BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Adrian Sârbu: Zelenski şi-a amintit de noi. Sunt buni şi banii mărunţi ai României

    Nemo: Volodimir Zelenski este în turneu în ţările baltice. Preşedintele ucrainean se îndreaptă către ţările apropiate pentru a obţine ajutor. El a discutat şi cu preşedintele polonez Duda şi cu Iohannis al nostru. Zelenski a mulţumit României pentru cooperare, în special în ceea ce priveşte exporturile de cereale şi pregătirea piloţilor pentru avioanele F16.

    Adrian Sârbu: România a deschis graniţele, România a lăsat grâul ucrainean să treacă pe aici, nu a creat o problemă şi nu i-a ascultat pe agricultorii români, cum au făcut polonezii cu ai lor. Eu aş fi vrut ca dl. Zelenski, că tot l-ai pomenit acum… dar frumoasă observaţie că şi-a amintit şi de noi.

    Hofi: Da, dar după ce s-a terminat filmul.

    Adrian Sârbu: Acum, dacă a ajuns la bani mărunţi, sunt buni şi ăia, nu? Eu cred că ar fi fost o mulţumire mult mai bine primită de români să ne spună că în Bucovina se vorbeşte, se învaţă româneşte la şcolile de români de acolo. Că nu se mai învaţă limba ucraineană.

    Hofi: Nu se poate, e război.

    Adrian Sârbu: Nu, dar el s-a angajat că va respecta condiţiile UE pentru aderare. Ce mă îngrijorează e că dl. Zelenski vorbeşte mai mult de Moldova decât vorbim noi. Nu pentru că sunt la pachet pentru aderarea la UE, dar când s-a pus problema securităţii Moldovei, Ucraina s-a repezit să spună: „îi asigurăm noi securitatea”.

    Nemo: Ba chiar mai mult. Pe la începutul conflictului a spus: „Ce, aveţi probleme în Transnistria? Intrăm noi şi rezolvăm rapid”.

    Hof:i Păi au mai multe arme, echipamente.

    Adrian Sârbu: Şi Modova e ucraineană, ca şi Bucovina, cât a rămas de la Stalin? Eu aş zice că nu. Nu?

     

     

  • Autorităţile din Nepal suspendă permisele de muncă pentru Rusia şi Ucraina

    Autorităţile din Nepal au decis să suspende permisele de muncă pentru Rusia şi Ucraina după ce mai mulţi nepalezi au murit în război, în timp ce luptau pentru armata rusă.

    Cel puţin 10 soldaţi nepalezi au fost ucişi în timp ce slujeau în armata rusă. Anterior, autorităţile din Nepal le-au cerut ruşilor să renunţe la recrutări şi să despăgubească familiile victimelor. Vineri, un oficial nepalez a anunţat că ţara a încetat să elibereze permise cetăţenilor săi de a lucra în Rusia şi Ucraina. Decizia este pe termen nelimitat, potrivit Reuters.

    „Acest lucru este pentru siguranţa cetăţenilor noştri”, a spus Kabiraj Upreti, director la departamentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate.

    Guvernul estimează că până la 200 de cetăţeni nepalezi sunt în armata rusă, circa 100 dintre aceştia fiind dispăruţi. Soldaţii nepalezi, numiţi Gurkha, sunt cunoscuţi pentru curaj şi abilităţile lor de luptă şi au servit în armatele britanice şi indiene.

    Lucrătorii nepalezi trebuie să primească permise de muncă de la guvern pentru a ocupa locuri de muncă în străinătate. Milioane de cetăţeni nepalezi sunt angajaţi în domenii civile, în principal în industrie şi pe şantierele de construcţii din întreaga Asie.

    Peste 800 de nepalezi au primit permise de muncă pentru muncă civilă în Rusia în ultimii doi ani, arată datele oficiale.

  • Alertă la nivel internaţional! Un obiect neidentificat a intrat în spaţiul aerian al unui stat NATO. Armata, mobilizată de urgenţă

    Un obiect aerian neidentificat a intrat vineri dimineaţă în spaţiul aerian al Poloniei din direcţia graniţei cu Ucraina, a anunţat Comandamentul Operaţional al armatei poloneze.

    „Dimineaţa, un obiect aerian neidentificat a pătruns în spaţiul aerian al Republicii Polone de pe marginea graniţei cu Ucraina, iar din momentul în care a trecut graniţa şi până a dispărut semnalul, a fost observat de radarele apărării aeriene”, au transmis militarii pe reţelele de socializare.

    Mai multe forţe au fost mobilizate.

    „În conformitate cu procedurile aplicabile, comandantul operaţional al forţelor armate a mobilizat forţele şi resursele disponibile de care dispune”, au precizat polonezii.

    Ancheta va stabili de unde provine obiectul care a traversat graniţa dintre Polonia şi Ucraina. Vineri, Ucraina s-a confruntat cu cel mai mare atac aerian lansat de ruşi în ultimele luni.

  • Atac fără precedent lansat de Rusia asupra Ucrainei! Numărul morţilor şi al răniţilor este şocant

    Cel puţin 10 oameni au murit în urma atacurilor aeriene lansate de ruşi asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri. Ucrainenii susţin că a fost cel mai mare atac din ultimele luni, potrivit Reuters.

    Ruşii au declanşat vineri cel mai mare atac cu drone şi rachete asupra Ucrainei din ultimele luni, ucigând 10 persoane şi rănind cel puţin 60 la Kiev, în sudul, vestul şi estul ţării, au declarat oficialii ucraineni.

    Printre altele, au fost lovite o maternitate din oraşul Dnipro şi clădiri din oraşele Liov, Odesa şi Harkov.

