BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Strategii pe piaţa bijuteriilor

    „Este prima oară după mulţi ani când avem o strategie coerentă şi care ne reprezintă”, spune Anca Alimănescu, country managerul Pandora România. Compania pe care o reprezintă a intrat pe piaţa locală a bijuteriilor în 2011, atunci când aceasta era împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Astăzi, Pandora este lider pe o piaţă estimată la 50 milioane de euro, are 80 de angajaţi şi operează direct 12 magazine; compania lucrează şi cu trei parteneri în franciză, numărul total al unităţilor care comercializează produsele ajungând la 38.

    Cifra de afaceri înregistrată de Pandora României a ajuns la 74,4 milioane de lei în 2016, în vreme ce profitul a ajuns la aproape 1,8 milioane lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile. La nivel global, Pandora are în jur de 10.000 de angajaţi. Anca Alimănescu are 31 de ani şi lucrează în cadrul companiei din 2012, ocupând diferite posturi de-a lungul timpului, până la cel de country manager.

    Rolul său în cadrul companiei este atât de a crea şi implementa o strategie coerentă, cât şi de a asigura profitabilitatea companiei. „Am lucrat un an de zile alături de clusterul din Europa de Est şi de celelalte; scopul pentru perioada următoare este să fim mai coerenţi decât până acum, pentru că totuşi Pandora e o companie tânără. Şi atunci când eşti tânăr, capeţi experienţă pe măsură ce faci lucruri”, descrie Alimănescu perspectiva sa asupra dezvoltării companiei. Ea sintetizează astfel noua strategie a Pandora: „Mai puţin despre produs şi mai mult despre om.

    Deşi a intrat în urmă cu şapte ani pe piaţa din România, Pandora nu s-a bucurat de un succes foarte mare în primii ani, potrivit reprezentantei companiei. Motivul a fost dezvoltarea calculată, spune ea: „Nu e doar o chestiune de a cuceri teritorii, ceea ce în mod normal se întâmplă în primii ani de dezvoltare; eu una nu am fost fanul unei dezvoltări rapide, am preferat să aştept şi câţiva ani pentru a intra într-o locaţie sau într-un oraş. Alimănescu spune că a preferat să facă acest pas doar atunci când economia, oamenii, cultura sau obiceiurile de consum erau pregătite să primească produsele Pandora. „Nu vreau să deschid locuri pe care să le închid, nu îmi plac lucrurile astea; mai bine mai încet şi corect decât repede şi de pomană, îşi descrie ea filosofia de management.

    De asemenea, subliniază ea, în condiţiile în care în România retailul se face prin mall-uri, nu poţi să te duci într-un oraş şi să îţi asumi riscul de a avea un magazin stradal; aminteşte totuşi că Pandora are două astfel de unităţi, la Sibiu şi Timişoara. Investiţia medie într-un magazin se ridică la aproximativ 100.000 de euro, fără a include aici şi stocul de marfă. „În funcţie de suprafaţă, poţi ajunge să ai sume uriaşe blocate, pentru că ai marfă care stă în vitrină, spune Anca Alimănescu.

    „Evident, toate bijuteriile noastre sunt pentru femei; pentru fiecare faţetă a personalităţii ne dorim să existe ceva. Dacă la început Pandora considera că se adresează unei anumite categorii de vârstă, unui anumit tip de venit, acum nu mai considerăm asta; timpul ne-a arătat că avem clienţi de la 18 ani până la bunici, oamenii fideli nouă nu au o anumită vârstă”, descrie ea motivele pentru care brandul nu se adresează în prezent unui anumit profil de clienţi.

    Obiceiul de consum s-a schimbat în bine, şi nu numai din punctul de vedere al perspectivei financiare, crede Anca Alimănescu. „Atunci când totul se desfăşoară pe repede-înainte, e mai mult clientul care îţi cere şi tu care îi oferi, nu poţi să îl ajuţi să îşi descopere stilul sau să îl consiliezi în vreun fel. Astăzi nu mai e aşa; oamenii sunt curioşi, vor să înţeleagă, vor să ştie ce cumpără – ce fel de pietre sunt, cum este tăietura, ce simbolizează. Am ajuns unde ne doream, şi anume să avem o conversaţie dincolo de bijuterie.

