BusinessMagazin

Tag: turism

  • România a rămas în top 10 ţări care a trimis turişti în Maldive după primele patru luni din 2021. Înainte de pandemie era pe locul 31

    Aproape 3% din cei 390.000 de turişti care au ajuns în arhipelag în acest an sunt români.

    România era, după primele patru luni din 2021, pe locul şapte în topul ţărilor care au trimis turişti în Maldive, cu o cotă de piaţă de 2,8%, la egalitate cu Marea Britanie. Piaţa locală a mai pierdut câteva poziţii faţă de ianuarie-februarie, dar a rămas la vârf. Spre comparaţie, înainte de pandemia de COVID, România ocupa locul 31 în rândul ţărilor care trimit turişti către această destinaţie, arată un raport al autorităţii de turism din Maldive.

    Piaţa locală a avut a doua cea mai rapidă ascensiune în pandemie după Kazahstan, care a urcat de pe 46 pe 5.

    România este depăşită în top de ţări cu o populaţie mult mai nume­roasă precum India, Germania sau SUA. Totodată, pe primele locuri în cla­sament se găsesc fie ţări mai bo­gate, fie state unde numărul oame­ni­lor cu venituri peste medie este consi­derabil mai mare.

    Maldive a primit de la începutul anului până la 1 mai 2021 un total de 390.000 de turişti, dintre care 2,8% sunt români. Asta înseamnă că circa 11.000 de turişti autohtoni au ajuns în această ţară.

    Prezenţa pieţei locale în clasa­ment este justificată de mai mulţi factori.

    În primul rând este vorba de lansarea curselor charter de către agenţiile locale de turism, ceea ce înseamnă că există pentru prima dată zboruri directe către această destinaţie. În al doilea rând, numărul destinaţiilor deschise călătorilor este redus, motiv pentru care unii turişti s-au orientat către Maldive chiar dacă poate în mod normal mergeau la schi sau în altă ţară. Nu în ultimul rând, un avantaj pentru Maldive e faptul că e de fapt un arhipelag format din aproape 1.200 de insule de corali grupate în jurul câtorva zeci de atoli. Astfel, de multe ori pe un atol sau o insulă e un singur resort. De aceea, numărul de cazuri de Covid-19 este relativ mic.

    Mai mult, intrarea în ţară s-a făcut pe bază de test PCR Covid, pentru a se preveni o explozie a numărului de cazuri. Spre comparaţie, alte destinaţii precum Mexic sau Republica Dominicană au avut intrarea liberă, conform celor mai recente date ZF.

    Destinaţiile exotice solicitate în mod tradiţional în perioada ianuarie-aprilie sunt Thailanda, Republica Dominicană, Maldive, Mauritius, Bali, Mexic, Cuba. Anul acesta, din cauza restricţiilor, multe dintre acestea au fost inaccesibile.

    Dacă cifrele vor continua să fie bune, operatorii din turism ar putea menţine cursele charter şi în următorii ani. În vară însă este off-season în Maldive pentru că sunt ploi, aşa că cererea mai mare va reveni din toamnă.

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • Cum au reuşit doi români să transforme o casă ridicată în timpul Primului Război Mondial într-o afacere de familie. Conacul e vizitat acum de turişti din toată lumea

    Unele lucruri ajung în pragul pierzaniei doar pentru a renaşte apoi mai înfloritoare ca niciodată. Este şi cazul Casei Măntescu, un conac devenit proiect turistic, aşezat în satul de munte Ruginoasa din judeţul Buzău. Dorinţa nepoatei familiei proprietare, armonizată cu un strop de inspiraţie, au redat conacului viaţa aproape pierdută. Care este povestea?

    Temelia Casei Măntescu a fost pusă în 1914, iar construcţia a fost gata doi ani mai târziu. Responsabil a fost Ion Manta, un tâmplar cunoscut în zona Buzăului. Când casa a fost gata, el a trebuit să răspundă chemării la arme şi să meargă pe front în Primul Război Mondial, numele lui regăsindu-se mai târziu menţionat pe Masoleul Eroilor de la Mărăşeşti. Casa Măntescu, aşa cum şi-a căpătat denumirea, a funcţionat, în anii ’40-’50, ca şcoală primară, iar după ce şi ultimul membru al familiei care a ridicat-o a încetat din viaţă, în 2010, conacul a rămas nelocuit, deteriorându-se substanţial.

    „Ultima mea vizită acolo, în timpul vieţii bunicii, a fost în 2003, înainte să mă relochez în Marea Britanie. Atunci, casa Măntescu arăta încă frumos şi era în stare bună”, îşi aminteşte Ramona Mellor, cea care a preluat frâiele acestui proiect imobiliar. Se întâmpla în 2012, când a revenit în România într-o vizită alături de soţul ei, Paul, şi de fiica lor, Enya Lucia. A constatat că proiectul Casa Măntescu, odată luminos şi nobil, arăta dezolant şi doar amintirile şi câteva elemente aduceau cu conacul de altădată.

    Aşa că s-a mobilizat şi a dat din nou viaţă interioarelor locului, înnobilate cu obiecte de artă manuală tradiţională. Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică. Sursa de inspiraţie a fost timpul petrecut în zona rurală a Angliei, unde Ramona Mellor locuieşte din 2003.

    Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan.

     

    În plus, în vara lui 2012, am mers într-o minivacanţă la una dintre locuinţele rurale restaurate pe care le deţine fundaţia Prinţului Charles, moştenitorul Coroanei britanice, mai precis cea din Valea Zălanului (judeţul Covasna – n. red.). Am considerat că, dacă un prinţ englez poate promova frumuseţea României rurale, cu atât mai mult este o datorie morală pentru noi să promovăm la rândul nostru valorile culturale ale satului, deschizând Conacul Măntescu tuturor celor doritori să se inspire şi să-şi reamintească de traiul de altădată al copilăriei la ţară”, povesteşte Ramona Mellor.

