Amazon în propriul garaj după ce a bătut America în lung şi în lat şi a scris pe drum un plan de afaceri. Din 1994, când a pornit Amazon, şi până în 2011, când în plină criză compania a crescut pe bursă cu 55%, Jeff Bezos a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de 25 miliarde de dolari. Ce i-a venit omului care a intuit boomul din online şi care investeşte în turismul spaţial să se întoarcă la una dintre afacerile pentru care viitorul nu prevede salturi spectaculoase? Poate tocmai pentru că ştirile au nevoie de un nou mod de a se vinde, aşa cum cărţile s-au reinventat odată cu Amazon sau cum industria muzicală a înflorit a doua oară cu iTunes.

    În ultimii doi-trei ani, Amazon a mers mult în direcţia reinventării cărţii şi a publishingului. A democratizat producţia de carte prin serviciul de self-publishing de pe Amazon
    (58.000 de titluri au fost încărcate numai în 2011) şi a dezvoltat o nouă nişă de texte scurte, de maximum 5.000 de cuvinte, numită Kindle Singles (care costă 2 dolari bucata), care ocupă un spaţiu gol între articolele mici din ziare şi cărţile lungi. Se poate spune astfel că achiziţia unui ziar era cursul firesc în acest context.

    Dar mai este un domeniu cu care Bezos aduce ceva interesant la the Post: publicitatea. Veniturile ziarului din publicitate au scăzut cu 14% anul trecut, până la 228 milioane de dolari. Amazon vinde sloturi publicitare pe site-urile sale şi pe Kindle-uri şi estimează că în acest an va avea venituri din publicitate de 835 milioane de dolari, în creştere cu 37% faţă de anul trecut. Deşi fosta conducere a ziarului a făcut tot ce a putut pentru a se adapta bugetelor alocate pentru online, probabil foştii manageri nu ştiau reţetele lui Bezos.

    Vânzarea the Post încheie opt decenii în posesia familiei Graham, care a păzit ziarul de interferenţe politice ori comerciale. Redacţia a avut simultan şi 1.000 de ziarişti şi a dezvăluit scandaluri precum Watergate, care a transformat jurnaliştii în celebrităţi. Cu trecerea timpului însă, ziarul şi-a pierdut anvergura şi a devenit mult mai local, pierzând cursa  naţională cu New York Times. A avut noroc de creşterea internetului şi de adaptarea conţinutului pentru cititorii globali, dar lucrurile tot nu au revenit la nervul de altădată.

    Ziarul pierde 50 milioane de dolari pe an şi are nevoie de o schimbare dramatică, în genul celei de care au beneficiat vânzările de cărţi odată cu apariţia Amazon – acea sclipire de antreprenoriat care a creat Amazon şi acea sclipire tehnică ce a dus la lansarea Kindle. Trebuie multă inovaţie şi răbdare. Bezos a spus de multe ori în ultima săptămână că respectă independenţa jurnalismului şi că nu va căuta să revitalizeze ziarul prin negarea valorilor sale.

    Toate aceste elemente puse la un loc duc la concluzia că un ziar pentru care numărătoarea inversă părea să înceapă va avea parte de un nou început. Poate doar Bezos singur ştie cum va aborda acest nou început şi cum va integra ziarul cel vechi într-un climat nou, alert şi mai critic ca niciodată. Nu degeaba se spune despre Bezos că este ca un student cuminte care citeşte mult şi pune întrebări. Jurnalismul tot prin aceste două tehnici s-a construit. Dar jurnalismul viitorului are nevoie de ceva în plus.