    Deşi se află la conducerea unei companii cu venituri de zeci de milioane de euro, Anca Alimănescu spune că „orice problemă există, inclusiv plângerile partenerilor, ajung la mine”. Ea îşi aminteşte că a oferit, ocazional, chiar şi indicaţii clienţilor care nu găseau un magazin. „Trebuie să asculţi vocile tuturor şi să înţelegi de unde vin; uneori ele sunt pline de emoţie, dar trebuie să o dai la o parte şi să înţelegi care e problema. Dacă înţelegi asta, atunci vei găsi şi o soluţie. Sunt oameni pregătiţi în magazine să rezolve orice situaţie, dar uneori, din cauza acelor emoţii, trebuie să intervin eu. Ei nu ştiu cu cine vorbesc, nici măcar la mailuri nu îmi trec funcţia – sunt Anca de la Pandora şi vă ascult”, spune ea râzând.

    Producţia s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin deschiderea unei noi fabrici în Thailanda cu o capacitate mai mare. „Dacă până acum prezentam cam şapte colecţii noi pe an, de acum vor fi zece, pentru că ne dorim să fim mai adaptaţi la ce se întâmplă. La sfârşitul lunii mai am lansat colecţia de vară, care deja merge foarte bine”, spune Anca Alimănescu. Ca volum al vânzărilor, cele mai performante trei magazine sunt cele din AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City şi Promenada Mall.

    „Pentru 2018 mă aştept la mai mult decât am planificat, pentru că anul acesta, mai mult decât în ultimii trei ani, o să avem foarte multe lucruri noi din perspectiva designului. Vin piese pe care nu le-am mai avut, sunt idei şi motive pe care nu le-am mai folosit, iar asta mă bucură”, descrie optimist perspectivele pentru anul în curs country managerul companiei Pandora.

  • Cât de bogaţi sunt acum cei care conduc primăria unuia dintre cele mai oraşe din România

    Primarul Nicolae Robu, viceprimarii Dan Diaconu si Farkas Imre, precum si consilierii locali ai edilului sef si-au publicat toti declaratiile. Li se adauga o buna parte dintre consilierii locali. Insa mai sunt destui cei care nu au documentele inca la vedere, asa cum cere legea integritatii in exercitarea de functii ori demintati publice.
     
    Primarul Nicolae Robu a adus in familie 309.753 de lei, potrivit declaratiei de avere, venituri de la Primaria Timisoara (151.129 lei), de la Universitatea Politehnica (145.418 lei) unde are activitate didactica si de la AOSR (10.044 lei) unde e membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta. Sotia sa Florica a castigat 3162 lei din niste diferente salariale de la Scoala Gen 30, dar si din pensie 24.000 de lei.
     
    Primarul are in conturile familiei 41.338 de lei, fata de aproximativ 3000 in urma cu un an, potrivit declaratiei de avere, iar la capitolul bunuri are trecute 2 apartamente in Timisoara, pe care le detine impreuna cu sotia, si 3 masini: un Daewo Cielo din 2003, un Renault Laguna 2 din 2001 si un Renault Latitude din 2013.
     
    Viceprimarul Dan Diaconu a castigat de la primarie anul trecut 101.822 de lei, iar in conturi are impreuna cu sotia aproape 100.000 de lei. Viceprimarul are insa si datorii, intrucat are un credit luat din banca, de 15.000 de euro. Dan Diaconu are un teren de 1000 mp in Giarmata Vii, comuna Ghiroda, pe care l-a mostenit, un apartament in Timisoara si o casa in Giarmata Vii, impreuna cu sotia.
     
    Viceprimarul Farkas Imre are un apartament in Timisoara si o casa de vacanta la Baia de Fier, un autoturism Hyundai din 2016 si un BMW din 2003. Nu are datorii si nici bani in conturi. Farkas Imre a castigat de la Primaria Timisoara 101.822 de lei, iar sotia, medic dentist, doar 2.084 lei. Din chirii, a mai incasat 9900 de lei.
     