    Măntescu este numele de familiei al învăţătorului Gheorghe Măntescu din satul Ruginoasa, unde se află conacul, fiul lui Ion Manta, ctitorul casei. El şi-a schimbat numele din Manta în Măntescu, deoarece, se spune, erau numeroase familii cu numele Manta în zonă. Aşa că Măntescu a rămas şi numele conacului astăzi. „Efortul (financiar – n. red.) a fost triplu faţă de ce am anticipat, investiţiile ajungând undeva la 60.000 de euro, din care 6.000 de euro – costuri de achiziţie şi juridice, iar 54.000 de euro – costuri de proiect, renovare şi mobilare a interioarelor.

    Dincolo de efortul financiar însă, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.” S-au folosit materiale de construcţii identice cu cele originale, s-au refăcut sobele după cele originale, s-a păstrat şi recondiţionat tâmplăria şi s-a reconstruit acoperişul de şindrilă după o fotografie din 1938. Să renovezi este mult mai dificil decât să construieşti de la zero, a învăţat Ramona Mellor, dar a făcut-o pentru că ştia că va merita efortul.

    „O casă cu personalitate este emblema unei comunităţi şi e o reală bucurie să vedem cât de mult se mândreşte comunitatea cu acest conac restaurat şi câtă bucurie şi inspiraţie oferă locul celor care ne vizitează şi înnoptează la conac.” Casa Măntescu poate fi catalogată drept un loc de cazare exclusivist, ţinând cont că nu se pot caza mai mult de patru-cinci persoane simultan. În total, circa 200 de oaspeţi ajung să-şi petreacă cel puţin o noapte la conacul de la Ruginoasa. Cei mai mulţi sunt din România, dar nu lipsesc nici vizitatorii din Franţa, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Israel, Marea Britanie, Scoţia şi chiar Statele Unite ale Americii sau Canada.

    „Dincolo de efortul financiar, când te decizi să restaurezi o casă trebuie să fii pregătit să te confrunţi cu foarte multe provocări, întrucât soluţiile pe şantier nu sunt uşor de găsit. Din acest motiv, alegerea echipei de lucru trebuie făcută cu cea mai mare grijă.”

    Ramona Mellor, proprietar Casa Măntescu

    „Nu turismul în masă este ceea ce vrem să atragem, ci turismul de calitate, pentru oaspeţi căutători de experienţe unice. Am creat un concept de şedere autentică, de muzeu viu, cum nu este posibil într-un muzeu al satului de obicei. Unul în care poţi degusta atmosfera de acum un secol, cu adaosul foarte discret de confort modern.” Conacul se află într-o zonă montană, pe un drum de sat de munte care şerpuieşte până aproape de pădure. Deşi infrastructura nu e remediată complet şi sunt aproximativ 20 de minute de mers cu maşina pe un drum neasfaltat, vizitatorii conacului spun că acesta este, totuşi, un avantaj, pentru că descurajează construirea în zonă, astfel că arealul rămâne nepoluat din punct de vedere arhitectural. „Costul (de cazare – n. red.) reflectă foarte onest ceea ce oferă locul, un muzeu al satului în care poţi să şi dormi. Aici vii să te regăseşti şi să te refaci. Locaţia se închiriază pentru minimum două nopţi şi doar integral, cu capacitate de patru-cinci locuri, adică două camere duble plus o cameră single, totul pentru 350-400 de lei pe noapte”, spune Ramona Mellor.

    Anul trecut, turiştii au fost parcă mai receptivi ca niciodată la proiectul Casei Măntescu, fiind un an imposibil de uitat. Cum spaţiul nu este împărţit decât cu propriul grup, turiştii s-au simţit în siguranţă, mai ales că zona este şi ea puţin populată.

    Cea mai importantă «facilitate» a zonei rămâne experienţa vieţii rurale autentice. Până şi încălzirea este pe bază de lemne, în sobe tradiţionale ca acum un secol, oferind aceeaşi căldură, cu un strop în plus de atmosferă de poveste. „Acest aspect nu a fost modificat fiindcă face parte din amprenta locului, deci este nevoie ca oaspeţii care ne aleg să poată întreţine focul în sobele tradiţionale pe perioada şederii, lucru pe care îl comunicăm în avans, pentru a evita orice neplăceri cu cei care nu ştiu cum să procedeze cu focul pe perioada rece. Acestora le recomandăm locaţia doar în sezonul cald.”

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare. „Biodiversitatea este de o valoare imensă, astfel că poţi lua masa în odaia mare, în timp ce pe geam vezi o veveriţă căţărându-se pe o creangă. Sau poţi să-ţi bei cafeaua în cerdac, ascultând şi privind o pasăre rară ori specii incredibile de fluturi sau flori şi plante medicinale pe care nu le întâlneşti oriunde. Un cerb lopătar sau o căprioară sfioasă pot oricând să-ţi apară fugar în cale dacă ajungi în zonă la ore liniştite din zi”, mai spune Ramona Mellor. Ea vrea să ducă mai departe povestea conacului şi a supravieţuirii lui, aşa că şi-a propus să organizeze evenimente şi workshopuri în care să vorbească despre cum a fost tot traseul până acum, cu speranţa că va inspira şi alţi oameni să prindă curaj pentru a conserva propriile moşteniri de familie. Şi nu doar atât. „Avem în plan să ne extindem cu un alt concept într-o loc superb, satul Peştera din judeţul Braşov, unde vom locui permanent, într-un spaţiu cu o natură magnifică din Parcul Naţional Piatra Craiului.” Atenţia pentru origine şi autenticitate va dicta şi acolo, promite Ramona Mellor, fiind regula de aur după care vrea să-şi construiască proiectele şi mai departe.


    Au fost necesari aproape patru ani de lucrări de restaurare şi studiere a specificului arhitectural al locului, de găsire a celor mai potrivite elemente de interior pentru a reface autenticitatea locului şi a adăuga funcţionalitatea stilului de viaţă modern, fără a compromite latura estetică şi nici pe cea istorică.

