BusinessMagazin

Tag: TV

  • Fara seriale online







    Comparativ cu seriile de televiziune, costurile necesare productiei unor astfel de episoade scurte, destinate exclusiv mediului online si in principal site-urilor video de genul YouTube sau al retelelor sociale, sunt de numai cateva mii de dolari. Numai ca profiturile asteptate au intarziat sa apara, cauza fiind lipsa unui model de business si a unui format de episod care sa atraga intr-adevar publicul.



     

    Pana in prezent, cu exceptia catorva exemple, episoadele online nu au reusit sa castige audienta. Seria Lonelygirl, spre exemplu, a fost urmarita in vara anului 2006, cand a fost lansata, de milioane de internauti, dar un an mai tarziu putini erau inca la curent cu subiectul. Lipsa atentiei, dar in special a incasarilor din publicitate ar putea fi un semnal de alarma pentru marile companii media interesate sa investeasca in crearea de continut online propriu. Insa tot mai multe companii continua sa-si incerce norocul in industria divertismentului digital, in speranta ca videoclipurile de pe web vor castiga intr-un final vizitatori si se vor diferentia de masa de clipuri postate de amatori. “Webisoadele sunt o industrie inca noua, cu care putine dintre companiile media sunt obisnuite”, observa Herb Scannell, fost presedinte in cadrul Nickelodeon, care acum conduce furnizorul de continut online Next New Networks.

     

    Dar pentru a ajunge in punctul in care consumatorii vor prefera o comedie de pe YouTube in locul serialelor deja cunoscute, precum “Two and Half Men”, “Sex and the City”, “Lost” sau “Prison Break”, industria are nevoie de un model bine definit de business, de un sistem de distributie mai rafinat si de sustinere financiara din partea investitorilor.




  • Pe-un buton de telecomanda

    In primele trei luni ale acestui an, romanii s-au uitat la televizor 291 de minute in medie pe zi, conform evaluarii audientelor dupa sistemul GfK, in timp ce in primul trimestru din 2007, conform sistemului TNS-AGB, consumul mediu de televiziune a fost de 264 de minute pe zi. Totodata, in timp ce consumul de televiziune a crescut cu 10%, numarul celor care au vizionat la nivel national un canal de televiziune cel putin un minut in medie pe zi a fost de 14,6 milioane, comparativ cu 14,7 milioane de telespectatori in perioada similara a anului trecut.

    De la 1 ianuarie s-a schimbat institutia care masoara audientele TV in Romania. Contractul de trei ani intre firma TNS-AGB si Asociatia Romana pentru Masurarea Audientelor (ARMA), organizatie care grupeaza posturi TV si agentii de publicitate, proprietarul cifrelor de audienta TV, a expirat la sfarsitul anului trecut, iar licitatia pentru noul contract a fost castigata de firma germana GfK.

    Printre schimbarile introduse de GfK se numara cresterea raportarii audientelor TV, de la 1.000 de gospodarii la 1.200, includerea localitatilor rurale din jurul oraselor la raportarile pentru mediul urban si masurarea audientelor televiziunilor prin satelit DTH (direct-to-home: Dolce, Digi TV).

    In primele trei luni din 2008, cele mai vizionate televiziuni din mediul urban au fost PRO TV, Antena 1 si Acasa TV, in timp ce podiumul audientelor era ocupat in aceeasi perioada a anului trecut de PRO TV, Antena 1 si TVR 1. Printre posturile care au inregistrat cresteri semnificative de audienta la nivel urban se afla Acasa TV, Realitatea TV si Antena 3, iar postul care a pierdut cel mai mult a fost TVR1.

    Marina Dumitrascu, research executive la Brand Connection, divizia de media a grupului de comunicare Lowe & Partners, considera ca audientele mai mari ale unor televiziuni se datoreaza in primul rand includerii in evaluare a localitatilor aflate pe o raza de cinci kilometri de orasele mari la categoria de audienta urban. “Atat televiziunile mari, cat si cele mici vor fi afectate insa in mod pozitiv, deoarece toata piata se raporteaza in prezent la urban”, conchide ea.