    Si consilierii personali ai primarului Nicolae Robu si-au publicat declaratiile de avere.
     
    Cel mai nou dintre ei, Ciprian Trocan, nu are case, nu are masini. A castigat 10.000 de lei ca expert parlamentar in Parlamentul Romaniei si alti 1683 de lei din activitatea de agent de vanzari la o firma.
     
    Ioan Nasleu a castigat 37.571 de lei de la Primaria Timisoara si alti 19.980 lei ca membru in Consiliul de Administratie de la Retim. Nu are bani in conturi si nici locuinte ori terenuri. Are o datorie de 23.000 de euro la o banca. Are un Land Rover di 1993 si o motocicleta Yamaha din 2001, potrivit declaratiei de avere.
     
    Dorel Borza are impreuna cu sotia mai multe terenuri: unul in Ghiroda, unul in Urseni si altul in Arad, toate dobandite inainte de 2006, si o casa in Timisoara. Familia sa detine bijuterii de 9.300 de euro si obiecte de arta de 14.900 de euro.
    Dorel Borza noteaza ca a vandut o casa de vacanta de 15.000 de euro in comuna Balint.
     
    Cat priveste banii din conturi, la mai multe banci, are 508.091 lei, 16.900 de euro si 5.758 de dolari. Li se adauga actiuni la 2 firme.
     
    Consilierul personal al primarului are si datorii de aproximativ 300.000 de lei.
    Dorel Borza a castigat de la Primaria Timisoara 43.607 lei, alti 31.716 lei ca membru in CA al Retim, iar sotia Claudia Borza, ca profesor 136.176 de lei si ca medic alti 80.341 de lei. Acestor venituri li se adauga pensia lui Dorel Borza de 41.796 de lei si indemnizatia de senator 40.206 lei.
     

  • O echipă de profesori din Galaţi câştigă premiu după premiu pentru două invenţii din domeniul alimentar

    După premiile obţinute în primăvară la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca, recent cercetătorii au primit medalii de aur la o expoziţie organizată la Timişoara.

    Juriul a fost atras de colorantul pe bază de cătină şi sânge care reduce nitritul rezidual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au reuşit doi ŞOMERI din Timişoara să creeze o afacere de 5 MILIOANE de EURO chiar în curtea casei

    Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Premieră la Timişoara: Vene cu probleme tratate în 30 de minute, fără anestezie

    Procedura medicală, realizată în premieră naţională, a avut loc în această săptămână în cadrul Secţiei de Chirurgie I din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara. Potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, pacienta în vârstă de 40 de ani, cu varice, a fost supusă unei intervenţii efectuate fără anestezie în 30 de minute.
     
    Procedura este denumită ”lunch time surgery” (n.r. intervenţie chirurgicală în timpul pauzei de prânz) pentru că pacientul poate fi operat într-un timp foarte scurt.
     
    „Omul merge dimineaţa la serviciu, vine la prânz, după care îşi face această procedură. Am fost la perfecţionări, este ceva deosebit, este vorba despre polimerizarea (n.r. blocarea) venei. Se introduce un adeziv biologic, folosit în practica medicală. Nu este ieftin. Este scump, dar urmează să facem demersurile, să ajungem la un preţ rezonabil. Încercăm să-l aducem la un preţ rezonabil”, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, medicul Sorin Olariu, şeful Clinicii de Chirurgie I a Spitalului Judeţean Timişoara.
     

  • Oraşul unde toată lumea vrea să se mute. Sectorul imobiliar a EXPLODAT. ”Se vinde TOT. Nu rămâne nimic nevândut. Este o investiţie cu ZERO risc”. Surpriza acum urmează: Nu e Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara

    „Caut de ceva timp în Bucureşti terenuri pentru birouri şi rezidenţial. Nu mă tem de concurenţă, există şi mulţi oameni neprofesionişti. În Bucureşti, rezidenţialul mi se pare o investiţie cu risc zero, pentru că acolo se vinde totul”, spune Valentin Morar, unicul proprietar şi CEO al grupului Wallberg.