    Două persoane au murit în capitala Kiev, iar mai mulţi oameni au fost prinşi sub moloz într-un depozit avariat, a declarat primarul Vitali Klitschko pe reţelele de socializare.

    Alte două persoane au fost ucise în oraşul Odesa şi cel puţin 15 au fost rănite, inclusiv doi copii, a anunţat guvernatorul regiunii.

    Ministerul Energiei a raportat întreruperi de curent în patru regiuni după atacul aerian.

  • Care este ţara europeană transformată într-o adevarată fabrică de copii

    În Ucraina, războiul a distrus o bună parte din economie şi societate, dar o industrie continuă să prolifereze în pofida tuturor greutăţilor – copiii născuţi din mame-surogat. Uneori, pentru că în Ucraina este ieftin, iar aplicarea legii are lipsuri, aceasta este singura soluţie la care pot apela familiile din Occident.


    Tanya, o femeie în vârstă de 45 de ani care locuieşte în Los Angeles, a plătit 10.000 de dolari şi a trimis doi embrioni la o firmă de mame-surogat din Ucraina în urmă cu şase ani, sperând să-şi întemeieze o familie. Ea spune că nu s-a aşteptat niciodată la incertitudinile şi durerea pe care acest proces le-ar aduce acum, scrie Politico. Tanya îşi dorea cu disperare un copil, dar a aflat că organismul său nu poate duce sarcina până la capăt.

    După ce a descoperit cât de costisitoare poate fi maternitatea-surogat în SUA, ea şi soţul ei au început să caute opţiuni în străinătate – şi au dat peste compania BioTexCom din Kiev. Părinţii Tanyei erau originari din Odesa, aşa că ea a simţit că ar fi ceva normal ca viitorul ei copil să se nască în Ucraina. Dar după ce procedurile cu BioTexCom au fost demarate în toamna anului 2017,  Tanya a avut un sentiment de nelinişte. După ce şi-a trimis embrionii, povesteşte ea, i s-a spus că vor fi implantaţi într-o mamă-surogat aproape imediat – o grabă care nu se potrivea cu toate cercetările pe care le făcuse Tanya despre maternitatea-surogat.

    Câteva zile mai târziu, firma i-a spus că transferul de embrioni nu a avut succes, furnizând informaţii minime despre motiv. Atunci a început să suspecteze că ceva nu este în regulă. Soţul ei s-a dus la Kiev pentru muncă câteva săptămâni mai târziu şi a decis să treacă pe la clinică pentru a vedea dacă poate obţine răspunsuri. S-a prezentat unui angajat al clinicii, care i-a mulţumit imediat pentru donarea embrionilor către alt cuplu. A fost uimit: asta s-a întâmplat când firma le-a spus că procesul nu a avut succes? Din acel moment, BioTexCom a încetat să-i mai răspundă la mesaje, iar ei nu şi-au mai primit niciodată embrionii înapoi.

    Povestea Tanyei şi a soţului ei este una dintre multiplele plângeri pe care reporterii de la Politico şi de la postul de ştiri german Welt le-au descoperit într-o investigaţie asupra BioTexCom, probabil cea mai populară agenţie de surogaţi din lume. Un cuplu german a spus că BioTexCom le-a încurcat gemenii născuţi prin surogat cu perechea de copii a unui alt cuplu, forţându-i să schimbe copiii la o întâlnire secretă în Germania. O altă femeie germană s-a plâns că BioTexCom nu i-a returnat niciodată toţi embrionii după ce şi-a anulat planurile pentru o maternitate-surogat în Ucraina. Welt a vorbit, de asemenea, cu foşti procurori, mame-surogat şi avocaţi din Ucraina care au ridicat acuzaţii de lipsă de atenţie adecvată din partea BioTexCom pentru nevoile medicale şi complicaţiile femeilor care au născut copiii. Ei spun că aceste cazuri nu au fost urmărite în sistemul juridic uneori haotic al ţării, chiar dacă fondatorul companiei a confirmat că a fost plasat în arest la domiciliu ca parte a unei anchete preliminare. Şi Tanya a fost blocată în eforturile ei de a iniţia o investigaţie asupra embrionilor ei. Tanya şi soţul său rămân îngrijoraţi de posibilitatea ca din embrionii lor să se fi  născut un copil dat apoi altui cuplu. Deşi a depus o plângere la Interpol, după cinci ani ea încă nu ştie ce s-a întâmplat cu adevărat. „A fost o situaţie foarte traumatizantă. Au trecut cinci ani şi cred că m-am împăcat cu situaţia abia acum un an.” Albert Tocilovsky, fondatorul BioTexCom, a spus într-o declaraţie scrisă către Welt şi Politico că îngrijorările Tanyei cu privire la implantarea embrionilor ei pentru un alt cuplu sunt „complet lipsite de temei”: „Calitatea materialului a fost absolut slabă – nu are sens pentru noi ca embrionii să fie folosiţi pentru un alt cuplu”. În cazul gemenilor germani, Tocilovsky a dat vina pe maternitatea publică din Kiev. „Gemenii a două cupluri s-au născut în acelaşi timp şi, din păcate, personalul a amestecat copiii. A fost singurul caz şi controlăm cu atenţie toate procedurile”, a spus el.