    Liviu Boitan, strategic planning director la MediaCom, divizia de media a grupului de comunicare Grey, adauga ca datorita consumului de televiziune mai mare decat anul trecut, nicio statie nu pierde rating in proportii semnificative. “Cotele de piata prezinta variatii importante, cu scaderi pentru statiile mari, in special TVR1, Antena 1, PRO TV, dar aceste statii nu vand cota de piata, ci puncte de rating, iar la acest capitol situatia lor nu este in niciun caz tragica. Doar TVR 1 are o scadere de rating care ar putea duce la o micsorare reala a veniturilor obtinute de acest post din publicitate pe anul 2008”, explica reprezentantul MediaCom. Chiar daca sistemul GfK a adus modificari, niciun reprezentant al companiilor de televiziune nu poate spune cu certitudine in ce masura acesta a influentat noile date de audienta.

    Ruxandra Ion, directorul executiv al postului Acasa TV, considera ca schimbarea furnizorului de date a influentat audientele canalului pe care il reprezinta, insa nu poate preciza cat de mult, din cauza diferentelor de caracteristici dintre sistemele TNS-AGB si GfK, dar si a grilei de programe diferite fata de cea de anul trecut. Pe de alta parte, Anca Budinschi, director executiv al PRO TV, spune ca este dificil de evaluat influenta noului furnizor asupra datelor de audienta, o apreciere corecta bazandu-se pe factori precum programele difuzate, actiunile de marketing, grila de programe a competitiei.

    MOMENTUL TELEVIZIUNILOR MICI
    Unul dintre canalele mici care au evoluat in audiente este Realitatea TV, care in primele trei luni din acest an a ajuns la o audienta maxima in mediul urban de 129.000 de telespectatori, in timp ce anul trecut maximul atins a fost de 93.000. Solange Albu, manager de cercetare Realitatea TV, precizeaza ca postul de stiri a fost influentat de schimbarea furnizorului de date la fel ca si celelalte televiziuni, trecerea de la TNS-AGB International la GfK neinsemnand, in opinia ei, si modificarea automata a audientelor.

    La randul sau, Iosif Kalauz, research manager la Kanal D, crede ca printre factorii care au dus la audientele mai mari ale postului din trustul Dogan se numara evolutia consumului de televiziune, dar si grila de programe a postului. In martie anul trecut, prima luna completa de transmisie a postului (canalul a fost lansat pe 18 februarie 2007), Kanal D era urmarit la nivel urban de aproximativ 29.000 de oameni in medie pe zi, in timp ce in acest an audienta in luna martie a crescut la 104.000 de telespectatori.

  • Povestea inventatorilor lui Dorel

    Au cautat “numai respect” – dupa cum suna una dintre reclamele pe care si-au pus semnatura. Asa ca au refuzat sa se afilieze vreunei agentii globale de publicitate si au preferat in schimb sa ramana o agentie locala mica, dar cu ambitii mari. Mai exact, sa fie cea mai creativa din industrie. Aflati de la Olivia Steer, prezentatoarea si realizatoarea emisiunii BUSINESS Magazin de la Pro TV, cum a ajuns agentia CAP Advertising celebra pentru campaniile Zaraza, ING sau Unirea si cum au fost create personaje faimoase in folclorul urban precum Dorel si Gogu. Detasarea de cei care isi iau amante adolescente, au masini scumpe si nu cunosc sensul termenului “fortuit” le-a adus nenumarate premii la cele mai prestigioase concursuri de publicitate si afaceri de 3 milioane de euro.

    90% dintre barbatii care se casatoresc nu mai poarta niciodata costumul folosit la ceremonia de nunta. Dar si ei, la fel ca restul de 10 procente, au pretentii mari de la tinuta din ziua cea mare. Pornind de la aceasta idee, Alexandru Ciucu, juniorul afacerii Tata si Fiul, a croit un business care sa se muleze exact pe cerintele barbatilor, oricat de avangardiste. Cu 100.000 de euro si o afacere care-i poarta numele, Alexandru Ciucu executa costume din cele mai fine materiale si dupa cele mai noi tendinte in design pentru sume care pornesc de la 1.000 de euro.

    Si pentru ca vorbim de lux, trebuie mentionat si faptul ca marochinaria romaneasca a dezvoltat branduri de produse de top. Daca pentru o doamna un accesoriu de lux facut din piele inseamna, poate, o pereche de pantofi din piele de sarpe sau o poseta unicat, pentru domni lucrurile stau putin altfel. Toti cei care tin la aparente si le cunosc bine importanta stiu ca servieta, portofelul sau portcardul sunt accesorii obligatorii. Din pielea cea mai fina si mai rara, cusute manual si prevazute cu incuietori din metale pretioase.