    În luna iunie, Wallberg a finalizat proiectul Arad Plaza, alcătuit din 107 apartamente şi 1.200 de metri pătraţi de birouri, proiectul fiind con­ceput să aibă integrate apartamente şi spaţii office, astfel încât cei care închi­riază birouri să-şi poată cumpăra şi o locuinţă în aceeaşi clădire. Investiţia în Arad Plaza a fost de circa nouă milioane de euro, sumă în care intră şi costurile cu terenul, cumpărat în 2007.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A coordonat echipe medicale în Afganistan, Irak şi Somalia, iar acum este director la unul dintre cei mai mari operatori privaţi de sănătate

    Florinela Cîrstina a preluat în 2016 conducerea departamentului de calitate şi reglementare şi poziţia de director medical al grupului Medicover în România, iar un an mai târziu a început să administreze spitalul Medicover din Bucureşti, care are în prezent 250 de angajaţi. Pe lângă responsabilităţile care ţin de aria managementului sanitar, a managementului calităţii, de administrarea spitalului şi a celor 25 de clinici Medicover din Bucureşti şi din ţară, este şi preşedintele Asociaţiei Medicover, care sprijină proiectele caritabile şi iniţiativele legate de prevenţia medicală şi dezvoltă programe de conştientizare cu privire la importanţa unui stil de viaţă sănătos.

    De profesie medic, ca urmare a absolvirii Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara (specializarea chirurgie vasculară), în decursul carierei sale a implementat politici şi bune practici medicale în ţări în curs de dezvoltare sau în zone de război.
    Astfel, în perioada 2009-2015 a coordonat echipe mobilizate în Afganistan, Irak, Somalia, Papua Noua Guinee sau Sierra Leone, cu scopul de a răspunde la situaţiile de criză existente în conformitate cu standardele medicale şi de siguranţă internaţionale. „Anii în care am făcut evacuare din zone de război au reprezentat o provocare, dar nu aş spune că au fost momente dificile, deoarece m-au ajutat să devin ceea ce sunt astăzi. Ca să dau doar câteva exemple, disciplina, organizarea şi lucrul cu oamenii au fost printre lucrurile învăţate atunci şi care mă ajută în activitatea pe care o desfăşor astăzi”, descrie ea câştigurile obţinute în timpul stagiilor desfăşurate peste hotare.

    De perioada respectivă se leagă de altfel şi una dintre cele mai mari reuşite ale carierei sale: în 2014-2015, în timpul unei epidemii de Ebola, s-a ocupat de proiectarea, implementarea şi monitorizarea planurilor de urgenţă şi de prevenire a bolii în Sierra Leone. „În 18 luni în mijlocul epidemiei, am reuşit să nu am nicio victimă, echipa pe care o coordonam şi angajaţii companiei în cadrul căreia lucram rămânând în deplină siguranţă”, spune ea.

    Alături de provocările aduse de munca în zone de război, unul dintre cele mai dificile momente a fost cel în care a renunţat să practice profesia de bază, medicina, şi s-a axat către management. „Deşi a fost o evoluţie firească, din păcate acum timpul nu îmi mai permite să fac acest lucru şi sunt momente în care îmi lipseşte”, spune ea.

    Pe termen lung, în pofida unei experienţe internaţionale anterioare, şi-a propus să îşi dezvolte cariera în România: „Deşi în domeniul în care lucrez nu există un grad ridicat de predictibilitate, vreau să cred că peste zece ani voi fi tot în România şi că voi continua să aplic ce am învăţat de-a lungul timpului în străinătate în realitatea românească”.

    Speră că în următorul deceniu România va depăşi dificultăţile existente în sistemul de sănătate şi decalajele faţă de pieţele de servicii medicale private mai dezvoltate din Europa: „Deşi este un demers ambiţios, aş vrea să îmi pot aduce într-un fel contribuţia, indiferent că vorbim de eficientizarea proceselor sau de implementarea unor strategii pe termen lung”.