    În mod similar, Tocilovsky a respins îngrijorările legate de embrionii unei femei germane care ar fi fost folosiţi pentru o altă familie. „Întotdeauna eliberăm materialul pacienţilor noştri la cererea lor şi chiar asistăm la transport”, a spus el. „Nu avem nevoie de ovule/embrioni de la donatori – avem o bancă mare de ovocite (mai mult de 10.000) care au fost extrase de la donatori tineri şi sănătoşi.” Însă îngrijorările persistă din cauza amplorii afacerii cu maternitatea-surogat în Ucraina – care produce sute de copii pe an – şi a anxietăţii şi disperării persoanelor implicate. Mai există şi contextul deloc nesemnificativ că întregul proces se desfăşoară pe fondul unei ciocniri militare de proporţii de care depinde soarta ţării. Economia ucraineană ar fi suferit o serie de lovituri năucitoare prin invazia Rusiei, dar industria maternităţii-surogat, încurajată de un mediu legal permisiv, rămâne deschisă pentru afaceri. Şi nu este specifică Ucrainei sau ţărilor de frontieră. Industria „închirierii uterului” este în plină expansiune la nivel global în ultimul deceniu. În 2016, ONG-ul elveţian International Social Service a estimat că 20.000 de copii se nasc anual prin maternitate surogat. Promovat de celebrităţi precum Kim Kardashian, Elton John şi Paris Hilton, economia acestui tip de reproducere a fost estimată la 14 miliarde de dolari în 2022 şi ar putea ajunge la 129 de miliarde de dolari până în 2032, potrivit companiei de cercetare şi consultanţă Global Market Insights. Deşi maternitatea-surogat este legală în majoritatea statelor din SUA şi o opţiune din ce în ce mai populară, este interzisă în mare parte din Europa şi în multe alte părţi ale lumii, ceea ce înseamnă că cei interesaţi trebuie să caute în afara ţărilor lor de origine pentru a găsi surogate. Chiar şi în locuri precum California, unde maternitatea-surogat este obişnuită, este adesea prohibitiv de costisitoare – obligând femei precum Tanya să caute opţiuni mai accesibile în străinătate.

    Amestecul de reglementări naţionale conflictuale şi creşterea numărului femeilor care călătoresc peste graniţele pentru a căuta surogate creează, de asemenea, mediul în care operează companii precum BioTexCom, cea mai cunoscută agenţie de maternitate-surogat din Ucraina. În ciuda războiului cu Rusia, industria ucraineană a maternităţii-surogat continuă să-şi facă publicitate şi să-şi servească clientela internaţională. Cu o prezenţă online sofisticată, BioTexCom promovează sute de poveşti despre familii fericite bucuroase să-şi cunoască nou-născutul. Însă puţine detalii pot fi găsite despre plângerile anterioare la adresa BioTexCom şi despre discuţiile cu forţele de ordine ucrainene. De exemplu, în 2018 şi 2019 procurorii ucraineni au obţinut o ordonanţă judecătorească pentru a-l pune pe Tocilovsky în arest la domiciliu pentru ceea ce un fost procuror, Iurii Kovalciuk, a considerat ca fiind posibile cazuri de trafic de copii, deoarece unii dintre copii ar fi putut să nu fi avut o legătură ADN cu părinţii, împreună cu acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani. Dar cazurile au fost redirecţionate către alte agenţii de aplicare a legii şi instanţe mai mici înainte de a fi în cele din urmă abandonate. Kovalciuk a spus că a fost înlăturat de înalţi oficiali sub pretextul unor reforme instituţionale pentru a combate corupţia rampantă în rândurile forţelor de ordine din Ucraina. Solicitat să răspundă la aceste acuzaţii, Tocilovsky a spus că anchetele penale au fost o „isterie” alimentată de procurori corupţi ucraineni şi încercări de a-l extorca pe el şi compania sa pentru o participaţie în firmă sau pentru plata unui milion de dolari.

    După invazia brutală a Rusiei, maternitatea-surogat din Ucraina a primit o atenţie internaţională sporită. Aceasta pentru că industria, în valoare de zeci de milioane de dolari, merge mai departe, sub escortă militară. Pe fondul bombardamentelor, întreruperii apei potabile şi lipsei de energie, BioTexCom s-a adaptat pur şi simplu. Potrivit postărilor companiei pe reţelele sociale, bebeluşii au fost protejaţi în buncăre, iar soldaţii înarmaţi au escortat nou-născuţii la şi din spital, în timp ce străinii au făcut călătorii frenetice la Kiev pentru a fi uniţi cu nou-născuţii lor. În timpul războiului, sute de femei ucrainene au furnizat copii cuplurilor ce nu puteau avea copii, ceea ce este, chiar şi pe timp de pace, o provocare logistică – şi pentru unii una dubioasă din punct de vedere etic. Cu toate acestea, reţelele sociale ale BioTexCom sunt pline de poveşti fericite: cupluri străine care au riscat totul călătorind într-o zonă de război devin părinţi pentru prima dată prin BioTexCom. Deci, în timp ce Ucraina luptă împotriva Rusiei, BioTexCom încearcă să încorporeze războiul în marketingul său. Firma a lansat o campanie de PR cu titlul „Faceţi copii, nu război” şi promite că „vom face tot posibilul pentru visul tău de a deveni părinte. Nimic nu ne poate opri”.