    Amatorii de vestigii rupestre şi de peisaje alpine sunt în largul lor la Casa Măntescu, unde frumuseţea naturală este nealterată de timp sau de poluare.

  • Italia vrea să elimine carantina pentru cetăţenii UE vaccinaţi sau testaţi, după 15 mai

    În prezent, cetăţenii din statele Uniunii Europene care merg în Italia au obligaţia de a intra în carantină cinci zile. Ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza, nu intenţionează să prelungească măsura după data de 15 mai.

    Premierul Mario Draghi a anunţat că Italia va introduce la 15 mai un “permis verde naţional”, care va permite circulaţia pe teritoriul italian, inclusiv a străinilor care vin din alte state membre ale Uniunii Europene în scop turistic.

    “Lumea vrea să călătorească în Italia. Munţii noştri, plajele, oraşele şi zonele rurale se redeschid, iar acest proces se va accelera în următoarele săptămâni şi luni”, a afirmat Mario Draghi.

    Conform planurilor, începând cu 15 mai, persoanele care sosesc în Italia în scop turistic venind din spaţiul Uniunii Europene nu vor mai sta în carantină dacă fac dovada vaccinării, vindecării de COVID-19 sau prezentării unui rezultat negativ la un test efectuat în ultimele 48 de ore.

  • Recenziile negative îi alungă pe mulţi, dar pe unii mai degrabă îi atrag, dându-le idei

    Recenziile negative îi alungă pe mulţi, dar pe unii mai degrabă îi atrag, dându-le idei. Citind astfel de recenzii despre parcurile naţionale din SUA, artistei Amber Share i-a venit ideea să ia diverse comentarii ale călătorilor dezamăgiţi şi să le transforme în afişe care amintesc de locul la adresa căruia au fost făcute. A rezultat astfel o serie de afişe amuzante, care arată, printre altele, nemulţumiri provocate de ceaţa care înconjoară Podul Golden Gate din San Francisco ori de faptul că o cascadă şi parcul în care se află ea sunt „uluitor de neimpresionante”. Motivul realizării acestor afişe, disponibile şi sub formă de fotografii înrămate ori cărţi poştale, a fost acela de a atrage atenţia asupra frumuseţilor naturii din SUA sau din alte locuri din lume.


     

  • 10 destinaţii pentru primăvara asta. Astăzi, casa din copilărie

    O casă de vacanţă folosită prea rar a fost punctul de plecare pentru Casa din Plai, agropensiunea turistică pe care economistul Andrei Blidar din Bucureşti, în vârstă de 37 de ani, a deschis-o publicului în 2019. Proiectul, aflat în Proviţa de Sus, judeţul Prahova, se îndreaptă acum către o nouă etapă în dezvoltarea sa, urmând să se extindă cu unităţi de cazare individuale, de tip tiny house.

     

     

    Relaţia lui Andrei Blidar cu Proviţa de Sus a început în 1990, când avea şapte ani, iar părinţii lui au cumpărat, imediat după Revoluţie, o căsuţă bătrânească în comuna aflată la 100 de kilometri de Bucureşti. Acolo avea să-şi petreacă mare parte din vacanţele de vară. Zece ani mai târziu, tatăl său, de profesie inginer constructor, a început dezvoltarea unei case noi – cea care avea să devină Casa din Plai, mai aproape de centrul comunei şi mai potrivită pentru nevoile familiei.

    Astfel, arhitectura, structura şi compartimentarea Casei din Plai sunt, în mare măsură, rezultatul muncii părinţilor lui Andrei Blidar. „Prin 2013, deoarece casa noastră de vacanţă era folosită din ce în ce mai rar, adică doar de câteva ori pe an, am luat hotărârea de a o transforma în pensiune turistică, cu ajutorul fondurilor europene. Proiectul părea simplu la acel moment: cumpăr câteva dotări specifice pensiunilor, refac parte din finisajele interioare, cumpăr nişte echipamente mai bune pentru instalaţiile necesare şi gata. Prima estimare a fost de 30.000 – 35.000 de euro. Proiectul depus pe fonduri europene a fost în valoare de aproximativ 90.000 de euro. Iar până la momentul deschiderii cheltuisem aproximativ 150.000 de euro”, sintetizează Andrei Blidar.

    Aşadar, în toamna lui 2013 a început o aventură care a durat aproape şase ani, până la deschiderea oficială, din august 2019. Au fost necesare sute de drumuri între Bucureşti şi Proviţa de Sus sau Ploieşti, Câmpina ori Târgovişte, pentru accesarea fondurilor europene sau contactarea furnizorilor. Peste 30 de firme de construcţii a contactat Andrei Blidar în decurs de un an până a găsit una care şi-a asumat proiectul în suma de bani anunţată.

    Construcţia efectivă, care, de fapt, era o recompartimentare a celei existente, trebuia să dureze iniţial trei luni, dar a ajuns la peste doi ani. Dotarea pensiunii şi ultimele detalii dinaintea deschiderii au mai consumat şi ele încă un an. „Deşi pare simplu, atunci când faci achiziţia pe fonduri europene nu e aşa simplu: socoteala făcută cu câţiva ani în urmă trebuia refăcută, fie nu se mai găseau bunurile iniţiale, fie deja erau depăşite moral ori era nevoie de altele.”

    Andrei Blidar spune că s-a pus chiar în postura de turist atunci când a gândit conceptul Casei din Plai şi a identificat nevoile pe care oaspeţii pe care urma să-i primească le-ar fi putut avea în timpul vacanţelor. „Am evitat pe cât posibil integrarea obiectelor tradiţionale româneşti, pentru că nu sunt fan. În schimb, am vrut să aduc un pic ideea de conac din perioada interbelică, asta şi pentru că arhitectura casei aduce un pic a conac.”

    Amenajarea spaţiului a fost gândită inclusiv pentru oaspeţii de lungă durată, care nu au lipsit.

