BusinessMagazin

Tag: sua

  • Cum au decis chinezii să vină la masa de negociere cu SUA: Teama de izolarea internaţională. „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”

    Deşi oficial, China a adoptat un ton sfidător în faţa noilor tarife impuse de preşedintele american Donald Trump luna trecută, promovând imagini cu Mao Zedong şi mesaje anti-imperialiste în mass-media de stat şi pe reţelele sociale, în culise, oficialii de la Beijing sunt din ce în ce mai îngrijoraţi, scrie Reuters.

    Potrivit a trei surse apropiate guvernului chinez, impactul economic al tarifelor şi riscul izolării internaţionale, pe măsură ce partenerii comerciali ai Chinei încep să semneze acorduri bilaterale cu SUA, au determinat o reevaluare a poziţiei oficiale.

    Aceşti factori, combinaţi cu o atenuare a retoricii lui Trump şi iniţiative diplomatice din partea Washingtonului, au convins Beijingul să îl trimită în Elveţia, în acest weekend, pe He Lifeng, vicepremier al Chinei, pentru discuţii cu oficiali americani.

    Ministerul chinez de externe a declarat pentru Reuters că „opoziţia fermă a Chinei faţă de abuzul politicii americane este clară şi constantă” şi că nu există schimbări în această poziţie.

    Totodată, a acuzat Washingtonul că a folosit fentanilul ca pretext „pentru un act tipic de intimidare, care subminează serios dialogul şi cooperarea în combaterea drogurilor”.

    Vineri, vice-ministrul de externe chinez, Hua Chunying, a afirmat că Beijingul are „încredere deplină” în capacitatea sa de a gestiona relaţiile comerciale cu SUA, adăugând că abordarea administraţiei Trump „nu este sustenabilă”.

    Războiul comercial dintre cele două mari economii ale lumii, agravat de decizia lui Trump de a impune tarife şi altor zeci de ţări, a perturbat lanţurile globale de aprovizionare, a generat volatilitate pe pieţele financiare şi a amplificat temerile privind o încetinire accentuată a creşterii economice globale.

    De partea cealaltă, restricţiile chineze privind exporturile de minerale esenţiale au afectat aprovizionarea SUA cu materiale critice pentru industria de armament, electronice şi bunuri de consum.

    În plus, popularitatea lui Trump este în scădere, inclusiv din cauza modului în care gestionează politica comercială şi economia.

    Atmosfera tensionată dinaintea negocierilor de la Geneva evidenţiază lipsa de încredere reciprocă şi diferenţele majore de stil diplomatic dintre echipa lui Trump şi autorităţile chineze, ceea ce face probabilă o serie de discuţii prelungite şi dificile.

    „Ambele părţi încearcă să pară dure, dar niciuna nu vrea să fie responsabilă pentru prăbuşirea economiei globale”, a declarat Scott Kennedy, expert în afaceri chineze la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

  • Cum i-au păcălit chinezii pe americani: Exporturile ţării au crescut puternic în Asia de Sud-Est, compensând impactul tarifelor comerciale impuse de Trump

    Exporturile Chinei au crescut puternic în aprilie, susţinute de livrările către ţările din Asia de Sud-Est, compensând scăderea bruscă a exporturilor către SUA, afectate de tarifele comerciale ridicate, scrie CNBC.

    Potrivit datelor publicate vineri de autoritatea vamală chineză, exporturile au crescut cu 8,1% în aprilie (în dolari americani), faţă de aceeaşi lună a anului trecut, depăşind semnificativ estimarea de 1,9% din sondajul Reuters.

    Importurile au scăzut marginal, cu doar 0,2% faţă de aprilie 2024, în timp ce economiştii se aşteptau la o contracţie mult mai accentuată, de 5,9%.

    Livrările Chinei către Statele Unite s-au prăbuşit cu peste 21% în aprilie faţă de aceeaşi perioadă a trecut, în timp ce importurile din SUA au scăzut cu aproape 14%.