    B

    BiotexCom nu se fereşte să profite de război ca de oricare oportunitate de afaceri. În răspunsul său scris, Tocilovsky a spus că compania recrutează în mod activ femei din zonele nou eliberate ale Ucrainei. „Avem un deficit mare de mame-surogat, numărul de posibili clienţi este de trei ori mai mare decât numărul mamelor-surogat”, a spus el. Maternitatea-surogat este o chestiune controversată în întreaga lume. Maternitatea-surogat comercială a fost interzisă în Thailanda şi Nepal în 2015, apoi în India în 2019, după o serie de scandaluri de exploatare şi acuzaţii de etică dubioasă în industrie. Dar cererea de maternitate-surogat nu a dispărut – pur şi simplu s-a mutat în ţări precum Ucraina, unde procesul este mai puţin costisitor şi, în comparaţie cu alte ţări, mai puţin reglementat. Cerinţele pentru a folosi un surogat în Ucraina sunt simple: un cuplu heterosexual trebuie să fie căsătorit, să demonstreze că nu poate avea copii din punct de vedere medical şi să furnizeze cel puţin jumătate din legătura genetică a copilului, prin spermă sau embrion. BioTexCom îşi face publicitate pe site-ul său cu pachete cu preţuri pornind de la doar 40.000 dolari. În medie, maternitatea-surogat cu BioTexCom costă între 40.000 dolari şi 50.000 dolari, iar un pachet „all inclusive VIP” costă 71.000 dolari, potrivit site-ului. Aceste preţuri sunt substanţial mai mici decât costurile de surogat din Statele Unite, unde experţii şi firmele de profil estimează că preţul mediu este mai mare de 100.000 dolari. Cei familiarizaţi cu industria maternităţii-surogat din Ucraina de dinainte de război estimează că aproape jumătate din cele aproximativ 2.000 până la 2.500 de sarcini surogat anuale ale ţării au fost efectuate prin BioTexCom. De atunci, compania a raportat în februarie 2023 că 600 de familii i-au folosit serviciile în primele 11 luni de  la invazia Rusiei. Dacă fiecare familie ar fi plătit în medie 50.000 de dolari, asta ar însemna că BioTexCom a încasat 30 de milioane de dolari. Sub bannerul „Nu există infertilitate absolută”, BioTexCom promovează o gamă extinsă de servicii, de la „cea mai mare bază de date de donatori (ovule) din Europa”, cuprinzând 1.500 de femei din „clasa de mijloc” ucraineană, până la terapia de înlocuire mitocondrială „inovatoare” care garantează sarcina împreună cu selecţia sexului copilului. Compania promite cazare în „hoteluri de înaltă clasă” din Kiev şi că se va ocupa de certificatul de naştere al copilului, toate făcând parte din pachetul său de maternitate-surogat, potrivit site-ului său.

    17 martie 2022. Bebeluşii nou-născuţi dorm în pătuţurile lor din Kiev, Ucraina. Bebeluşii născuţi prin mame surogat nu pot fi reuniţi cu familiile lor biologice din cauza atacurilor continue ale Rusiei în Ucraina. Foto: Hepta

    În acelaşi timp, mii de tinere ucrainene s-au bazat pe industria fertilităţii pentru supravieţuire. BioTexCom îşi face publicitate în autobuze, prin intermediul reţelelor de socializare şi angajează agenţi pentru a recruta femei tinere în toată Ucraina, potrivit celor care au lucrat ca surogate. Welt a intervievat şapte surogate ucrainene de la BioTexCom. Cele mai multe au spus că regretă decizia luată. Victoria povesteşte că şi-a părăsit partenerul abuziv şi că avea nevoie de bani pentru o casă. Ea a declarat pentru Welt că BioTexCom i-a plătit un total de 12.000 de euro – sau aproximativ 15.000 de dolari – în 2018 pentru trei încercări de sarcină, dintre care una a avut succes. După ce a născut, Victoria a fost ţinută departe de copil; ea a spus că nu avea voie să-l hrănească sau să-l viziteze, ceea ce a fost chinuitor pentru ea.

    „Copilul nu mi-a fost pus la piept, nu aveam dreptul să-l hrănesc, nu aveam dreptul să-l vizitez”, a spus ea. „Am născut, am dat totul şi atât. Am plâns, am ţipat în acea secţie. Nu am putut suporta, m-am simţit rău, am visat la acest copil.” Totuşi, a adăugat ea, odată ce l-a văzut pe tatăl copilului, s-a calmat: „Ştiam că nu am făcut-o degeaba, am făcut fericiţi doi oameni care au visat la un copil toată viaţa”, a spus ea. Tatiana, o femeie de 41 de ani din oraşul Cernihiv, din nordul Ucrainei, a declarat că a avut numeroase probleme de sănătate după maternitatea ei surogat în 2014-2015. „Mă uit la oamenii care vor să iasă din sărăcie şi să meargă la programul de maternitate-surogat pentru a câştiga bani, pentru a-şi cumpăra o casă şi, ca să nu păţească aşa cum mi s-a întâmplat mie, vreau să-i avertizez”, a spus ea. Tatiana susţine că oficialii de la BioTexCom au râs când le-a cerut ajutor pentru plata medicamentelor de care avea nevoie. În 2018, ea s-a alăturat altor foste surogate în a face plângere la parchet, un cazul care nu a ajuns niciodată în instanţă. Tatiana spune că medicii i-au îndepărtat colul uterin, uterul şi ovarele. De atunci a avut 20 de şedinţe cu radiaţii şi a început chimioterapie pentru cancer. „Am avut boli ale stomacului, vezicii urinare, rinichilor, splinei”, a spus ea. Tocilovsky, în declaraţia sa, a spus că compania oferă suficientă îngrijire medicală pentru surogate şi a respins plângerile acestora.

    Olga, din regiunea Jitomir, la aproximativ 140 de kilometri vest de Kiev, a declarat că după ce copilul pe care îl purta a murit în timpul sarcinii în 2014, medicii i-au îndepărtat uterul în întregime. Plângerea ei către procurori a făcut parte dintr-o anchetă care a fost abandonată ulterior. O altă fostă mamă-surogat, Nadia, a intentat un proces împotriva clinicii pentru prejudicii aduse sănătăţii. Este înregistrată oficial şi se află încă la unul din tribunalele din Kiev, a spus ea.