    Numele Casa din Plai este inspirat de satul Plaiu, din comuna Proviţa de Sus, în care se află pensiunea. Proviţa de Sus este o comună de deal, cu două avantaje majore: apropierea de Bucureşti şi peisajele splendide, puţin atinse de mâna omului. Iar asta îi atrage pe turişti. Pensiunea este una boutique, de dimensiuni mici, cu patru camere şi multe spaţii comune.

    Există acolo o cameră dedicată jocurilor, o bibliotecă cu un loc de citit, dar şi alte facilităţi, astfel că unii oaspeţi ajung să-şi dorească să stea mai mult înăuntru, în foişor sau pe terasă, decât să exploreze împrejurimile. „Fiind o pensiune mică, în general, în weekend noi o rezervăm integral unui grup de maximum 12 per­soane, adică două camere duble, două triple, plus, la nevoie, o canapea extensibilă în living. Dar am avut oaspeţi care au rezervat întreaga pensiune pentru o familie formată din trei-patru persoane, mai ales în perioada pandemiei.”

    Amenajarea spaţiului a fost gândită inclusiv pentru oaspeţii de lungă durată, care nu au lipsit – „Am avut rezervare inclusiv pentru două luni”. Preţurile pornesc de la 165 de lei pe noapte pentru singura cameră cu baie proprie şi ajung la 1.500 de lei pe noapte în weekend, pentru întreaga pensiune, cu mic-dejun inclus. „Mulţi ne întreabă ce pot face în zonă – o întrebare naturală, având în vedere că suntem în afara zonelor turistice consacrate, dar se lămuresc când ajung în faţa hărţii din recepţie, cu 40 de variante de petrecere a timpului la maximum o oră de mers cu maşina.”

    Sinaia se află la mai puţin de jumătate de oră, în Câmpina se pot vizita muzee, Salina Slănic este la o oră distanţă, iar Barajul Paltinul – la 30 de minute.

    Sinaia se află la mai puţin de jumătate de oră, în Câmpina se pot vizita muzee, Salina Slănic este la o oră distanţă, iar Barajul Paltinul – la 30 de minute. „Dar majoritatea alege să-şi petreacă şederea fie în curtea noastră, fie cercetând împrejurimile satului.” Casa din Plai are circa 50% grad de ocupare, dar potenţialul său, cu o promovare mai intensă, ar fi mai mare, spune Andrei Blidar.

    Cum el este însă şi angajat, spune că nu a alocat foarte mult timp şi resurse până acum pentru a se promova. „Turiştii sunt, în cea mai mare parte, din România, mai precis din Bucureşti şi împrejurimi, dar am avut şi oaspeţi din Israel, Belgia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie.” În 2020, în perioada stării de urgenţă, antreprenorul spune că, profitând că pensiunea este una mică, a reuşit s-o închirieze în întregime pe o perioadă lungă. Tăind drastic din cheltuieli, a reuşit să treacă de acea perioadă cu bine, iar de la sfârşitul lunii mai a început din nou să primească turiştii ca de obicei. „Suntem profitabili în fiecare lună de la deschidere, deşi nu sunt sume mari. Până la urmă, suntem o pensiune cu doar patru camere”, spune Andrei Blidar.

    El vrea acum să ducă mai departe un proiect pornit chiar înainte de pandemie, care a fost accelerat de nevoia de distanţare. Antreprenorul vrea să facă unităţi de cazare individuale, pentru un cuplu sau o familie, într-un cadru natural, izolate de agitaţie. „Similar conceptului de tiny house, dar adaptate nevoilor consumatorilor high-end, de la design ce profită la maximum de priveliştea cadrului natural, la aplicaţii smarthome şi până la aplicaţie pe smartphone pentru rezervare, deschiderea unităţii sau controlul temperaturii anterior sosirii.” La fel ca în cazul Casei din Plai, nu va fi urmată linia tradiţional românească, ci mai degrabă una modernă. Până la finalul acestui an, Andrei Blidar spune că va avea cel puţin câteva astfel de unităţi în funcţiune, cel mai probabil, tot în zona în care se află Casa din Plai.

    Pensiunea este una boutique, de dimensiuni mici, cu patru camere şi multe spaţii comune. Există acolo o cameră dedicată jocurilor, o bibliotecă cu un loc de citit, dar şi alte facilităţi.

  • Cum s-a schimbat turismul în ţara noastră. Era în care îţi petreceai concediul într-un oraş mare şi aglomerat pare să fi apus. Vezi care sunt locurile care sunt la modă acum

    Vara anului 2021 se arată plină pentru touroperatorii care au introdus chartere pentru sezonul din acest an. Era city-breakurilor pare să fi apus odată cu pandemia, iar acum Parisul, Roma, Atena sau Viena au fost înlocuite de plajele exotice din Maldive, Zanzibar, Dubai şi Egipt, noua Antalya.

    „În 2021 am zburat pentru prima dată cu o cursă charter spre Egipt. Am avut norocul să pot cumpăra doar biletul de avion pentru ca la destinaţie să îmi fac programul aşa cum mi-l doream eu. A trebuit să caut ceva vreme până să găsesc o agenţie care să vrea să-mi vândă doar biletul, fără hotel, majoritatea impunându-mi achiziţia unui pachet complet, însă am reuşit. Am ales această variantă pentru că mă interesa un aeroport apropiat de anumite destinaţii, iar Hurghada a fost cea mai bună soluţie.

    Apoi, mi-am rezervat eu cazare în Luxor şi Aswan, lucru pe care nu l-aş fi putut face la agenţie pentru că singurele cazări erau în staţiuni. În general, pentru că sunt genul de călător independent, prefer să mă plimb şi atunci aleg să cumpăr biletul de avion separat de cazare. Cursele charter sunt avantajoase pentru mine deoarece îmi oferă zbor direct către anumite destinaţii unde anterior trebuia să am escală. Altfel, dacă trebuie să cumpăr întregul pachet, renunţ. Astfel de mixuri cred că sunt mai degrabă potrivite pentru călătorii care vor o vacanţă la relaxare, la soare şi de regulă la mare”, spune Cristina.