    În martie, exporturile către SUA urcaseră cu 9,1%, întrucât exportatorii s-au grăbit să trimită marfa înainte de aplicarea noilor tarife.

    Pe primele patru luni ale anului, exporturile Chinei către SUA au scăzut cu 2,5%, iar importurile din SUA s-au diminuat cu 4,7% faţă de perioada similară din 2024.

    Zhiwei Zhang, preşedintele şi economistul-şef al firmei Pinpoint Asset Management, a explicat că avansul puternic al exporturilor ar putea fi parţial explicat prin redirecţionarea mărfurilor prin ţări terţe şi prin contracte semnate înainte de anunţarea tarifelor.

    Exporturile Chinei către ţările membre ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) au crescut cu 20,8% în aprilie, accelerând de la o creştere de 11,6% în martie.

    Vietnamul şi Malaezia au rămas principalele destinaţii pentru produsele chinezeşti, însă exporturile către Indonezia şi Thailanda au înregistrat creşteri impresionante de 37%, respectiv 28%, faţă de anul anterior.

    În acelaşi timp, exporturile Chinei către Uniunea Europeană au crescut cu 8,3%, în timp ce importurile din blocul comunitar au scăzut cu 16,5% faţă de anul trecut.

     În martie, exporturile crescuseră cu 10,3%, iar importurile scăzuseră cu 7,5%.

    Preşedintele american Donald Trump a impus tarife de 145% pe importurile din China, determinând Beijingul să riposteze cu tarife de 125% aplicate produselor americane.

  • Veste bună pentru pasionaţii de criptomonede: Bitcoin depăşeşte din nou pragul de 100.000 de dolari. „Bitcoin este susţinut atât de o administraţie Trump favorabilă criptomonedelor, cât şi de cererea puternică venită din partea investitorilor în ETF-uri spot”

    Bitcoin a atins joi seară cel mai ridicat nivel din februarie, depăşind din nou pragul-cheie de 100.000 de dolari, scrie CNBC.

    Preţul celei mai cunoscute criptomonede a crescut cu 6,3%, ajungând la aproximativ 103.000 dolari, potrivit datelor Coin Metrics.

    Creşterea a început după ce preşedintele Donald Trump a sugerat un posibil anunţ privind un acord comercial între SUA şi Regatul Unit.

    Bitcoin şi-a continuat ascensiunea şi a atins pragul de 100.000 de dolari în cursul dimineţii de joi, când Trump a prezentat o schiţă a înţelegerii comerciale. Pieţele bursiere au reacţionat şi ele pozitiv.

    „Bitcoin nu doar că a recâştigat nivelul de 100.000 de dolari pentru prima dată în ultimele trei luni, dar şi-a reafirmat statutul de activ cu cea mai mare capacitate de revenire, pe măsură ce perspectivele acordurilor comerciale americane se îmbunătăţesc”, a declarat Antoni Trenchev, cofondator al platformei Nexo, cryptoexchange.

    Incertitudinile recente din pieţele financiare au favorizat bitcoinul, iar această tendinţă ar putea continua, pe măsură ce tot mai mulţi investitori încep să pună sub semnul întrebării statutul de „refugiu sigur” al dolarului american.

    Deşi administraţia Trump a moderat tonul dur legat de tarife, investitorii aşteaptă în continuare clarificări cu privire la politica comercială.

    „Bitcoin este susţinut atât de o administraţie Trump favorabilă criptomonedelor, cât şi de cererea puternică venită din partea investitorilor în ETF-uri spot”, a adăugat Trenchev.

  • Donald Trump s-a răzgândit: SUA propune acum tarife de 80% pentru importurile din China, înaintea unor negocieri cruciale între cele două superputeri economice. „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”

    Donald Trump a declarat vineri că un tarif vamal de 80% aplicat produselor chinezeşti „pare rezonabil”, fiind prima dată când sugerează o alternativă concretă la tariful de 145% impus Chinei, înaintea unor discuţii cruciale care se vor desfăşura în weekend, scrie Reuters.

    Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, şi principalul negociator comercial, Jamieson Greer, se vor întâlni cu responsabilul economic chinez, He Lifeng, în Elveţia, pentru discuţii care ar putea reprezenta un prim pas către rezolvarea disputelor comerciale dintre cele două ţări.

    „China ar trebui să îşi deschidă piaţa pentru SUA, ar fi atât de benefic pentru ei. Pieţele închise nu mai funcţionează”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

    „Un tarif de 80% pentru China pare potrivit. Rămâne la latitudinea lui Scott B.” a adăugat el.

    Deşi Trump a lăsat să se înţeleagă în mai multe rânduri că se aşteaptă ca tarifele impuse Chinei să fie reduse, este pentru prima dată când menţionează un procent anume la care acestea ar putea ajunge.

    De la preluarea noului mandat în ianuarie, Trump a majorat tarifele pentru importurile din China la 145%, pe lângă cele impuse în primul său mandat şi măsurile instituite anterior de administraţia Biden.

    China a reacţionat impunând restricţii la exportul unor elemente rare şi majorând tarifele pentru produsele americane până la 125%, adăugând taxe suplimentare pe anumite bunuri precum soia şi gazul natural lichefiat.

  • UE se uită mai atent la importurile din China după ce au apărut suspiciuni că Beijingul inundă piaţa europeană cu produsele pe care nu le mai trimite în SUA

    Uniunea Euorpeană a lansat o acţiune de supraveghere a pieţei pentru produsele care ajung din China în Europa, după ce au apărut suspiciuni că Beijingul inundă piaţa europeană cu produsele pe care nu le mai trimite în SUA după tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit The Guardian.

    Suspiciunile au apărut după ce retailerii online Shein şi Temu au majorat brusc bugetele de marketing pentru Europa după ce Trump a introdus în weekend tarife comerciale pe coletele mici care vin din China, unde valoare totală per colet nu depăşeşte 800 de dolari.

    Maros Sefcovic, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că tarifele anunţate de americani pentru industria auto europeană şi pentru industria siderurgică, dar şi ameninţările legate de noi tarife pentru alte sectoare sunt „inacceptabile”

    Uniunea Europeană îi cere SUA să ajungă la un acord comercial, întrucât Sefcovic descrie UE drept „de departe cel mai important partener economic al Statelor Unite”.

    De cealaltă parte, UE monitorizează posibilitatea ca Beijingul să trimită spre Europa produsele pe care le trimitea anterior în SUA. Primele rezultate ale raportului întocmit de UE vor apărea la jumătatea lunii mai.

    „Ţinta este de a proteja piaţa europeană de posibile creşteri abrupte ale importurilor din alte ţări care sunt afectate de tarifele comerciale ale lui Trump şi care caută pieţe alternative. Aşteptăm primele rezultate ale analizei la jumătatea lunii mai.”, a adăugat Sefcovic.

  • Comisia Europeană face planuri de atac: Blocul comunitar pregăteşte tarife de 100 de miliarde de euro pentru bunurile americane, în timp ce reia negocierile comerciale cu SUA

    Uniunea Europeană intenţionează să impună tarife suplimentare în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro pentru unele produse americane, în cazul în care negocierile comerciale cu Statele Unite nu duc la rezultate satisfăcător pentru blocul comunitar, scrie Bloomberg.

    Măsurile de retorsiune propuse urmează să fie propuse statelor membre, iar consultările vor dura cel puţin o lună înainte ca lista finală să fie aprobată.

    În acest timp, Comisia Europeană, braţul executiv al UE,  este aşteptată să transmită săptămâna aceasta un document părţii americane, cu scopul de a relansa negocierile.

    Propunerile europene ar include reducerea barierelor tarifare şi de reglementare, precum şi propuneri pentru stimularea investiţiilor în Statele Unite.