    Anna, o fostă asistentă de la BioTexCom care locuieşte în apropierea oraşului Rivne, la 330 de kilometri vest de Kiev, a spus pentru Welt că a adoptat un copil bolnav după ce părinţii biologici chinezi au refuzat să-l ia acasă. Ea a spus că destul de des bebeluşii se nasc cu afecţiuni medicale.

    Welt a obţinut o serie de documente BioTexCom din 2014 până în 2017 care arată cât de puţin au fost plătite mamele-surogat. Femeile au primit câte 100-200 euro pentru fiecare transfer de embrion. Vânzarea de ovule se făcea la un preţ de 500 euro bucata, în comparaţie cu până la 10.000 dolari ovulul în SUA. Contractele variază, dar, în medie, mamele-surogat erau plătite cu 8.000-12.000 euro pentru o sarcină dusă până la capăt. BioTexCom a cerut adesea clienţilor de cinci ori această sumă. Un alt set de documente, cunoscute sub numele de „protocoale”, arată cum cinci femei cu vârste cuprinse între 27 şi 35 de ani au acceptat mai multe transferuri de embrioni, o procedură despre care se ştie că vine cu un risc mai mare de complicaţii. Formularul de consimţământ de o pagină includea fraze precum: „în cazul unor situaţii sau complicaţii neprevăzute, sunt de acord în prealabil să folosesc toate măsurile necesare pentru a elimina complicaţiile”. Formularul mai precizează: „complicaţiile, riscurile şi consecinţele ulterioare” sunt „posibile”, dar nu subliniază care sunt riscurile pentru sănătate şi nici nu explică efectele lor posibile pe termen lung. Însă unele foste mame-surogat au susţinut în ancheta fostului procuror că BioTexCom nu le-a plătit niciodată şi nu şi-a asumat responsabilitatea pentru problemele lor de sănătate, nefiind avertizate în mod adecvat despre riscurile cu care se confruntă dacă devin surogate. Tocilovsky, în declaraţia sa scrisă, nu a răspuns la cazuri specifice, dar a recunoscut că unele femei s-au plâns de politica firmei. Multe dintre ele, a susţinut el, au fost forţate să facă aşa de procurori prea zeloşi.

    De fapt, a explicat omul de afaceri, compania este îngrijorată de bunăstarea surogatelor, ia în serios îngrijirea medicală a acestora şi recent le-a majorat compensaţia la un nivel mai aproape de 20.000 de dolari.

    „Toate mamele-surogat sunt supuse unor controale şi investigaţii cuprinzătoare cu echipă medicală şi primesc toate informaţiile necesare”, a spus Tocilovsky. Cu toate acestea, experţii externi spun că procesul de a purta un copil până la termen şi apoi de a renunţa la el implică riscul unor complicaţii atât fizice, cât şi psihice, iar unii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de supraveghere legală în Ucraina. Katie Hasson, director asociat al Centrului pentru Genetică şi Societate din Oakland, California, şi-a petrecut ani de zile concentrându-se pe aspectele etice ale tehnologiilor genetice şi reproductive umane. Ea spune că maternitatea surogat este un subiect fierbinte deoarece devine parte a practicilor obişnuite în domeniul fertilităţii. „Avocaţii pentru sănătatea şi drepturile femeilor arată cu toţii spre lipsa de reglementare din Ucraina pentru protejarea surogatelor şi furnizorilor de ovule ca fiind o preocupare serioasă”, a spus ea. Mai precis, a precizat Hasson, unele proceduri medicale oferite de BioTexCom şi de alte firme  de maternitate surogat din alte părţi ale lumii prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea femeilor. Implantarea mai multor embrioni în surogate pentru a creşte şansele de a avea o sarcină sau pentru că viitorii părinţi îşi doresc doi copii creşte semnificativ riscul de complicaţii atât pentru bebeluşi, cât şi pentru femeile care îi poartă.

    Şi pe măsură ce ştiinţa fertilităţii avansează, nevoia de garanţii devine mai mare. „Tehnicile nedovedite şi riscante cunoscute sub numele de transfer mitocondrial, de exemplu, implică combinarea materialelor din ovulele a două femei diferite”, a spus ea. „Aşa ceva este interzis în SUA, dar în Ucraina unele clinici l-au promovat ca o modalitate de a aborda infertilitatea generală, deşi nu există dovezi care să întărească această afirmaţie.”

    Pe 9 mai 2023, ziarul The Guardian a raportat că s-a născut primul copil din Marea Britanie cu ADN de la trei persoane prin transfer mitocondrial.

    E

    Există, de asemenea, îngrijorări, că permiterea acestor tipuri de proceduri ar putea deschide uşa către modificări genetice ereditare, sau pentru „copii proiectaţi”, a spus Hasson. Războiul din Ucraina a scos la iveală realităţile dure ale maternităţii-surogat din ţara est-europeană care au rămas în mare parte ascunse sau ignorate cât a fost pace. Maryna Legenka, vicepreşedintă a ONG-ului pentru drepturile omului La Strada-Ucraina, a pus sub semnul îndoielii siguranţa maternităţii-surogat în timpul războiului, în ciuda fericirii pe care aceasta o poate aduce viitorilor părinţi. „Nu există locuri sigure în Ucraina de astăzi”, a spus ea. „Şi toate clinicile s-au confruntat cu probleme foarte grave.” Legenka, al cărei ONG a sprijinit sute de surogate, a spus că majoritatea ucrainenilor nu privesc ca pe ceva normal maternitatea-surogat ca afacere şi că femeile care aleg să o facă sunt stigmatizate. „Marea majoritate a femeilor care poartă un copil, care sunt mame-surogat, ascund de societate că sunt în programul de maternitate-surogat. Mai mult, destul de des ele ascund astfel de fapte chiar şi de propriile lor familii”, a spus ea.