    Aflati duminica, 13 aprilie, la ora 12.15, din emisiunea BUSINESS Magazin de la PRO TV cat de mult investesc oamenii de afaceri in detaliile care conteaza.

  • In nisa cu clientul

    Babel Communication este o agentie specializata in comunicarea pentru domeniul constructiilor, infiintata in 1998. Dupa cum spune Calin Diaconu, directorul Babel Communication, ideea de a se axa pe o nisa a aparut datorita primului client al agentiei, producatorul de lacuri si vopseluri Policolor. Acum, afirma Diaconu, cel mai mult investesc in promovare “vopselarii”, “adezivii” si apoi comerciantii, dar “sunt si companii din constructii care inca nu au inceput investitiile in comunicare, cum sunt <caramizile>”.

    Ce avantaje are o agentie specializata fata de una care are clienti din domenii diverse? Diaconu spune ca prefera sa se pozitioneze prin nisa, deoarece astfel agentia devine mai credibila in fata clientilor, dar creste si increderea in interiorul firmei. “Nu vorbim despre acelasi tip de creativitate ca la telefoane, guma de mestecat sau bauturi. Ca agentie specializata pentru domeniul de constructii trebuie sa operezi o traducere a limbajului tehnic in limbaj creativ, ceea ce implica experienta in publicitate. E o provocare sa poti comunica pentru adezivi, fier-beton, vopseluri sau acoperisuri din tabla.”

    Diferentele dintre campaniile de promovare de pe piata constructiilor si cele din alte domenii constau in alegerea mediilor de promovare (reviste specializate de constructii sau arhitectura) si a mesajelor care trebuie adaptate publicului-tinta. In acest domeniu, bugetul unei campanii “ vizibile” incepe de la 200.000-250.000 de euro, in functie de obiectivele campaniei si de frecventa cu care mesajele vor fi receptionate. Printre cele mai importante campanii realizate de Babel, Diaconu enumera lansarea vopselei Spor din 1999 si proiectele pentru Ceresit dintre 2000 si 2008. Pentru acest an, agentia estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro. Babel si-a lansat in 2005 o sucursala in Bulgaria, iar acum ar urma deschiderea uneia in Serbia. Un element important pentru business-ul agentiei este “Misiunea Casa”, un proiect de informare multi-channel in domeniul amenajarilor, al carui buget de comunicare in 2008 este de 200.000 de euro. Proiectul, lansat in 2003, cuprinde o emisiune tv si una de radio, revista, un portal de internet si un serviciu de videosharing, iar comunitatea online este de aproximativ 20.000 de utilizatori inregistrati si in jur de 200.000 de afisari pe saptamana.

    Un domeniu ce pare mult mai simplu decat comunicarea pentru anumite sectoare industriale este comunicarea politica, in special pentru ca diferentele fata de o agentie de comunicare nespecializata sunt in acest caz mai mici. “De fapt te adresezi acelorasi emotii”, spune Dan Andronic, directorul firmei Multimedia Political Communication (MPC), ai carei actionari majoritari sunt Dan Andronic si Tal Silberstein, cei ce se ocupa de aproximativ doi ani si de imaginea premierului Calin Popescu-Tariceanu. “Exista desigur diferente, in sensul ca reclama comerciala este mult mai libera decat cea politica; reclama comerciala te poate face sa visezi, poate sa-ti infatiseze o lume de basm. Intr-un fel, acelasi lucru il fac si politicienii prin imaginea pe care si-o promoveaza, dar exista o doza mai mare de realism”, adauga Andronic. Faptul ca nu isi mai dorea sa fie jurnalist l-a determinat sa deschida agentia in 2002. Experienta din presa a fost un avantaj pentru agentie, in virtutea relatiilor capatate in mediul politic. Acelasi avantaj l-a avut si Capital Promotion, o alta firma importanta de consultanta politica, unde ambii proprietari, sotii Claudiu si Adriana Saftoiu, au fost ziaristi inainte de a ocupa functii in administratia Basescu.