    Din rândul celor mai recente realizări în rolurile actuale, menţionează diversificarea din ultimul an a ofertei spitalului Medicover din Bucureşti, prin adăugarea unor noi specialităţi medicale în portofoliu (chirurgie oncologică, chirurgie bariatrică) şi extinderea echipei de medici colaboratori. Astfel, în prezent, spitalul include toate departamentele: ambulator, spitalizare de zi, o gamă complexă de specialităţi medicale şi chirurgicale – oncologie medicală, chirurgie generală, chirurgie bariatrică, chirurgie ginecologică, chirurgie ortopedică, chirurgie plastică, precum şi maternitate, medicină materno-fetală, neonatologie şi pediatrie.

    În 2017, pe lângă extinderea de la nivel regional, prin achiziţionarea clinicilor medicale Iowemed din judeţul Constanţa, grupul Medicover a continuat să îşi dezvolte reţeaua din Bucureşti şi a inaugurat o nouă clinică în nordul capitalei, în Oregon Park. Astfel, veniturile totale ale Medicover şi Synevo din România au crescut cu 19,6% în anul 2017, până la 73,8 milioane euro, faţă de valoarea de 61,7 milioane euro raportată în 2016.

    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, şi 2018 a început favorabil, cu o creştere a veniturilor organice de 14,1% şi o evoluţie a EBITDA de 13,6%. Polonia şi România sunt pieţele cu cea mai rapidă creştere, toate liniile de business având o evoluţie pozitivă, sprijinită şi de condiţiile de piaţă stabile.

    La nivel de grup, în primul trimestru al anului, divizia de servicii medicale a înregistrat o creştere a veniturilor de 19%, până la 80,3 mili­oane de euro şi un un plus de 52.000 de abonaţi comparativ cu finalul anului 2017. Divizia de servicii de diagnostic a avut de asemenea venituri mai mari cu 9,9%, până la 84,4 milioane de euro.

    În România, veniturile grupului au crescut în primul trimestru al acestui an cu 19,1%, până la 21,2 milioane de euro, faţă de valoarea de 17,8 milioane euro raportată în perioada similară a anului trecut. Veniturile obţinute în România reprezintă 13% din rezultatele Medicover, România fiind a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor, cele mai mari afaceri de profil fiind reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

  • Dezvăluiri ŞOCANTE despre unul dintre cei mai controversaţi miliardari români! E la închisoare pentru mulţi ani, iar cineva şi-a făcut curaj să scoată la iveală fapte reprobabile: “Oamenii trebuie să ştie!”

    ”Ajungeam la stadion, m-am plictisit cât am arbitrat meciurile dintre Timişoara şi Dinamo. Parcă era un făcut. Cu Iancu, când era la Timişoara, care a cum e la puşcărie. Şi ce regii făcea… suporterii Timişoarei trebuie să ştie asta şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. În marea majoritate a meciurilor exista o înţelegere între Iancu şi cei care erau atunci la Dinamo. Şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Înţelegeri în a pierde Timişoara. Cu mese organizate înaintea jocurilor…Îmi aduc aminte de acel meci în care căuta să bage juniorii. Sau ca să piardă, căuta modalitatea. Totul a culminat spunând că are cineva cu noi, este împotriva noastră, singur împotriva tuturor, în semn de protest voi băga juniorii cu Dinamo”, a spus Cristi Balaj, pentru Telekom Sport.

    Fostul arbitru a rememorat şi episodul care l-a avut în prim-plan pe Dan Alexa în 2007, la o remiză între Poli Timişoara şi Dinamo: “S-a terminat 1-1. Eu am arbitrat meciul acela. Cu Alexa care, a fost singurul care a meritat cartonaşul roşu şi nu i l-am dat. În minutul 5, a venit şi a folosit cuvinte injurioase. M-au huiduit toţi spectatorii, pentru că atmosfera era făcută de Iancu. Nemulţumit de anumite decizii, a atacat la TAS şi bineînţeles că a pierdut. Alexa folosit cuvinte injurioase şi voiam să-i dau cartonaş roşu.