    Negocierile dintre UE şi SUA, reluate luna trecută, au avansat foarte puţin, iar aşteptările sunt că majoritatea tarifelor americane să rămână în vigoare.

  • Război comercial. Trump anunţă că filmele din afara SUA vor fi afectate de tarife de 100%

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că va aplica tarife de 100% filmelor realizate în ţări străine, pe măsură ce intensifică disputele comerciale cu naţiuni din întreaga lume, potrivit BBC. Trump a spus că autorizează Departamentul Comerţului din SUA să înceapă procedura de impunere a taxei, deoarece industria cinematografică americană murea „foarte repede”.

    El a dat vina pe un „efort concertat” al altor ţări care oferă stimulente pentru a atrage cineaşti şi studiouri, descriindu-l drept o „ameninţare la adresa securităţii naţionale”.

    Totuşi, detaliile măsurii sunt neclare. Trump nu a spus dacă tariful se va aplica companiilor de producţie americane care fac filme în străinătate. Mai multe filme importante produse recent de studiouri americane au fost filmate în afara Americii, inclusiv Deadpool & Wolverine, Wicked şi Gladiator II.

    Donald Trump susţine că tarifele vor stimula producătorii americani şi vor proteja locurile de muncă din SUA.

    Înainte de inaugurare, Trump a numit trei vedete de film, Jon Voight, Mel Gibson şi Sylvester Stallone, ambasadori speciali însărcinaţi cu promovarea oportunităţilor de afaceri la Hollywood, pe care l-a descris ca fiind un „loc grozav, dar foarte tulburat”.

    SUA rămâne un centru major de producţie cinematografică la nivel global. Anul trecut, ţara a înregistrat cheltuieli de producţie de 14,54 miliarde de dolari în scădere cu 26% faţă de 2022. Printre ţările care au înregistrat o creştere a cheltuielilor în aceeaşi perioadă se numără Australia, Noua Zeelandă, Canada şi Marea Britanie.

  • SUA şi Ucraina s-au înţeles să împartă profiturile din exploatarea resurselor naturale ucrainene. Dar pentru asta este nevoie de pace

    Ucraina şi SUA au încheiat un acord promovat agresiv de pre­şedintele american Donald Trump şi care va conferi companiilor ameri­cane acces preferenţial la înţelegeri noi semnate în domeniul mineralelor esenţiale şi altor resurse naturale ucrainene, aducând totoda­tă finan­ţare pentru reconstrucţia Ucrainei. Important este şi că înţele­gerea nu limitează relaţia Ucrainei cu UE.

    Ucrainenii pot răsufla astfel uşuraţi că SUA vor continua să-i aju­te militar. Garanţiile clare de securi­tate pentru Ucraina lipsesc. Însă acordul este cel mai mare pas făcut până acum spre negocieri pentru încetarea focului.

    Dacă nu este pace, acordul care oferă americanilor acces la resursele ucrainene nu poate fi aplicat. Ră­mâ­ne de văzut ce mutare va face Rusia, statul agresor. Cele două ţări au semnat acordul în Washington după luni de negocieri câteodată tensiona­te, nesiguranţa persistând până în ultimul moment, scrie Reuters.

    Potrivit oficialilor ucraineni, versiunea acordului încheiat recent este mult mai benefică Ucrainei faţă de versiunile anterioare, despre care aceştia spun că reduceau Kievul la un junior partner şi confereau Washing­tonului drepturi fără precedent la resursele ţării.

    În acordul actual se precizează că Ucraina deţine suveranitatea în această privinţă, ea urmând să decidă unde şi ce poate fi extras.

    Acordul, pe care parlamentul ucrai­nean va trebui să-l ratifice, pre­vede crearea unui fond de recon­struc­ţie pentru Ucraina care, speră oficialii ucraineni, va constitui un vehicul pentru asigurarea în conti­nuare de asistenţă militară america­nă, notează The Associated Press.

    „Este un acord în care SUA îşi exprimă angajamentul pentru pro­mo­varea păcii pe termen lung în Ucraina“, a declarat ministrul ucrai­nean al economiei Svîrîdenco.

