BusinessMagazin

Tag: timp

  • Polonezii de la CCC au recrutat primul executiv român la cârma operaţiunilor locale. Anterior, Bianca Grama a lucrat timp de un deceniu pentru Marionnaud

    ♦ Retailerul de încălţăminte şi genţi CCC, al doilea jucător din piaţa de profil după cifra de afaceri, are în România o reţea de 80 de magazine offline, plus o unitate virtuală.

    Executivul român Bianca Grama a fost numită la începutul acestui an în funcţia de general manager al CCC România, al doilea cel mai important jucător de pe piaţa locală de încălţăminte, un business de aproape 200 mil. lei în 2020, ultimul an pentru care există date publice. Ea înlocuieşte în funcţie un manager polonez, pe Joanna Jozwiak, arată datele de pe platforma de socializare de business LinkedIn.

    Din informaţiile ZF, Bianca Grama este primul executiv român care conduce operaţiunile locale ale CCC. Brandul a fost iniţial prezent în România în sistem de franciză, adus de grupul Peeraj (originar din Emiratele Arabe Unite), pentru ca apoi polonezii să cumpere operaţiu­nile şi să intre direct pe piaţă în 2017.

    Înainte de această numire, mana­ge­rul român a lucrat timp de mai bine de un deceniu pentru retailerul de cos­me­tice Marionnaud din Franţa. Ulti­ma poziţie deţinută – pe care a ocu­pat-o timp de trei ani – a fost aceea de general manager pentru Europa Centrală în cadrul Marion­naud. Ea a coordonat activitatea retailerului de parfumerie şi cosmetice pe pieţele din România, Cehia, Slovacia şi Ungaria. Anterior, a fost country ma­nager pentru piaţa locală timp de aproa­pe opt ani şi jumătate. Înainte de a veni în cadrul retailerului de cos­me­tice şi parfumerie, Bianca Grama a lucrat pentru Carrefour România timp de un deceniu, ultima poziţie de­ţinută fiind aceea de director regio­nal, în perioada 2008-2011.

    Executivul român a absolvit Uni­ver­sitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea Relaţii Eco­no­mice Internaţionale, iar apoi a finalizat un program de masterat la Universitate D’Auvergne din Franţa, cu specializarea administrarea şi ma­nagementul IMM-urilor.

    Retailerul de încălţăminte CCC este al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de pantofi din România după cifra de afaceri, fiind depăşit de nemţii de la Deichmann.

    Compania Shoe Express, care ope­rează activitatea brandului CCC în România, a obţinut afaceri de 195 mil. lei în 2020, primul an de pan­demie, minus 26%. Cifrele finan­cia­re pentru 2021 nu sunt încă publice.

    Retailerul are pe piaţa locală 80 de magazine offline, iar în 2020 a deschis şi o unitate online sub brandul CCC şi pariază pe dezvoltarea acesteia în continuare.

    Grupul polonez ce poartă numele brandului principal – CCC – mai are în România şi magazinele online epantofi, Modivo şi deezee. Acestea sunt însă administrate separat, din datele ZF fiind vorba de companii din Polonia, nu de entităţi fiscale locale.

    Per total, România este a una dintre cele mai importante cinci pieţe ca vânzări pentru grup.

     

  • Primarul Kievului anunţă interzicerea circulaţiei pe timp de noapte începând cu ora locală 22.00

    Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunţat un interzicerea circulaţiei în capitala ucraineană de la ora 22:00 la 7:00, ora locală, potrivit unui anunţ distribuit pe pagina sa oficială de Facebook. 

    “Transportul public nu va funcţiona în perioada interdicţiei. În acelaşi timp, staţiile de metrou vor fi disponibile ca adăposturi 24/7”, a scris Klitschko.

    “Îi rugăm pe toţi locuitorii Kievului să se întoarcă acasă la timp. Dacă trebuie să vă deplasaţi în oraş în timpul stingerii, în special în calitate de angajaţi ai companiilor de infrastructură critică, trebuie să aveţi documente de identitate”, a adăugat el.

     

  • Atenţie, şoferi: Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier. Ce este interzis şi ce sancţiuni şi amenzi primiţi dacă faceţi asta

    Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier stabilite prin Ordonanţa nr. 1 din 27 ianuarie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în  Monitorul Oficial nr. 89 din 28 ianuarie 2022.