    Un alt punct de plecare util a fost pentru MPC faptul ca partenerii lui Dan Andronic, Bogdan Teodorescu si Radu Enache, erau profesori la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA), avand astfel o anumita autoritate in fata clientilor, care nu rareori au impresia ca stiu cel mai bine situatia si ce gen de promovare anume li se potriveste. “Cea mai mare greseala pe care o poate face un om politic sau un consultant politic este sa spuna ca stie. Poti avea impresii, dar impresiile acestea trebuie testate in sondaje, focus grupuri, pentru ca s-ar putea ca intr-un focus grup ceva care tie iti place enorm si sa ti se para o chestie geniala sa fie pe locul al patrulea”, sustine Dan Andronic.

    Uneori pe parcursul dezvoltarii strategiei pentru o campanie li s-a intamplat sa-si dea seama ca acea campanie nu va merge; de aceea o mare parte a bugetului de marketing, aproximativ 30%, este dedicat cercetarii, in timp ce segmentelor de creatie si de productie le revin aproximativ 20%, respectiv 50%. Cel mai mare buget de campanie administrat pana acum de MPC a fost cel al PSD din 2004, intre trei si cinci milioane de euro. Andronic spune ca dificultatile cele mai mari intr-o campanie constau in gasirea mesajului potrivit, posibilitatea testarii acestuia si distribuirea lui. Realizarea unei campanii poate sa dureze “cinci luni sau poate cinci ani – o idee buna poate sa-ti vina imediat sau poti sa nu o ai deloc”. Asa incat, dincolo de campania electorala propriu-zisa, exista strategie pe termen lung, iar clientii de obicei contacteaza agentia cu aproximativ un an, un an si jumatate inainte de inceputul unei campanii electorale.

  • La masa negocierilor cu Gica Popescu

    In prima editie a emisiunii Business Magazin, Olivia Steer a filmat, editat si montat trei reportaje-model pentru orice roman, mai ales ca targetul emisiunii este destul de larg, de la businessmeni, la oameni obisnuiti datorita limbajului extrem de accesibil si montajului viu.

    "In premiera jurnalistica, il vedeti la cirma propriei afaceri pe Gica Popescu, fostul mare international roman, care s-a lasat cu totul acaparat de afacerile de real estate pe care le desfasoara. Il veti surprinde pe fosta mare glorie a fotbalului romanesc in mijlocul unei tranzactii de anvergura, privind un teren de citeva zeci de mii de metri patrati. Aveti loc rezervat la masa negocierilor, alaturi de Gica Popescu, pentru a afla care e cheia succesului sau in afaceri. Nu ratati noutatile despre proiectele in desfasurare si planurile sale care includ, cu putin noroc, un nou viitor in fotbal!”, povesteste realizatoarea emisiunii “Business Magazin”.

    In “Business Magazin”, telespectatorii Pro Tv vor vedea si ca Ionut Olteanu si-a construit un viitor frumos. E vorba despre o afacere cu flori, pornita acum citiva ani de la zero, cu 4 milioane de lei, ajungind acum sa aiba cea mai mare cota de piata din Romania.

    Indata ce lectia numarul 1 "Cum se fac banii" a fost asimilata, telespectatorii Pro Tv sunt invitati sa aprofundeze lectia numarul 2, despre cum se cheltuiesc ei: “Si vorbim despre cum se cheltuiesc ei pe terenul de golf, alaturi de jucatori pasionati, ca fostul tenisman, Florin Segarceanu, azi important investitor in real estate", a declarat Olivia.