    În ciuda faptului că maternitatea-surogat ca afacere este ilegală în majoritatea ţărilor europene, Marea Britanie, Canada, Australia şi alte ţări au intrat pe piaţă pentru a satisface cererea. Dar de cele mai multe ori există reglementări inadecvate şi aplicare laxă a legii. Sam Everingham, cu reşedinţa în Sydney, a fondat Growing Families, o agenţie de consiliere în materie de surogate australiană. A devenit părinte prin maternitate-surogat în India şi în ultimul deceniu consiliază familiile care caută să obţină un copil prin maternitate-surogat. El apreciază că BioTexCom „operează în zona gri”, ceea ce adaugă risc unei proceduri şi aşa sensibile. „Vedem BioTexCom ca pe o mică fabrică. Ei nu pun îngrijirea surogatelor pe primul plan”, a spus Everingham. „Nu o recomandăm. Dar au o maşinărie de marketing uriaşă, mai ales online, sunt ieftini, aşa că sunt încă populari.”   

  • Planul B: UE pregăteşte un plan de sprijin de până la 20 de miliarde de euro pentru Ucraina

    UE pregăteşte un plan de sprijin în valoare de până la 20 de miliarde de euro pentru Ucraina, folosind o structură a datoriei care să evite obiecţiile lui Viktor Orbán, preşedintele Ungariei, cu privire la finanţarea acestei ţări devastate de război, scrie FT, citat de ZF.

    După ce, la începutul acestei luni, liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la un pachet propus de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina, oficialii au căutat alternative care să salveze Kievul de o criză bugetară iminentă, în cazul în care nu se pot rezolva divergenţele din cadrul blocului comunitar.

    Oficialii implicaţi în discuţii au declarat că un model finanţat prin îndatorare a câştigat teren ca fiind cel mai practic mod de a oferi sprijin în cazul în care Orbán refuză să renunţe la veto-ul său la summitul planificat pentru 1 februarie.

    Această schemă ar implica ca statele membre participante să emită garanţii la bugetul UE, permiţând Comisiei Europene să împrumute până la 20 de miliarde de euro de pe pieţele de capital pentru Kiev anul viitor, au declarat persoane informate despre discuţii. Termenii exacţi sunt încă în curs de discuţie, iar suma finală va fi stabilită în funcţie de nevoile Ucrainei, au adăugat aceştia.

    Aranjamentul este similar cu structura utilizată în 2020, când Comisia a oferit până la 100 de miliarde de euro sub formă de finanţare ieftină ţărilor UE pentru programe de sprijinire a muncii pe termen scurt în timpul pandemiei Covid.

  • Adrian Sârbu: Suntem de doi ani în război şi ne prefacem că nu ştim asta. România nu face nimic, nici măcar să arate că se pregăteşte să se apere în cazul unei agresiuni

    Nemo:  15 contra 1. Toţi împotriva lui Putin. Rusia are lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din martie anul viitor. Chiar dacă luptă împotriva altor 15 aşa-zişi adversari, care şi ei vânează fotoliul de la Kremlin, Putin aproape că are în mână mandatul care îl va ţine în fruntea Rusiei pentru încă 6 ani. Opoziţia e redusă la tăcere.

    Hofi: În timp ce încrederea în armata ucraineană creşte, Zelenski se prăbuşeşte în sondaje. 96% dintre ucraineni îşi pun încrederea în militari, aproape 90% în şeful Armatei Ucrainei, generalul Valeri Zalujnâi, iar în Zelenski mai cred doar 62%.

    Nemo: Văd că toată planeta încă e preocupată de ceea ce se întâmplă în Rusia, în Ucraina şi în războiul dintre cele două ţări.

    Adrian Sârbu: Pentru că suntem în al treilea Război mondial şi nu vrem să acceptăm asta. Care va dura, după părerea mea, 10 ani, va trage absolut toată lumea în conflicte, întâi regionale şi având în vedere aşezarea blocurilor deja între lumea lui Xi şi Putin şi lumea lui nu ştiu cine, că ţi-e puţin jenă să spui că e lumea lui Biden sau a lui Trump. E lumea democraţiei fără lideri. Dacă ne-am duce puţin 20 de ani înainte, în 2040, nu, în 2050 că tot se laudă chinezii că în 2049 o să fie noua Americă. Şi ne-am întoarce înapoi, am descoperi cum omenirea a trecut prin acelaşi proces de orbire într-o perioadă de bunăstare, de nesimţire într-o perioadă de bunăstare şi în care psihopaţii, triştii, refulaţii, nereuşiţii au ieşit în faţă. Ce face astăzi Putin în discursul ăsta… deci e un discurs de tip Hitler Nurenberg în care el a spus aşa: domne, Hitler spunea aşa: toţi germanii, toţi cetăţenii germani din afara graniţelor Germaniei sunt cetăţeni înăuntru graniţelor Germaniei. Şi diverşi cetăţeni de atunci de la putere, din Europa puternică, cu mari puteri, Franţa, Anglia, se făceau că nu aud. Rezultatul? În 1940, Hitler era stăpânul Europei. Acum discursul lui Putin e: totul e al Rusiei, inclusiv fostele ţări comuniste. Şi dacă vreau vă mai spun că şi o bucată din America e a Rusiei. Alaska, California. Acum zice: nu, eu ocup Ucraina, care e a compatrioţilor mei. Ce termen pervers de propagandă. Compatrioţi. Exact aşa spunea şi Hitler. Vasăzică nu mai sunt cetăţeni ruşi, nu, domne, sunt compatrioţi. Nemo, ce eşti tu, mă? Păi sunt român. De mâine eşti compatriotul meu. Şi ce înseamnă asta? Păi blocul în care locuieşti tu e al Rusiei, că eşti compatriotul meu şi trebuie să te alătur de patria-mamă. Asta spune psihopatul ăsta.