    Ordonanţa a intrat marţi (01 februarie 2022) în vigoare, dar dispoziţiile privind contravenţiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

    Astfel, cea mai mare parte a prevederilor din OG nr. 1/2022 vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022, după cum urmează:

    • Astfel, prezenta ordonanţă defineşte comportamentul agresiv în conducere pe drumurile publice şi impune amenzi cuprinse între 580 de lei de 725 de lei, plus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, circulaţia nejustificată pe banda de urgenţă se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1.305 de lei şi 2.900 lei.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, se reţine permisul de conducere pentru 90 zile sau chiar 120 de zile dacă şoferul întoarce sau merge înapoi pe autostradă.
    • Se măreşte perioada de suspensare la 90 la 120 de zile pentru  neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune.
    • De asemenea, se majorează de la 30 de zile la 60 de zile pedeapsa pentru cei care fac depăşiri ilegale şi nu acordă prioritate, şi de la 90 de zile la 120 de zile pedeapsa pentru şoferii cate nu respectă regulile impuse la trecerea peste calea ferată.
    • Ordonanţa de urgenţă impune şi un nou prag de viteză. Este vorba despre depăşirea vitezei maxime admise cu peste 70 kilometri la oră care se pedepseşte cu reţinerea permisului de conducere pentru 120 de zile. Totodată apare o nouă contravenţie pentru şoferii care circulă cu maşini cu luneta şi farurile murdare.
    • De asemenea se va sancţiona cu puncte de penalizare nerespectarea obligaţiei de a acţiona frâna de ajutor, de a opri funcţionarea motorului şi de a cupla într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată, atunci când conducătorul vehiculului imobilizat pe drum public se îndepărtează de acesta;

    Toate prevederile din OG nr. 1/2022 care vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022 pot fi consultate AICI

     

  • Codul Rutier s-a modificat! Schimbări majore pentru şoferi începând din această lună: Comportamentul din trafic care te va lasă fără permis pentru 120 de zile

    Noul act normativ de modificare a Codului Rutier, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial, intră în vigoare în această lună şi prevede ca cei care depăşesc limita de viteză cu peste 70 km/h vor rămâne fără permis pentru o perioadă mai mare şi vor risca o amendă usturătoare.

    Ordonanţa Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice publicată în  Monitorul Oficial nr. 89 din 28 ianuarie 2022 aduce o serie de noi modificări Codului rutier.

    Astfel, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul ori de tractor agricol sau forestier depăşirea cu mai mult de 70 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

    Ordonanţa a intrat marţi (1 februarie 2022) în vigoare, dar dispoziţiile privind contravenţiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, adică în data de 27 februarie 2022.

    În prezent, Codul rutier prevede că depăşirea cu peste 50 de km/h a vitezei maxime admise pe un drum se  sancţionează cu 90 de zile de suspendare a dreptului de a conduce şi o amendă tot din clasa a IV-a de sancţiuni.

     

     

  • Politicienii culeg ce au semănat: încrederea oamenilor în democraţiile lumii este la minime record, în timp ce autocraţiile câştigă teren

    Încrederea publică în guvernele care conduc democraţiile lumii a scăzut la minime record din cauza modului în care politicienii au gestionat pandemia, corelat cu un sentiment larg răspândit de pesimism economic, potrivit Barometrului Edelman Trust, citat de Reuters.

    Barometrul Edelman Trust este un sondaj realizat anual de două decenii deja, la care participă mii de oameni pentru a-şi declara nivelul de încredere faţă de guverne, presă, businessuri şi ONG-uri. În timp ce ultima ediţie a sondajului arată o încredere în scădere faţă de guvernele care conduc democraţiile lumii, acesta arată şi un nivel de încredere în creştere în anumite autocraţii, precum China.

    Ediţia din acest an arată un nivel robust de încredere şi pentru mediul de business, pe fondul dezvoltării vaccinurilor, adaptărilor legate de locul de muncă şi al practicilor de retail utilizate. Trebuie menţionat că în privinţa businessului au existat anumite rezerve legate de corectitudinea socială a acestui segment.

    „Ne confruntăm cu un adevărat colaps al încrederii în democraţii”, a notat Richard Edelman, care conduce compania din spatele sondajului la care au participat 36.000 de respondenţi, din 28 de ţări, intervievaţi în perioada 1-24 noiembrie 2021.

    Pentru a înţelege amploarea fenomenului, cele mai mari lovituri de încredere în instituţiile democraţiei au fost înregistrate în ţări precum: Germania, care s-a situat la un nivel de 46 de puncte, în scădere cu 7 puncte faţă de anul trecut, Australia cu 53 de puncte după o scădere de 6 puncte, Olanda cu 57 de puncte după o scădere de 6 puncte, Coreea de Sud cu 42 de puncte după o scădere de 5 puncte şi SUA cu 43 de puncte după o scădere de 5 puncte.