    Şi mi-am dat seama atunci că el căuta cartonaşul roşu… Am avut discuţii cu el, l-am chemat la mine, au venit şi coechipierii lui mai tineri şi i-am zis că va sta în teren să se facă de ruşine. După ani de zile, m-am întâlnit cu Alex şi mi-a zis că era surescitat de atmosfera meciului şi voia să o bată pe Dinamo. Şi îl cred. Din fericire, s-a terminat 1-1 şi m-am bucurat, pentru că nici copiii ăia, nici spectatorii nu aveau nicio vină”

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • (P) Kardex Remstar a inaugurat filiala din România, în Timişoara

    La evenimentul de inaugurare au participat reprezentanţii managementului Kardex Remstar: Gilbert Edelmann – Regional Director Finance&Administration – Central Europe, János Michelisz – Director Life Cycle Service – Hungary & Romania, Peter Wilfinger – Director New Business Austria & Romania.

    Deschiderea filialei din Timişoara reprezintă un pas pe care Kardex Remstar îl face pentru a fi mai aproape de clienţii săi din România. Kardex Systems Romania le va oferi acestora un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit, datorită serviciilor de vânzare, consultanţă şi service pe care le va asigura.

    Kardex Remstar intenţionează totodată să introducă pe piaţă noua familie de produse: Kardex Remstar LR 35 şi Kardex VLM BOX. Sistemul de depozitare LR 35 Kardex Remstar, din cadrul Vertical Buffer Module, răspunde unor tendinţe actuale precum game mai largi de produse, loturi de dimensiuni mai mici şi service de 24 de ore. Inovaţia acestui produs este soluţia de comisionare a pieselor mici din recipiente, cutii de carton şi tăvi, în cadrul unor depozite mici şi mijlocii.

    Kardex VLM BOX este rezultatul unui continuu proces pe care Kardex Remstar îl parcurge pentru a dezvolta produse noi, care să se răspundă necesităţilor clienţilor. Kardex VLM BOX este un sistem de recipiente, care pot fi modificate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor de stocuri.

    „Deschiderea Kardex Remstar în România este foarte importantă atât pentru noi, cât şi pentru multitudinea de clienţi pe care îi avem deja în această ţară. Produsele noastre diferă de la un client la altul, sunt personalizate în funcţie de necesităţile fiecărui client; motiv pentru care este important să fim alături de ei, să le oferim consultanţă şi service într-un timp foarte scurt. Prin sediul din România, le vom oferi un suport comercial şi tehnic îmbunătăţit.

    De ce am ales Timişoara? Din mai multe motive. În primul rând, pentru că ne-am dorit un oraş care să aibă un nivel înalt al dezvoltării industriale, un nivel înalt al infrastructurii şi deschidere spre Viena şi Budapesta. Bineînţeles, ne-a impresionat şi faptul că Timişoara va fi capitală culturală în 2021.

    Un alt aspect care ne-a determinat să deschidem sediul aici este faptul că ne permite să fim aproape de clienţii care au deja sedii în acest oraş – nume bine-cunoscute în industria automotive la nivel local şi global – şi că putem ajunge cu uşurinţă la clienţii din celelalte mari oraşe ale României, precum Cluj, Sibiu sau Braşov.

    De asemenea, universităţile din Timişoara sunt renumite pentru că dau specialişti buni în domeniul IT, lucru care ne-a atras oferindu-ne oportunitatea de a găsi angajaţi bine pregătiţi.” – au declarat reprezentanţii companiei, în timpul conferinţei de presă.

    Despre Kardex Remstar

    Kardex Remstar dezvoltă, produce şi menţine sisteme dinamice de stocare şi de recuperare. Compania este un important furnizor de sisteme de stocare, software de comisionare comenzi şi servicii life cycle. Clienţi din toate industriile folosesc soluţii de la Kardex Remstar pentru a-şi organiza procesele intralogistice într-un mod mai simplu şi mai transparent, precum şi pentru a economisi spaţiu şi costuri de procesare. Clienţii Kardex Remstar provin dintr-o gamă largă de industrii, cum ar fi industria auto, electronică, produse chimice/farmaceutice, vânzare cu amănuntul, inginerie mecanică sau de îngrijire a sănătăţii.