    Tânăra de 33 de ani este pasionată de călătorii şi anul acesta a zburat prima dată cu un charter, spre Egipt. Odată cu introducerea mai multor chartere spre destinaţii exotice, popularitatea vacanţelor intermediate de agenţiile de turism a început să câştige teren şi în rândul celor care în trecut preferau turismul individual şi alegeau să îşi creeze vacanţa după bunul lor plac.

    „Sunt anumite destinaţii – cum e cazul Maldive sau chiar şi Mauritius – unde poţi lua un pachet prin agenţie şi să ieşi avantajat. Agenţiile au preţuri mai bune la hotel pentru că negociază pentru un număr mare de turişti, faţă de atunci când mergi pe cont propriu. Astfel de destinaţii, de regulă insule, sunt potrivite pentru pachete de tip cazare şi hotel, chiar şi pentru călătorii care vor să se mişte. Pe o insulă sau un atol, indiferent de cât de plimbi, poţi să ai o singură cazare şi să faci doar călătorii de o zi”, mai observă Cristina.

     Eurocontrol previzionează într-un scenariu optimist că până în iunie 2021 traficul aerian îşi va reveni la 45% din nivelul din 2019.

    Pandemia a schimbat regulile jocului, iar jucătorii din turism, cel mai pus la încercare sector economic, s-au văzut în situaţia în care tot ce ştiau nu mai era valabil, iar ca să supravieţuiască crizei medicale cu efecte economice au adaptat pachetele turistice la noile vremuri. Dacă înainte de pandemie toţi ştiam pe cineva care a dat o fugă într-un city-break măcar o dată pe lună, acum sigur avem câte un prieten de pe reţelele sociale care a pus poze din Egipt, Maldive, Dubai sau Zanzibar.

    Odată cu pandemia multe companii aeriene s-au aflat în situaţia în care au fost nevoite să îşi ţină avioanele la sol chiar şi câteva luni, iar în prezent încă nu s-au reluat toate cursele de linie la nivelul din 2019. Eurocontrol (Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Europene) estimează într-un scenariu optimist că până în iunie 2021 traficul aerian îşi va reveni la 45% din nivelul din 2019. Cu toate că raportul Eurocontrol lansat în luna ianuarie arăta o scădere de 72% în luna martie în ceea ce priveşte traficul aerian, scăderea a fost mai mică, de 64%, ceea ce ar putea însemna o revenire mai rapidă faţă de previziunile iniţiale.

    Când pandemia a schimbat regulile jocului, agenţiile de turism şi-au făcut propriul joc, iar pentru city break-urile atât de căutate înainte de turişti, au venit cu o alternativă: sejururi cu zboruri charter pe trei din cele şapte continente. Charterele au venit ca o soluţie de criză, însă mulţi touroperatori sunt de părere că acest trend va exista şi după ce lucrurile vor reveni la normal.

    „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.“

    Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul Christian Tour

    „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe“, a spus recent Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul Christian Tour, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de turism. La sfârşitul anului trecut, când toate ţările europene aveau graniţele închise pentru turişti, agenţiile de turism locale au găsit soluţia pentru a le putea oferi românilor vacanţa mult visată, astfel că au introdus chartere pe destinaţii exotice precum Maldive, Zanzibar, Republica Dominicană, fiind destinaţii în care restricţiile nu erau la fel de stricte ca în Europa. România nu avusese până în acel moment zboruri directe către destinaţii exotice, fiind nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să poată fi posibilă. Cererea pentru acestea, însă, nu a întârziat să apară, redând speranţa jucătorilor din turism. Conform datelor Ministerului de Turism din Maldive, românii sunt a opta naţionalitate ca număr de turişti ajunşi în 2021 în Maldive, până la data de 18 aprilie, ocupând în prezent un procent de 2,8% din totalul turiştilor ajunşi aici. Înainte de pandemie, România ocupa locul 31 în clasamentul ţărilor din care vin turiştii ajunşi în Maldive.

    „De revelion, în premieră pentru noi, am oferit vacanţe pe curse charter în destinaţii exotice unde se mergea iarna pe curse de linie şi tot pentru prima dată, unele zboruri au fost realizate cu avioanele companiei naţionale Tarom. Mai mult de 1.000 de români au fost în vacanţa de revelion în Maldive şi Zanzibar, ca alternativă la zonele de schi sau pentru că şi-au dorit o vacanţă în locurile unde temperaturile sunt cu mult mai mari faţă de România”, spune Alin Burcea, CEO Paralela 45.

    „De revelion, în premieră pentru noi, am oferit vacanţe pe curse charter în destinaţii exotice unde se mergea iarna pe curse de linie şi tot pentru prima dată, unele zboruri au fost realizate cu avioanele companiei naţionale Tarom. Mai mult de 1.000 de români au fost în vacanţa de revelion în Maldive şi Zanzibar, ca alternativă la zonele de schi sau pentru că şi-au dorit o vacanţa în locurile unde temperaturile sunt cu mult mai mari faţă de România.”

    Alin Burcea, CEO Paralela 45

    După ce românii au dat schiurile pe costumele de baie, agenţiile de turism au plusat, iar după o iarnă plină de chartere către destinaţii exotice, primăvara a adus o nouă surpriză şi anume faptul că Antalya a fost înlocuită de Egipt. Dacă înainte de momentul martie 2020, existau chartere din aproape toate aeroporturile din România către Antalya, în aprilie 2021 Egiptul a devenit noua destinaţie pe primul loc în clasamentul preferinţelor românilor, existând chartere din zece aeroporturi din România fie către Hurghada, fie către Sharm-el-Sheikh.