    La celălalt capăt, încrederea în instituţiile autocraţiilor au înregistrat creşteri. China s-a situat la 83%, în creştere cu 11 puncte, Emiratele Arabe Unite s-au situat la 76%, plus 9 puncte, în timp ce Thailanda s-a situat la 66%, plus 5 puncte.

    Miile de miliarde de dolari pompaţi de cele mai bogate naţiuni în economiile lor în perioada pandemiei nu au reuşit să genereze un sentiment de siguranţă pentru populaţie, aşa cum sugerează rezultatele sondajului.

    În Japonia, doar 15% dintre respondenţi au încredere că ei şi familiile lor o vor duce mai bine în următorii cinci ani, în timp ce nivelul înregistrat în majoritatea democraţiilor se situează între 20% şi 40%, adică tot un nivel redus de încredere.

    La polul opus, două treimi dintre chinezii care au răspuns la această întrebare sunt încrezători cu privire la viitorul lor economic, în timp ce 80% dintre indieni consideră că o vor duce mai bine.

     

  • Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni nu ştie ce înseamnă

    De la cele care recomandă o conduită preventivă pentru eliminarea oricărui pericol pentru participanţii la trafic, până la cele cu mesaje haioase. Unul dintre cele des-întâlnite e un peşte stilizat, pe care unii îl consideră simbolul unor secte sau al adpţilor vreunei religii obscure. 

    Poate aţi mai văzut pe străzi maşini care au pe spate ca emblemă simbolul unui peşte. Acesta este purtat ca un simbol religios.

    Desenul respectiv se numeşte „peştele lui Isus”, fiind un acronim al grecescului ΙΧΘΥΣ „ichthys” – (Iesous Christos Theou Yios Soter), adică „Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu Mantuitorul”.

    Iota (I) este prima literă de la Iēsous , adică ”Isus„.

    Chi (CH) este prima literă de Christos, care se traduce prin „uns”.

    Theta (TH) este prima literă de Theou , grecescul pentru „Dumnezeu”.

    Ypsilon (Y) este prima litera a cuvântului Yios , grecescul pentru „Fiul”.

    Sigma (e) este prima literă de la cuvântul Soter, care înseamnă „Salvator”.

    Pestele este un simbol crestin evident încă din Evanghelia după Matei 4:19: „Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni.”

  • Statele Unite, cu un pas mai aproape de revenirea la normal: Oficialii au înjumătăţit timpul de izolare recomandat pentru persoanele asimptomatice

    Oficialii americani din domeniul sănătăţii au înjumătăţit timpul de izolare recomandat pentru persoanele asimptomatice de la zece la cinci zile, pe fondul unei creşteri alarmante a cazurilor de COVID-19, scrie BBC News.

    Măsura are scopul de a atenua presiunea pusă pe domeniul sanitar din cauza lipsei personalului şi a numărului alarmant de pacienţi.

    Centrele pentru Controlul Bolilor (CDC) spun că majoritatea transmisiilor au loc cu două zile înainte şi trei zile după dezvoltarea simptomelor.

    Dar experţii au criticat lipsa cerinţelor de testare pentru a pune capăt izolării.

    Creşterea bruscă a cazurilor a fost alimentată de varianta Omicron a virusului, care este acum dominantă în SUA. Studiile timpurii sugerează că Omicron este mai contagios decât alte variante, dar mai puţin periculos.

    Numărul tot mai mare de oameni care trebuie să se izoleze a pus presiune asupra mai multor industrii, inclusiv asupra călătoriilor aeriene, cu mii de zboruri anulate în timpul sărbătorii de Crăciun.

    Liderii marilor companii aeriene americane s-au numărat printre cei care au cerut schimbarea din cauza şirului de zboruri anulate.

    CDC declară că noul ghid a fost „motivat de ştiinţă” şi că izolarea trebuie să fie urmată de cinci zile de purtare a măştii în preajma celorlalţi. Anunţul a venit în contextul confirmării a peste 200.000 de infecţii zilnice în ultima săptămână la nivel naţional.

    Directorul CDC, Dr. Rochelle Walensky, a spus că recomandarea „echilibrează ceea ce ştim despre răspândirea virusului şi protecţia oferită de vaccinarea completă”.