    Fondată în 1873, în Statele Unite, compania şi-a extins treptat activitatea în Europa şi Asia şi a instalat cu succes peste 140.000 de sisteme de stocare dinamice pe tot globul. Cu o reţea de vânzări şi o reţea de dealeri extinse, grupul Kardex este activ în peste 30 de ţări şi are aproximativ 1.600 de angajaţi în întreaga lume.

    Mai multe informaţii găsiţi pe www.kardex-remstar.com

     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    ▲ Compania Continental Anvelope a anunţat că va investi patru milioane de euro în extinderea tehnologiei de reducere a mirosului în fabrica de cauciucuri din Timişoara. Începând cu 2015, Continental a investit peste 10,5 mil. euro în proiectul pentru implementarea unui sistem de tratare a emisiilor olfactive.

    ▲ Platforma europeană de ride-hailing Taxify deschide un birou în Bucureşti pentru a servi ca centru de inginerie software unde vrea să recruteze 50 de angajaţi în următoarele 6 luni.

    ▲ Uzina  Dacia a ajuns de la sub 100 de roboţi în 2014 la peste 800. 20% din procesul de producţie va fi automatizat până în 2020.

    ▲ Grupul german Bosch, unul dintre cei mai activi investitori străini din România, cu peste 6.000 de angajaţi în companiile locale, a demarat lucrările de construcţie la o nouă clădire administrativă în cadrul fabricii din Blaj. Investiţia este estimată la 7 milioane de euro, iar clădirea va găzdui 250 de angajaţi.

    ▲ Lidl va deschide la Bucureşti al doilea mare hub digital din Europa, o investiţie de aproape 10 milioane euro. Lidl Digital este divizia de comerţ electronic a Lidl, care susţine şi completează operaţiunile offline ale retailerului german.

    ▲ Românii au prins gustul datelor mobile: 2017 este al doilea an consecutiv în care consumul de internet mobil aproape s-a dublat, ajungând la 1,4 GB/lună, potrivit ANCOM.

    ▲ Lucrarea „La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” de Constantin Brâncuşi a fost vândută de casa de licitaţii Christie’s din New York cu 71 milioane de dolari, stabilind un nou record pentru artistul român care devine astfel al doilea cel mai bine vândut sculptor din lume.


    ▼ În 2017, investiţiile în economia României au totalizat 22,6% din PIB, ceea ce ne plasează pe locul 8 în UE, dar în perioada 2007-2017 raportul dintre investiţii şi PIB a scăzut cu 12,5% clasându-ne pe locul 4 în topul scăderilor.


    ▼ Contul curent al balanţei de plăţi (poziţia României în relaţiile de schimb internaţionale) a înregistrat un deficit de 967 milioane euro în primul trimestru al acestui an, cu 25,6% mai mare faţă de ianuarie-martie 2017.

    ▼
    Economia Europei pare a fi veriga slabă din expansiunea economiei mondiale după încetinirea din primul trimestru al acestui an. Prin comparaţie, regiunea celor 35 de ţări membre ale OCDE şi Statele Unite dau semne de creştere „stabilă”, iar indicatorul privitor la China dă semne de accelerare a creşterii economice.

    ▼ Rottco Consult, o companie aflată în top 10 jucători pe piaţa de distribuţie a carburanţilor din România, cu venituri de 358 milioane de lei în 2016, 0,3 milioane de lei profit net şi 18 angajaţi, a iniţiat demersurile pentru începerea procedurilor de intrare în insolvenţă.


    ▼ Naţionala de rugby a României a fost descalificată la Cupa Mondială din 2019 din Japonia şi amendată cu 100.000 lire sterline, pentru că a folosit un jucător neeligibil, Sione Fakaosilea originar din Tonga, în opt partide din preliminarii.


    ▼ Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit, pe 15 mai, la vârsta de 81 de ani. El fusese dus de urgenţă la Spitalul Elias, în urma unor complicaţii cauzate de diabet.