    Totuşi, suntem de doi ani în război şi ne prefacem că nu ştim asta. În cazul nostru, al României, şi mult mai grav al conducătorilor, e un act de iresponsabilitate trădătoare. Ne facem că nu înţelegem, ne dorim ca ucrainenii să-l oprească pe Putin. Noi ne-am complăcut în singurul model valabil după 1989, care este apartenenţa la UE. Din păcate, UE, prin lideri foarte slabi şi foarte neinteresaţi, nu şi-a urmărit mandatul. În condiţiile în care România astăzi, de doi ani de zile nu face nimic, măcar să arate că se pregăteşte să se apere în cazul unei agresiuni care, în cazul nostru, este de 360 de grade.

    Hofi: Aţi spus mai devreme că SUA sunt cumva garantul României şi cu siguranţă nu putem neglija acest lucru.

    Adrian Sârbu: Şi ce o sa facă? O să vină americanul să lupte pentru tine aici? Eşti convins?

    Hofi: Nu luptă pentru mine, luptă pentru ei aici.

    Adrian Sârbu: Păi are experienţa Vietnamului, las-o jos, las-o jos. Au experienţa Vietnamului.

    Hofi: Dl. Sârbu, în Vietnam a fost război mondial? În Afganistan a fost război mondial?

    Adrian Sârbu:  Păi eram în război. Războiul Rece a fost un război, Hofi. A fost un război.

    Hofi: Atunci de ce spuneţi că este al treilea Război Mondial?

    Adrian Sârbu: Pentru că nu aveai atât de multă forţă economică şi militară de partea oligarhilor, şi populaţie, cum ai acum.

     

  • Mircea Geoană, despre războiul din Ucraina: „În interiorul NATO, am spus întotdeauna că va fi un război lung“

    „Avem nevoie de un plus de sinergii între noi, democraţiile. Este ceea ce oferă NATO, o viziune la 360 de grade pentru evitarea fragmentării.“

    Secretarul general al NATO Mircea Geoană a explicat într-un interviu acordat cotidianului francez Les Echos cât de mult a condus războiul din Ucraina la o reînnoire profundă a organizaţiei. O mai bună exploatare a sinergiilor, atât militare, cât şi industriale, trebuie să contribuie la imperativul de a asigura victoria Ucrainei în faţa Rusiei.

    În cadrul conferinţei sale de presă anuale, Vladimir Putin a declarat că este hotărât să-şi atingă obiectivele. Acesta speră să profite de impasul actual al luptelor şi de o scădere a susţinerii pentru Ucraina. Este aceasta o strategie câştigătoare?

    Potrivit lui Mircea Geoană, Vladimir Putin a făcut deja mai multe greşeli strategice importante. Acesta a crezut că poate ocupa Kievul în câteva zile; a vrut un NATO restrâns, iar acum Finlanda şi Suedia vor deveni membre ale organizaţiei; a crezut că Occidentul va fi divizat şi că americanii şi UE vor avea alte priorităţi. Putin se înşeală din nou, susţine Geoană. Tonul triumfalist al conferinţei sale de presă nu este decât propagandă. Acesta vrea să transmită un mesaj mai optimist opiniei publice din Rusia înaintea alegerilor.

    Noi, cei de la NATO, am spus întotdeauna că va fi un război lung, că războaiele sunt imprevizibile şi că într-un război lung există faze strategice sau tactice. În fine, Putin a uitat să menţioneze că a pierdut 300.000 de soldaţi în cele aproximativ 600 de zile de conflict, a declarat Geoană.

    Dacă ne luptăm pentru Ucraina, este în interesul nostru, pentru că dacă Rusia va izbândi, va dori şi mai mult război. Sunt convins, a declarat Geoană în interviul acordat Les Echos, că Ucraina şi-a câştigat dreptul de a fi o naţiune liberă, de a face parte din familia noastră de democraţii occidentale, iar noi avem obligaţia de a o ajuta pe termen lung.

    Traversăm o perioadă fragilă, totul este îngheţat, iar echipamentele militare necesare vor ajunge greu în Ucraina.

    Vedem lunile următoare ca fiind dinamice, în pofida iernii, însă fără evoluţii masive de ambele părţi, a declarat Geoană. Ucrainenii au reuşit, fără a dispune de o flotă, să facă flota rusească să părăsească Crimeea. Este un succes! Ca şi prezenţa lor de cealaltă parte a fluviului Dniepr.

    În Europa şi SUA am investit insuficient în apărare şi producţia industrială. Este o problemă pentru ucraineni, dar şi pentru apărarea Europei. Exact de aceea NATO a organizat un plan de adaptare a producţiei militare, după cum UE încearcă să diminueze fragmentarea excesivă a pieţei industriale militare în UE.

    Este o trezire strategică pentru Europa. Războiul are un preţ şi trebuie să acţionăm solidar.

     

    Se transformă NATO la rândul său?

    Am început să executăm noile planuri de apărare. Este vorba de cea mai ambiţioasă transformare a modului în care luăm apărarea Europei din ultimii 40 de ani.

    Ideea de securitate a fost extinsă, nu mai este vorba doar de apărare şi disuasiune. Lucrăm de asemenea la protejarea infrastructurilor submarine împreună cu industria privată şi serviciile de informaţii. Există de asemenea acţiuni importante legate de climat şi securitate.

     

    Există o coordonare mai bună cu Kievul?