    Dar nu a existat nicio recomandare ca oamenii să facă teste rapide la domiciliu înainte de sfârşitul perioadelor de izolare. Mulţi experţi spun că astfel de teste ajută la stabilirea potenţialului de transmitere a virusului.

    Dr. Michael Mina, profesor asistent la Harvard TH Chan School of Public Health, a numit lipsa unei astfel de cerinţe „nesăbuită”.

    „Nu vreau să stau lângă cineva care a devenit pozitiv acum 5 zile şi nu a fost testat [negativ]”, a spus el pe Twitter.

    În Anglia, oamenilor sunt rugaţi să se izoleze timp de şapte zile, în loc de 10, fiind necesare două teste negative de flux lateral pentru a pune capăt autoizolării – primul nu mai devreme de ziua a şasea de izolare şi al doilea 24 de ore mai târziu.

    Într-un interviu oferit către CNN, principalul expert american în boli infecţioase a spus că decizia CDC le-ar permite oamenilor să se întoarcă la muncă mai repede, considerând-o „foarte prudentă” şi o „alegere bună”.

     

  • Brexit în Marea Britanie: s-a meritat?

    Un britanic care locuieşte în Belgia şi-a alarmat concetăţenii povestind pe reţelele de socializare că a fost împiedicat să treacă prin Eurotunnel pentru a ajunge acasă prin Franţa. Eurotunnel, sau Tunelul Canalului Mânecii, este singura legătură feroviară şi rutieră între Franţa şi Marea Britanie. Acum, în condiţiile restricţiilor de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de Covid, britanicii sunt consideraţi cetăţeni din stat terţ de către Franţa şi le este interzis să tranziteze ţara pentru a ajunge în statul de reşedinţă din UE. Este unul din efectele Brexitului.

    La un an de la încheierea noului pact comercial al Marii Britanii cu UE, exporturile britanice către bloc au scăzut. Cu chestiuni neterminate legate de pescuit, Irlanda de Nord şi servicii financiare, ce surprize va mai aduce Brexitul? se întreabă Deutsche Welle. Penurii de alimente, muncitorii străini care pleacă pentru a nu se mai întoarne şi benzinării fără carburanţi. Marea Britanie a avut cu siguranţă parte de o porţie mare de eşecuri de când perioada de tranziţie de la stat membru al UE la ţară fără obligaţii şi drepturi comunitare – menită să uşureze ieşirea Marii Britanii din UE – s-a încheiat cu un an în urmă.

    O criză a lanţurilor de aprovizionare, exacerbată de o penurie de şoferi de camion şi de lucrători în magazine şi abatoare, a avut ca efect rafturi goale în supermarketuri, cozi interminabile la benzinării timp de câteva săptămâni în septembrie şi sacrificarea şi chiar distrugerea a mii de porci.

    Noile reguli care guvernează comerţul dintre UE şi Marea Britanie au intrat în vigoare în ianuarie 2021, cerând formulare vamale de 4 pagini pentru toate mărfurile şi certificate de sănătate pentru carne şi produse lactate. Drept urmare, exporturile britanice către UE au scăzut cu aproape 15% în primele 10 luni ale anului, potrivit Eurostat, în timp ce exporturile agroalimentare din Marea Britanie s-au redus cu mai bine de un sfert.

    Toate acestea s-au întâmplat în timp ce ţara se luptă cu noua variantă Delta a coronavirusului care produce Covid. Noul val a trimis Regatul Unit în al treilea lockdown naţional. În timp ce guvernul insistă că este imposibil de spus care sunt efectele Brexit şi care ale Covid, mulţi economişti spun că nu este chiar aşa.

    „Ceea ce putem spune este că pierderea notabilă din comerţul Marii Britanii cu Europa continentală… nu se reflectă şi în comerţul Regatului Unit cu restul lumii”, spune Iain Begg, profesor la Institutul European al London School of Economics (LSE).

    Brexit ar fi trebuit să elimine birocraţia UE, dar în loc să permită arderea până la dispariţie a piedicilor birocratice comerciale, ieşirea din UE a făcut ca documentele suplimentare să crească costurile de export, ceea ce a lovit puternic multe afaceri britanice şi din UE.

    În special micile firme britanice şi-au văzut vânzările către UE prăbuşindu-se. Simon Spurrell, cofondatorul Cheshire Cheese Company, a declarat recent pentru The Guardian că acordul comercial post-Brexit a fost „cel mai mare dezastru pe care l-a negociat vreodată un guvern”. Unii retaileri din UE au încetat să mai primească comenzi din Marea Britanie.