    „Înainte noi nu aveam chartere pe Egipt, dar creşterea a fost foarte mare, am pornit de la câteva sute de sejururi vândute într-un an şi acum avem sute de persoane care pleacă lunar spre această destinaţie, avem plecări zilnice. Egiptul a luat locul Antalyei, dar la un nivel mai mare, înainte în Antalya se zbura de peste tot, acum se întâmplă acelaşi lucru cu Egiptul. Eu sunt de părere că acesta este doar un trend de pandemie, iar oamenii se vor întoarce în Turcia când lucrurile vor mai reveni”, spune Mădălina Balaiban, directorul general al agenţiei de turism Hello Holidays.

    Cu toate acestea, agenţiile de turism au mizat pe Egipt chiar şi pentru vara acestui an, existând chartere până în toamnă, în ciuda faptului că în ţara faraonilor termometrul ajunge şi la 50 de grade în timpul verii. Acest lucru nu se întâmpla înainte de pandemie, având în vedere că destinaţiile precum cele din Egipt se aflau în portofoliul agenţiilor doar pentru anumite perioade ale anului, iar în general, acestea erau scurte, însă, de anul acesta cursele charter vor zbura până în toamna anului viitor.

    Există zboruri directe către Egipt de pe opt aeroporturi din România.

    „Turiştii români aleg deopotrivă destinaţiile din ţară, cât şi cele externe care sunt deschise. Există cu siguranţă, un interes crescut pentru destinaţia Egipt, care acum este în perioadă optimă pentru călătorii, fiind cald şi având tarife foarte accesibile. Cursele charter programate pentru perioada lunii aprilie şi de Paşti au fost suplimentate în mod repetat datorită creşterii interesului turiştilor noştri”, a spus pentru ZF Cristian Pandel.

    În cazul agenţiei de turism pe care o conduce, nivelul rezervărilor pentru pachetele de vacanţă din acest an a înregistrat o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, ultimul an în care nu au existat schimbări majore în sectorul agenţiilor de turism. „Înregistrăm o creştere a valorii vânzărilor explicată prin sporirea semnificativă a numărului de rezervări pentru Egipt, dar mai ales pentru destinaţiile exotice pentru care turiştii plătesc valori mai mari pe vacanţe, aşa cum sunt Seychelles sau Maldive”, adaugă CEO-ul Christian Tour.

    Chiar dacă în această perioadă există un soi de reticenţă din partea turiştilor de a-şi petrece vacanţele în afara ţării, mizând mai mult  ca înainte pe destinaţiile interne, apetitul de călătorii există, iar acest lucru se poate observa şi în numărul charterelor pregătite de agenţiile de turism pentru anul acesta. „Am vândut peste 500 de pachete de Paşte, dintre care peste 400 au fost în România, mulţi dintre turişti alegând săplătească cu vouchere de vacanţă aceste pachete. Următoarea destinaţie preferată a fost Egipt, datorită faptului că acolo este deja sezon de vară, temperaturile ajungând şi la 30 de grade ziua. Pe locul trei se situează Emiratele Arabe Unite, destinaţie spre care se zboară aproape în fiecare zi a săptămânii, din Bucureşti şi, ca premieră, destinaţie accesibilă prin zbor direct, cu o companie low-cost, din Cluj-Napoca”, spun reprezentanţii agenţiei de turism Eximtur.

    Anca Drugan, managing partner & CEO Nordis Travel, agenţia de turism din grupul Nordis, care a fost lansată la începutul acestui an,  spune că există cerere pentru destinaţiile interne, însă pachetele cel mai bine vândute au fost către Maldive, Dubai şi Egipt.

    „Experienţa ne-a demonstrat că, mai ales în vreme de pandemie, sunt mulţi oameni care tind să facă rezervări în ultimul moment, adică atunci când au convingerea că se poate călători în siguranţă la destinaţia aleasă. Aceasta este şi cazul acum. Aşa că, pentru ei, există disponibilităţi inclusiv pe litoralul românesc pentru Sărbătorile Pascale. La noi au mers foarte bine pachetele turistice către destinaţii precum: Maldive, Dubai, Egipt, dar şi România, la conace şi la hoteluri de pe litoral.”

    Anca Drugan, managing partner şi CEO Nordis Travel

    „Experienţa ne-a demonstrat că, mai ales în vreme de pandemie, sunt mulţi oameni care tind să facă rezervări în ultimul moment, adică atunci când au convingerea că se poate călători în siguranţă la destinaţia aleasă. Acesta este şi cazul acum. Aşa că, pentru ei, există disponibilităţi inclusiv pe litoralul românesc pentru Sărbătorile Pascale. La noi au mers foarte bine pachetele turistice către destinaţii precum: Maldive, Dubai, Egipt, dar şi România, la conace şi la hoteluri de pe litoral”, precizează Anca Drugan.Ceea ce a arătat pandemia a fost faptul că agenţiile de turism au ştiut să se reinventeze, iar charterele au fost colacul de salvare pentru acestea într-una dintre cele mai dificile crize prin care trece turismul. Charterele au reprezentat un sprijin şi pentru companiile aeriene, care au fost la fel de afectate ca ceilalţi jucători din turism.

    „Astfel de zboruri le oferă membrilor echipajului posibilitatea de zbor, menţine afacerea în mişcare chiar şi în cele mai dificile momente, construieşte relaţii bune şi de lungă durată cu echipele sportive (în principal) pe care le transportăm şi, prin urmare, este probabil ca aceşti clienţi să aleagă chiar şi compania aeriană după pandemie dacă vor dori să călătorească. Aceste zboruri generează, desigur, venituri pentru compania aeriană, care sprijină rezistenţa sa financiară. Charterele oferă oportunităţi de zbor membrilor echipajului în această perioadă dificilă, susţin moralul întregii organizaţii şi, bineînţeles, contribuie într-un fel la rezistenţa financiară a companiei aeriene”, spun reprezentanţii companiei aeriene Wizz Air, care a operat 14 zboruri charter în România în ultimele şase luni şi are în vedere noi chartere pentru perioada următoare.