    Ucraina vede acordul ca pe o modalitate de a se asigura că cel mai mare şi important aliat al său rămâne angajat şi nu îngheaţă sprijinul militar.

    „Acordul semnalează clar Rusiei că administraţia Trump este dedicată unui proces de pace concentrat pe o Ucraină liberă, suveran şi prosperă pe termen lung“, a declarat la rândul său secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent.

    Acordul priveşte minerale, dar şi alte resurse valoroase, cum ar fi petrolul şi gazele naturale, potrivit detaliilor dezvăluite de oficiali ucraineni. Acesta nu include resurse care sunt deja o sursă de venituri pentru statul ucrainean. Cu alte cuvinte, orice profituri obţinute în cadrul acordului depind de succesul investiţiilor noi.

    De asemenea, acordul nu se referă la nicio obligaţie în termeni de datorii pentru Ucraina, însemnând că profiturile din fond nu vor merge către plata SUA pentru susţinerea anterioară. Noul acord nu include o cerinţă anterioară a SUA pentru compensaţii retroactive pentru susţinere militară americană de peste 100 mld $ pentru Ucraina.

    SUA şi Ucraina vor avea un cuvânt egal de spus în ceea ce priveşte managementul fondului de investiţii în reconstrucţie. Fondul va fi susţinut de guvernul american via International Development Finance Corporation.

    Ucraina este aşteptată să transfere 50% din viitoarele profituri obţinute din resurse naturale deţinute de guvern către fond. SUA vor contribui de asemenea sub formă de fonduri directe şi echipamente.

    Fondul va investi în extracţia de minerale critice, petrol şi gaze, cât şi în infrastructura asociată şi procesare, iar proiectele vor fi selectate de comun acord. În primul deceniu, toate profiturile generate de fond vor fi reinvestite în Ucraina, potrivit Financial Times.

    Ucrainenii au reuşit de asemenea să elimine formulări din cadrul acordului care ar fi complicat negocierile cu UE.

    Deşi Washingtonul a argumentat că acordul este necesar pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, acesta nu include garanţii de securitate explicite, iar Ucraina va trebui să-şi respecte obligaţiile din cadrul acestuia indiferent dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia.

     

     

  • AstraZeneca îşi transferă o parte din producţia europeană în SUA

    Gigantul farma britanic AstraZeneca a anunţat că a început să-şi transfere în SUA o parte din producţia europeană în faţa ameninţării preşedintelui american Donald Trump de a impune tarife asupra sectorului, scrie Le Figaro. Grupul deţine deja 11 unităţi de producţie în America.

  • Adidas îşi avertizează clienţii americani: Tarifele impuse de Trump vor duce la creşterea preţurilor

    Adidas a anunţat marţi că tarifele vamale impuse de  preşedintele american Donald Trump vor duce la scumpirea tuturor produselor pe care compania le vinde în SUA, scrie CNBC.

    „Tarifele vor conduce în cele din urmă la costuri mai mari pentru toate produsele destinate pieţei americane”, a transmis Adidas într-un comunicat.

    Adidas a recunoscut că este „ expusă” la tarifele impuse de SUA asupra produselor din China, care ajung la un nivel efectiv de 145%, dar a precizat că a redus deja la minimum exporturile de produse fabricate în China către SUA.

    Totuşi, cel mai mare impact vine din creşterea tarifelor americane aplicate tuturor celorlalte ţări, menţinute în general la 10% pe durata negocierilor comerciale.

    „Având în vedere incertitudinea legată de negocierile dintre SUA şi ţările exportatoare, nu ştim care vor fi tarifele finale”, a adăugat compania.

    Aceeaşi problemă, creşterea preţurilor şi impactul potenţial asupra cererii, afectează aproape toate companiile de retail care activează pe piaţa americană, de la platforme online low-cost precum Temu, până la branduri de lux precum Hermès.