    „Micile întreprinderi sunt cele care suferă de pe urma birocraţiei excesive, nu giganţi precum Nissan”, a spus Begg, referindu-se la producătorul auto japonez care şi-a reînnoit angajamentul pentru producţia din Marea Britanie, în ciuda incertitudinilor legate de Brexit.

    Povara birocratică va deveni mai grea din ianuarie, deoarece Marea Britanie introduce noi documente pentru importurile din UE care trebuie depuse la autorităţi înainte ca mărfurile să fie încărcate în trenuri sau camioane către Marea Britanie. Planurile au fost amânate de trei ori în ultimul an pentru a se evita chinuială suplimentară pentru companii.

    Adăugând insultă la vătămare pentru premierul britanic Boris Johnson, negociatorul şef pentru Brexit, Lord David Frost, a demisionat recent. Unii analişti au speculat că plecarea a fost grăbită de presiunea exercitată asupra lui Johnson pentru o abordare mai blândă a negocierilor cu Bruxellesul în condiţiile în care există posibilitatea izbucnirii unui război comercial total din cauza mai multor probleme spinoase.

    Acordul comercial post-Brexit a lăsat multe „afaceri neterminate”, spune Begg, inclusiv în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, pescuitul marin şi serviciile financiare. Centrul financiar londonez contribuie semnificativ la economia britanică şi a fost „aproape neglijat” în negocierile pentru Brexit, a explicat el pentru DW.

    City of London încearcă să obţină ceea ce se numeşte echivalenţă cu UE, unde ambele părţi îşi acceptă reciproc reglementările. Dar think tank-ul Institute of Government consideră că în prezent este puţin probabilă o înţelegere permanentă. Jake Green, de la firma de avocatură londoneză Ashurst, a declarat pentru săptămânalul Financial News că Brexitul „va deveni realitate” pentru bănci şi alte firme financiare în 2022, adăugând că ultimele 12 luni „au fost un pic de trecere pentru toată lumea.”

    Conflictul dintre Marea Britanie şi Franţa cu privire la drepturile de pescuit în apele Regatul Unit şi UE va persista, în timp ce protocolul Irlandei de Nord – o măsură pentru a evita o graniţă dură între teritoriul britanic al Irlandei de Nord şi Republica Irlanda, membru al UE – va să fie soluţionat atunci când Londra acceptă că Curtea Europeană de Justiţie ar trebui să se pronunţe asupra disputelor comerciale.

    „Rezultatul optim pentru Irlanda de Nord ar fi ca graniţa să devină aproape invizibilă”, a spus Begg. „Există o mişcare în acest sens, dar nu va fi niciodată 100% în această direcţie pentru că logica spune că trebuie să ai o graniţă undeva”.

    Secretarul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a preluat negocierile privind Brexit din partea Marii Britanii. Truss este însărcinat să-i ţină pe euroscepticii din cadrul Partidului Conservator al Regatului Unit, aflat la guvernare, hotărâţi în privinţa Brexitului, dar fără a mai antagoniza cu Bruxellesul.

    Begg a spus că britanicii au „înţeles greşit poziţia Germaniei cu privire la Brexit”, crezând că Berlinul va interveni în timpul conflictului dintre Londra şi UE pentru a evita compromiterea unei pieţe cheie de export pentru constructorii auto germani. „Angela Merkel nu a venit în salvarea guvernului britanic şi mă îndoiesc foarte mult că noul cancelar Olaf Scholz va face altceva.”

    Şi conceptul de „Marea Britanie globală” a dezamăgit. Au apărut puţine aspecte pozitive cu privire la această promisiune – că Brexit-ul va permite ţării să-şi intensifice comerţul cu restul lumii. Un acord de liber schimb cu Statele Unite rămâne evaziv, mai ales după înfrângerea electorală a lui Donald Trump. Iar legăturile comerciale mai strânse cu China nu s-au materializat deocamdată din cauza tensiunilor politice din Hong Kong.

    În timp ce Marea Britanie a încheiat noi acorduri cu Japonia, Australia şi Noua Zeelandă, „este mai degrabă o chestiune de: <<Cui îi pasă?>>”, crede Begg, deoarece cele trei ţări reprezintă o mică parte din exporturile Marii Britanii. „Chiar dacă dublăm această cotă, ele vor fi tot mici”.