    Indiferent unde alege să călătorească un turist, fie aproape de casă, în Europa, fie la câteva ore bune de zbor, un lucru e sigur, vara 2021 arată total diferit faţă de sezonul estival de anul trecut, iar dorinţa de a călători a românilor reprezintă un semn al revenirii.

    Românii sunt a opta naţionalitate ca număr de turişti ajunşi în 2021, până la data de 18 aprilie, cu un procent de 2,8% din totalul turiştilor ajunşi în Maldive.

     

    Avantajele şi dezavantajele curselor charter

    Cursă directă şi deci un timp de zbor mai redus chiar şi către destinaţii îndepărtate.

    Lipsa escalelor care pot veni la pachet cu o serie de condiţii pe aeroportul intermediar.

    Accesibilitatea unor destinaţii de vacanţă unde există zboruri de linie limitate.

    Pachetele oferite de agenţii – zbor şi cazare – sunt mai ieftine decât cele pe care în anumite destinaţii un client şi le-ar putea negocia singur, făcând rezervări separate pentru biletul de avion şi hotel.

    Pot fi accesibile doar anumite destinaţii.

    Biletele pot fi achiziţionate doar într-un pachet turistic, cazurile în care agenţiile de turism vând bilete individuale pentru un zbor charter sunt rare şi, de regulă, sunt mai scumpe ca cele de pe zborurile de linie.

    Pot avea o frecvenţă mai mică faţă de zborurile de linie.

    Făcând parte de cele mai multe ori dintr-un pachet, e dificil să fie practicat turismul individual, de tip circuit, având în vedere că există grupuri şi o singură facilitate de cazare într-o singură destinaţie.
     

  • Dubaiul devine o destinaţie tot mai preferată de români: Cât costă o vacanţă de o săptămână în emirate

    Dubai, o destinaţie numai bună pentru acest moment al anului! Chiar dacă mulţi turişti îşi fac griji că vacanţa nu va fi atât de reuşită din cauza pandemiei, Octavian Costache a mers în vacanţă şi spune că nu sunt probleme.

    Este chiar acum acolo şi spune că au trebuit să facă test PCR atât înainte de plecarea din România, cât şi când au ajuns pe aeroportul din Dubai, iar acest lucru i-a dat un plus de încredere că nu se va îmbolnăvi cât va fi acolo.

    „E foarte frumos, e foarte cald, e foarte relaxant, briza mării, e superb. Una dintre atracţiile mele preferate a fost Jeep Safari-ul”, spune Octavian Costache.

    Cosmin Vasile este mangerul unei agenţii de turism şi este şi el în Dubai cu grupul de turişti.

    „Suntem în continuare în pandemie, astfel că nu sunt totuşi atât de mulţi turişti pe cât erau înainte. Dar acest lucru a fost benefic pentru mine şi pentru grupul meu de turişti pentru că am putut să vizităm obiectivele fără să fie aglomerat. Aici, în Dubai, pe plajă, nu trebuie să purtăm mască, dar de îndată ce ieşim de pe plajă şi mergem în spaţiile publice, atât interioare, cât şi exterioare, trebuie să purtăm mască”, a spus Cosmin Vasile.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Când nu poţi pleca în vacanţă din diverse motive, poţi călători totuşi pe unde doreşti cu ajutorul unor obiecte decorative care evocă anumite locuri

    Când nu poţi pleca în vacanţă din diverse motive, poţi călători totuşi pe unde doreşti cu ajutorul unor obiecte decorative care evocă anumite locuri, scrie Financial Times.

    Printre acestea se numără un candelabru al casei Lalique, denumit după cunoscuta arteră pariziană Champs-Elysées, o masă simplă ce aminteşte de coloanele din arhitectura greacă, creată de firma de design Gubi, o măsuţă cu tăblia în formă de cochilie de scoică şi cu un arici de mare dedesubt, de la And Objects, inspirată de călătoriile unuia dintre fondatorii firmei pe insula Hydra din Grecia ori o vază creată de artista marocană Bouchra Boudoua în încercarea de a păstra vie meşteşugurile tradiţionale ale ţării sale.

     

  • Noua plăcere a românilor în materie de turism. Unde aleg acum să meargă tot mai mulţi oameni din ţara noastră. Au fost depăşite chiar şi aşteptările antreprenorilor care au dezvoltat aceste proiecte

    Cabanele construite într-un stil ce aduce aminte de casele din zonele montane ale Statelor Unite ale Americii sunt din ce în ce mai prezente şi pe piaţa locală, mai ales în destinaţiile turistice ascunse şi descoperite de români în pandemie. Cererea de cazare sub acoperişul în două ape a depăşit anul trecut chiar şi aşteptările antreprenorilor care dezvoltă aceste spaţii.

    De la căsuţe hobbit, bungalouri şi până la cabane scandinave sau construite în stil A-Frame, antreprenorii se inspiră fie din ceea ce au văzut în alte ţări, fie de pe internet pentru a construi unităţi de cazare care să le ofere turiştilor pe lângă cazare şi masă, o experienţă în sine. A-Frame nu este doar o formă, ci este şi un stil arhitectural care a început să prindă din ce în ce mai mult teren în Europa, precum şi în România. Casele în forma literei A le-am văzut de cele mai multe ori în filmele americane, unde acţiunea avea loc într-o zonă montană, iar peisajul fie era dominat de munţii stâncoşi, fie de copaci înalţi. Acest stil architectural nu este doar plăcut ochiului, ci are şi o serie de avantaje pentru construirea cât mai eficientă a unei unităţi de cazare.

    Stilul architectural în forma literei A sau a unui triunghi este caracterizat în principal de faptul că acoperişul casei este în două ape, ceea ce face ca aceste case să fie mai utile în zonele muntoase pentru că forma acoperişului nu va permite zăpezii sau apei să se adune. Totodată, de cele mai multe ori, structura unei astfel de case este din lemn, ceea ce înseamnă că este mai uşor de construit, fiind eliminată partea de zidărie.