  • Premianti de nisa

    Publicitatea la TV a inceput imediat dupa Revolutie, cu reclame pentru pantofii Gregorio Rizo si spotul simplu in care se agitau niste chei al publicatiei Tinerama. Publicitatea pe internet a inceput la sfarsitul anilor ’90, dopata de bannere ale Connex si Dialog, care plateau 4 dolari mia de afisari si in multe cazuri chiar mai putin, doar sa intre niste bani in site. Pe vremea aceea, toata piata de publicitate online aduna mai putini bani decat bugetul de anul acesta, de 60.000 de euro, al Internetics, eveniment care a urmarit sa selecteze cele mai creative proiecte romanesti pe internet.
    Gala de premiere a Internetics de saptamana trecuta, desfasurata la clubul Bamboo din Bucuresti, nu a fost foarte diferita de alte competitii similare din marea publicitate, unde participa agentii full-service cu spoturi TV si machete de print. La fel ca in cazul galelor din publicitate, si aici au fost persoane care mai bine ar fi stat permanent pe scena, ca sa elimine din efortul depus pentru revenirea repetata acolo spre a-si ridica premiile. Premiul „Publisherul Anului“, acordat pentru prima data anul acesta in cadrul Internetics, a revenit MediaPro Interactiv, care a acumulat punctajul cel mai mare in cadrul competitiei Web Space. Pe locurile urmatoare s-au clasat Sanoma Hearst Romania, Grupul Realitatea-Catavencu, Mediafax si Unlimited Sport Media. Agentia anului a fost, ca si anul trecut, WebStyler, agentie infiintata in 2000 si care anul acesta a dezvoltat campania online a lui Traian Basescu pentru referendumul din primavara. Agentia de stiri Mediafax a fost de asemenea premiata la doua categorii – cea a site-urilor de stiri si cea a site-urilor de afaceri. Evenimentul a fost organizat de Millenium Communications, cunoscut si pentru alte doua proiecte proprii, Gala Societatii Civile si festivalul de publicitate AdPrint.
    Posibil nicio alta ocazie nu aduce in aceeasi sala atat de multi oameni cunoscuti din industria online. Din acest motiv, exista si grupul de pasionati, fani, adulatori sau cum altfel ar putea fi numiti cei ce urmaresc de pe margine gimnastica primilor si ar vrea sa se trezeasca peste noapte in locul lor, facand prea putin pentru asta sau poate nimic altceva in afara de a participa la intalniri de acest fel. Spun asta gandindu-ma si la unul dintre seminariile care a avut loc cu o zi inainte de gala in cadrul Internetics, cel sustinut de BRAT (Biroul Roman de Audit al Tirajelor) pe marginea metodologiei de calcul al traficului pe site-uri, cunoscut sub numele de SATI (Studiul de Audienta si Trafic Internet). Cunoscut poate nu e cel mai potrivit termen; a fost prima oara cand am participat la o prezentare si la sesiunea de intrebari si raspunsuri a fost mai interesant sa-mi notez intrebarile, nu raspunsurile. Fiindca intrebarile puse de unii dintre proprietarii de site-uri, cum ar fi „costa acest studiu?“, nu denotau cunoasterea domeniului in care lucreaza.
    Cam acestea ar fi asemanarile intre o gala a publicitatii si una a internetului. Dintre deosebiri, cea mai mare tine de diferenta de bugete pe care oamenii adunati saptamana trecuta la festivitate le intermediaza si/sau incaseaza. In vreme ce piata totala a publicitatii a fost anul trecut de 4,1 miliarde de euro, conform Initiative Media (e drept, la rate card), banii injectati anul acesta in publicitatea online nu vor depasi 10 milioane de euro.
    Din aceasta cauza sau poate si din altele, agentiile de publicitate online sunt in continuare doar initiative antreprenoriale, in proprietate romaneasca. Exceptie face iLeo, agentie de interactiv nascuta acum mai putin de un an din grupul Leo Burnett. Spre deosebire de agentiile mari, cele din online nu sunt afiliate la mari grupuri internationale, asa cum se intampla cu majoritatea agentiilor importante din marea publicitate. In online, in multe cazuri cel ce realizeaza un site este si proprietarul lui, la care se adauga un cumul de alte functii, ca vanzator, administrator sau om de marketing. „Daca un site e un business, de ce unii se multumesc sa investeasca in el mai putin decat costa infiintarea firmei?“, se intreba nemultumit un participant la gala decernarii premiilor. Internetul e un business ca oricare altul. Haideti sa-l tratam ca atare.
     
    Castigatori la Internetics
     
    Categoria
    Site-ul
    Autor
    Corporate
    babel.ro
    Babel Communications
    Site-uri de afaceri
    mediafax.biz
    TreeWorks
    Divertisment
    trilulilu.ro
    Trilulilu
    Sport
    sport.ro
    MediaPro Interactiv
    Stiri
    mediafax.ro
    MediaPro Interactiv
    Servicii financiare
    finzoom.ro
    FinZoom
    Magazine online
    fungift.ro
    Creative-Design.ro
    Bloguri personale
    csvd.ro/panoblog si omieuna.blogspot.com
     
    Bloguri corporate
    nu exista castigatori
     
     
    Premii speciale:
    Publisher-ul anului         MediaPro Interactiv
    Web Agentia Anului      WebStyler

    Sursa: Millenium Communications