    Acordul comercial post-Brexit nu a dus, totuşi, la materializarea unora dintre cele mai apocaliptice previziuni. În loc de o jumătate de milion de locuri de muncă pierdute, Marea Britanie duce o lipsă majoră de muncitori din UE – aceasta după ce Marea Britanie a pus capăt libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii UE. Preţurile imobiliarelor nu s-au prăbuşit cu 18%, cu au atins un maxim istoric în acest an, urcând cu peste 20% de la referendumul din 2016.

    Locuitorii Regatului Unit trebuie să aştepte încă opt ani pentru a vedea dacă fiecare dintre ei este cu 4.300 de lire sterline (5.117 euro) mai sărac până în 2030, aşa cum se prevedea, dar Oficiul britanic pentru responsabilitatea bugetară (OBR) a calculat că Produsul Intern Brut a primit o lovitură de 1,4% de la referendumul din 2016, iar pe termen lung, PIB-ul Regatului Unit va fi cu 4% mai mic decât dacă nu ar fi existat divorţul. Mulţi cred că Brexitul poate fi inversat. În ciuda titlurilor sumbre, a campaniei politice şi a unui sondaj recent care arată că 60% dintre britanici cred acum că Brexitul a mers „prost” sau „mai rău decât se aştepta”, şansele ca Marea Britanie să reintre la UE rămân la fel de improbabile ca niciodată, a spus Begg. Economistul de la LSE a spus că Brexit a „cauzat dificultăţi enorme şi a consumat o cantitate incredibilă din timpul statelor UE când au existat şi alte probleme  presante”.

  • Motorul industrial al Germaniei, cea mai mare economie europeană, rezistă în lupta cu criza, dar “nu totul este roz”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii ce constituie motorul economiei germane sunt într-o stare surprinzător de bună la aproape doi ani de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, relevă un studiu recent al firmei de consultanţă EY, potrivit Bloomberg.

    Dintre cele 800 de aşa-numite companii “Mittelstand” chestionate, 91% au descris actuala stare a businessului lor ca fiind bună sau destul de bună, în timp ce doar 9% au declarat că aceasta este una precară sau tindă să devină astfel, relevă sondajul.

    Cele mai optimiste companii au provenit din sectoarele produselor chimice, farma, construcţii şi utilaje, în timp ce sectorul auto a avut cele mai negative perspective.

    Michael Marbler, partener EY, arată că situaţia companiilor Mittelstand din cea mai mare economie europeană este “în continuare remarcabil de stabilă”, iar majoritatea companiilor “au învăţat cum să facă faţă pandemiei”.

    Totuşi, “nu totul este roz”, nici pe departe, adaugă Marbler. Mulţi retaileri sunt copleşiti de restricţiile anti-coronavirus, iar sectorul auto suferă de pe urma crizei semiconductoarelor.

    Companiile au indicat faptul că penuria de muncitori calificaţi reprezintă cea mai mare ameninţate pentru businessul lor, 67% dintre acestea spunând că acesta este un motiv major de îngrijorare, în creştere de la 54% anul trecut.

    Creşterea preţurilor materiilor prime, sau volatilitatea acestora, reprezintă următorul motiv important de îngrijorare, urmat de securitatea IT şi preţurile ridicate sau volatile ale energiei.

    Peste 99% din companiile germane sunt clasificate ca aparţinând categoriei Mittelstand, acestea reprezentând peste jumătate din numărul total al locurilor de muncă la nivel naţional, potrivit grupului de lobby din industrie BVMW.

     

  • Testele rapide nu detectează întotdeauna tulpina Omicron. Ce trebuie făcut pentru un rezultat cât mai eficient?

    Testele rapide pentru COVID-19 sunt simplu de administrat şi sunt gata în câteva minute. Cu toate acestea, dacă te testezi prea devreme în timpul unei infecţii, testul va ieşi negativ, indiferent dacă ai sau nu boala.

    „Există o concepţie greşită conform căreia dacă ai fost expus, ar trebui să fii testat imediat”, a declarat Susan Butler-Wu, medicul care conduce testele clinice pentru boli infecţioase la Universitatea din California, potrivit Business Insider. „Nu există absolut nicio utilitate să faci asta dacă tocmai ai fost expus, deoarece virusul are nevoie de timp pentru a se replica”.

    Testele rapide sunt concepute pentru a da rezultate pozitive atunci când încărcătura virală atinge punctul maxim, iar acest lucru se întâmplă după câteva zile de la infectare. În acest timp, pacientul poate dezvolta sau nu simptome ale Omicron, care pot include tuse, oboseală şi rinoree.