    În ultimii ani, antreprenorii români au început să vadă avantajele acestor tipuri de case, construind din ce în ce mai multe unităţi de cazare în formă literei A. Un caz concret este cel al Cabanei A din Topliţa, judeţul Harghita. Unitatea de cazare a fost construită de doi fraţi, Victor şi Tudor Cotfas, care au mizat pe un business în turism în oraşul lor natal.

    „Povestea din spatele unităţii de cazare vine din două direcţii, a mea şi a fratelui meu. Amândoi avem o pasiune pentru turism şi pentru zonele montane, pasiune dobândită de-a lungul timpului din experienţele  amândurora ca schiori de performanţă. Plecând de la această pasiune pentru călătorii în zone montane ne-a venit ideea de a face la Topliţa, oraşul nostru natal, Cabana A.

    Am ales să facem o cabană diferită şi să o integrăm în circuitul turistic din zona municipiului Topliţa, care duce lipsă de unităţi de cazare, mai ales unităţi de cazare premium”, spune Victor Cotfas, proprietarul Cabanei A.

    Victor Cotfas, proprietar Cabana A: „Anul trecut au fost mai mulţi turişti în Topliţa faţă de anii trecuţi. în tot judeţul Harghita ştiu că a mers bine (turismul N.Red.). Acum dacă încercaţi să căutaţi un loc de cazare nu veţi găsi. În judeţ avem peste zece pârtii de schi, sunt mici, dar în această perioadă a anului merg bine.”

    Cabana A este primul pariul antreprenorial în turism al celor doi fraţi, Victor Cotfas fiind inginer topograf, iar Tudor Cotfas, executor judecătoresc. Unitatea de cazare a fost deschisă în 2020 pentru turişti, dar din 2019 ea a funcţionat cu circuit închis. Chiar dacă antreprenorii au luat decizia de a deschide unitatea de cazare într-un an atipic pentru turism, cel mai afectat sector economic de criza pandemică, cererea de cazare le-a întrecut aşteptările iniţiale.

    „Anul trecut au fost mai mulţi turişti în Topliţa faţă de anii trecuţi. În tot judeţul Harghita ştiu că a mers bine. Acum dacă încercaţi să căutaţi un loc de cazare nu veţi găsi. În judeţ avem peste zece pârtii de schi, sunt mici, dar în perioada iernii merg bine”, precizează Victor Cotfas.

    Proprietarul Cabanei A adaugă că în ciuda efectelor negative ale pandemiei asupra industriei de turism, businessul său a avut de câştigat de pe urma acestei situaţii, având în vedere că mulţi turişti români nu au mai putut să îşi petreacă vacanţele în afara ţării şi au preferat să meargă în vacanţe în ţară sau au ales să îşi petreacă concediile acasă. Mulţi turişti români au preferat să meargă în unităţi de cazare care fie au putut fi închiriate integral, fie aveau mai puţine camere pentru că exista mai multă intimitate, iar distanţarea socială putea fi asigurată mult mai uşor.

    Investiţia în această unitate de cazare i-a ajuns pe cei doi la o sumă de circa 75.000 euro. Capacitatea maximă a acesteia este de circa şase persoane, iar cabana se închiriază integral, preţul pe noapte fiind de circa 1.000 de lei.

    Începutul acestui an a fost destul de bun, astfel că, cererea până în prezent a fost de 100% din capacitatea unităţii de cazare. Cei doi antreprenori au în plan construirea unor noi spaţii turistice în acelaşi loc astfel încât să mărească capacitatea de cazare, dar în acelaşi timp planurile de dezvoltare includ şi construirea unor noi facilităţi precum un spa.

    Cabana A nu este singura unitate de cazare din România construită în stilul A-Frame, iar antreprenori din diverse locuri ale ţării s-au inspirat din acest stil.

    Ruben Perju, de pildă, a deschis la finalul anului trecut cabana Tinovo în satul Dornişoara, din judeţul Suceava. Antreprenorul a luat decizia să îşi construiască o cabană în satul din judeţul Suceava, după ce a fost într-o vacanţă cu rulota în acel loc şi a aflat că una dintre proprietăţi era la vânzare. Investiţia în cabana Tinovo a ajuns la 70.000 de euro, iar costurile au fost mai reduse în contextul în care de construcţia cabanei s-a ocupat proprietarul, fără să apeleze la muncitori. Capacitatea cabanei este de 10 persoane, astfel că se poate închiria doar integral. Primii turişti au sosit la cabana Tinovo pe 26 decembrie, iar de atunci fiecare lună a fost complet rezervată.

    „Una este să studiezi arhitectura şi alta este să o pui în practică, mi-a plăcut foarte mult acest proiect. Construcţia am demarat-o în iunie 2019 şi am prins şi trei luni de pandemie, dintr-un an şi jumătate, trei luni am fost blocaţi cu pandemia şi nu am putut să mişcăm nimic. A durat mai mult pentru că eu m-am ocupat de tot ceea ce înseamnă şantierul, iar în primul an am reuşit să merg acolo doar în weekenduri“, adaugă Ruben Perju. Antreprenorul spune că nu vrea să se oprească să dezvolte businessul, astfel că îşi doreşte ca de anul viitor să înceapă construcţia unei noi unităţi de cazare, dar într-o altă zonă.

    Preţul pe noapte pentru închirierea integrală a cabanei ajunge la circa 4.000 lei, conform datelor de pe platforma de rezervare booking.com. Cabana A şi Tinovo nu sunt singurele unităţi de cazare construite în stilul A-Frame; în comuna Râmeţ judeţul Alba, se află Cabana Zestrea Sofiei, în comuna Bran, judeţul Braşov, se află unitatea de cazare numită Hai La Munte. Cu siguranţă vom vedea din ce în ce mai multe unităţi de cazare construite în acest stil arhitectural în locuri ce aşteaptă să fie descoperite.