    Avem de acum o coordonare foarte sistematică cu ucrainenii. Totul merge foarte bine. Vom crea în Polonia un centru privind „lecţiile învăţate“ din acest conflict. Va fi interesant de văzut cum acest război, în acelaşi timp foarte clasic şi foarte modern, trebuie să schimbe modul în care toţi din cadrul Alianţei trebuie să se echipeze. Este de datoria noastră să tragem învăţăminte de pe urma acestui conflict, a subliniat Geoană.

    Organizaţia noastră este o organizaţie regională, euro-atlantică. În acelaşi timp, pentru a proteja un miliard dintre cetăţenii noştri din 32 de ţări, trebuie să privim ameninţările şi să ţinem deci cont de faptul că China este prezentă în jurul Europei. Însă acest lucru nu are nimic de-a face cu o voinţă a NATO de a interveni în regiunea indo-pacifică.

    Avem nevoie de un plus de sinergii între noi, democraţiile. Este ceea ce oferă NATO, o viziune la 360 de grade pentru evitarea fragmentării.

    Summitul care va marca 75 de ani ai Alianţei va fi unul foarte important, marcând cea mai mare transformare de la al doilea război mondial al pregătirii noastre militare.

    Planurile noastre se bazează pe forţele pe care ţările le pun la dispoziţie, însă ce contează nu este cantitatea, ci calitatea şi gradul de pregătire a soldaţilor, a declarat Mircea Geoană. Iar aici lucrurile avansează rapid. Începem un nou ciclu de planificare militară cu fiecare aliat pentru a ne optimiza planurile de apărare.

    Este Mircea Geoană optimist în legătură cu problema dezbaterilor din Washington privitoare la susţinerea pentru Kiev?

    Bineînţeles. Acesta se declară convins să există o voinţă bipartizană de menţinere a unei susţineri.

     

     

  • Premierul ungar, Viktor Orban, blochează ajutorul UE pentru Ucraina

    Premierul ungar, Viktor Orban, şi-a menţinut vineri decizia de a se opune unui ajutor de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina şi a declarat că ar putea în continuare să oprească aderarea Kievului la blocul comunitar după ce negocierile de aderare au primit undă verde, relatează Reuters.

    La summitul de joi de la Bruxelles, ceilalţi lideri ai Uniunii Europene au ocolit obiecţiile lui Orban, făcându-l să părăsească sala în timp ce făceau pasul istoric de a accepta să înceapă negocierile de aderare cu o ţară aflată în război.

    Nu au putut însă învinge rezistenţa lui Orban – care menţine legături strânse cu Rusia, relevă sursa citată – la o revizuire a bugetului UE pentru a canaliza sprijinul financiar pentru Ucraina şi spre a oferi mai mulţi bani pentru alte priorităţi ale UE, cum ar fi gestionarea migraţiei.

    Orban a declarat vineri la radioul de stat că a fost nevoit să blocheze pachetul de ajutor pentru Ucraina pentru a se asigura că Ungaria va primi fondurile pe care le doreşte de la bugetul UE.

    Liderii UE au pus capăt discuţiilor privind pachetul financiar, care necesită unanimitate, în primele ore ale dimineţii de vineri şi au declarat că vor încerca din nou în ianuarie, unii dintre ei fiind optimişti că atunci ar putea ajunge la un acord.

    În cazul în care nu se va ajunge la un acord, statele membre UE ar putea, de asemenea, să acorde ajutor individual sau să încheie acorduri separate.

    În ceea ce priveşte decizia de a accepta începerea discuţiilor de aderare cu Ucraina, Orban a subliniat că tratativele vor fi foarte lungi, iar Ungaria ar putea bloca în continuare procesul.

  • O altă dronă rusească s-a prăbuşit în România. A lăsat în urmă un crater adânc de 1,5 metri

    „Miercuri spre joi, 13/14 decembrie, forţele ruse au continuat atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene, în proximitatea graniţei dintre Ucraina şi România. Ministerul Apărării Naţionale a monitorizat situaţia în zona de frontieră şi a activat procedurile de Poliţie Aeriană, notificând totodată Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la zonele din judeţele Tulcea şi Galaţi care ar fi putut fi afectate de riscurile asociate acestei situaţii. IGSU a emis un mesaj RO-Alert la ora 22.45, iar starea alertă aeriană a încetat în jurul orei 02.00”, informează Ministerul Apărării Naţionale.

    Aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române din Baza Aeriană 86 de la Feteşti şi aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate pentru a executa misiuni de supraveghere a spaţiului aerian naţional.

    Sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o posibilă pătrundere neautorizată în spaţiul aerian naţional, cu semnal detectat la înălţime mică pe un traseu către zona Grindu, din judeţul Tulcea.

    „În baza informaţiilor din teren privind un posibil impact pe teritoriul României, echipe mixte MApN/MAI s-au deplasat în cursul nopţii în zonă şi au raportat, în această dimineaţă, că a fost identificat un crater de 1,5 m adâncime rezultat ca urmare a prăbuşirii necontrolate a unei drone utilizate în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene, într-un perimetru nelocuit aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu. Au fost luate măsuri de securizare a zonei şi au fost notificate structurile competente pentru ridicarea probelor şi desfăşurarea investigaţiilor, conform procedurilor. Ministerul Apărării Naţionale condamnă cu fermitate atacurile executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă din porturile ucrainene de la Dunăre. Aceste atacuri sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu regulile dreptului internaţional umanitar. Forţele MApN vor continua misiunile de monitorizare a spaţiului aerian şi de cercetare în zonele în care pot să apară riscuri ca urmare a acestor situaţii”, adaugă sursa citată.

    De asemenea, MApN rămâne în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situaţia generată de aceste atacuri.