BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Pardoselile decorative câştigă teren în detrimentul plăcilor ceramice sau a parchetului

    Deşi ţările vestice sunt recunoscute pentru folosirea sistemelor sintetice decorative, precum cele epoxidice şi poliuretanice, pardoselile decorative reprezintă încă o noutate pe piaţa locală, fiind folosite în mod special în cadrul spaţiilor comerciale. În ultimii ani, însă, cererile pentru astfel de amenajări au început să vină şi din partea clienţilor din segmentul rezidenţial. „Chiar dacă aceste sisteme de pardoseli sunt mai puţin cunoscute, deschiderea tinerilor arhitecţi pentru depăşirea convenţionalului, tendinţa firească de maturizare a pieţei susţinută şi de numărul crescător al proprietarilor de vile, case de vacanţă, spaţii de agrement şi relaxare care au început să se inspire din locurile pe care le vizitează în străinătate au determinat o uşoară creştere a cererii pentru aceste sisteme de acoperire a pardoselilor. Un segment care prezintă potenţial de creştere rapidă este reprezentat de piaţa locuinţelor”, a declarat Aurelian Pascale, manager Divizie Flooring Sika România.

    Potrivit reprezentantului companiei, primul loc pe piaţa locală de pardoseli este ocupat de cele industriale, într-o proporţie de 50%. Topul este completat ulterior cu pardoselile comerciale (20%) şi cele pentru parcări auto (20%). Restul, de 10%, este atribuit segmentului rezidenţial. „În ultimii ani am observat o cerere în creştere pe segmentul rezidenţial şi estimăm că, în 3 ani, procentul din piaţă ce revine acestuia va ajunga la cca. 15%”, a menţionat Aurelian Pascale.

    În ceea ce priveşte piaţa de profil, acesta a subliniat că, în următoarea perioadă, se va observa un avans cu 5% al valorii şi volumelor determinat, cu precădere, de reluarea proiectelor imobiliare, atât rezidenţiale, cât şi comerciale, dar şi a celor industriale de mari proporţii.

    Reprezentantul companiei este de părere că tendinţa românilor de a apela la pardoseli decorative este puternic influenţată de sugestiile arhitecţilor şi proiectanţilor locali.

    În ce priveşte produsele propriu-zise, pentru clienţii rezidenţiali, specialiştii Sika recomandă  sisteme de pardoseli de bază de răşini (sintetice, epoxidice sau poliuretanice) sau care se pot aplica în locuinţe în diferite combinaţii decorative precum Sika ComfortFloor, CompactFloor, DecoFloor, DecoFlake, DecoQuartz, Sika Balcony sau Sika EmotionFloor.

    Sika AG cu sediul în Baar, Elveţia, este o companie activă la nivel global în domeniul materialelor chimice speciale, deservind industria construcţiilor şi industriile producătoare de componente auto, autobuze, camioane, trenuri, faţade, parcuri solare şi eoliene. Compania elveţiană este lider în domeniul soluţiilor utilizate în procesele de sigilare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie a structurilor portante.

    Gama de produse Sika include aditivi pentru betoane, mortare speciale, adezivi şi sigilanţi, materiale de amortizare, consolidări structurale, pardoseli industriale, acoperiri pentru metale, protecţii la betoane şi sisteme de acoperişuri şi impermeabilizări.

    În prezent, Sika are subsidiare în 91 de ţări şi mai mult de 17.000 de angajaţi la nivel global, care asigură o legătură stabilă între clienţi şi companie, garantând succesul tuturor partenerilor. În 2014 Sika a generat vânzări de 5,6 miliarde CHF.

    Sika România, subsidiară a concernului elveţian, a fost înfiinţată în 2002, iar incepând cu luna iunie 2008 a dat în folosinţă fabrica de aditivi de la Braşov – prima unitate de producţie Sika din România.

    Sika a inaugurat în 2014 şi cea de-a doua fabrică din România, la Căpuşu Mare, judeţul Cluj, unde va produce atât mortare speciale, cât şi mortare folosite ca adezivi. Compania este lider de piaţă în domeniul  impermeabilizărilor, al aditivilor pentru betoane, al pardoselilor industriale, sistemelor de membrane pentru acoperişuri, a consolidărilor cu fibre de carbon, dar şi a mortarelor speciale.

  • Un tânăr de 37 de ani câştigă 700.000 de euro din amenajări interioare

    Din 2013 până în prezent, compania a fost aleasă să livreze proiecte de amenajări interioare pentru Nepi, Monsson Pay Point, United Bank Libia, Honda Trading, Generali, Piperea şi Asociaţii, Floreasca Tower, Tenaris, Marsh, Ubi France, Ferrero Rocher, Levi’s, Huawei etc. Cezar Gămulescu are în subordine, în momentul de faţă, în jur de 20 de angajaţi, iar compania sa a înregistrat în anul 2014 o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro.

    A absolvit ASE în 2001 şi Romanian-Canadian MBA în 2007. Înainte de a-şi porni propria afacere a lucrat pentru Cascade Group şi pentru Corporate Office Solutions, în domeniul amenajărilor interioare, arhitecturale şi de construcţii.
    Spune că se ghidează după câteva principii, printre care cel că că nu există probleme, există numai rezolvări, că este bine să fii consecvent şi că este bine ca atunci când toată lumea aleargă într-o direcţie tu să te întorci şi să alergi în sensul opus.

    Nu se poate detaşa de problemele de la birou: „Nu poţi face chestia asta în momentul în care ai businessul tău. Am fost şi angajat şi acum sunt şi manager. Nu te vei putea detaşa niciodată, nici când ieşi din businessul tău. Este crucea pe care o porţi în permanenţă cu tine“.

    Şi îi sfătuieşte pe ceilalţi să renunţe la lucrurile şi activităţile care nu aduc beneficii: „Personal am îndepărtat din viaţa mea tutunul, dulciurile, mâncarea chinezească, junkfood-ul, bicicleta, baschetul, litoralul românesc, televizorul. Faptul că le-am îndepărtat nu înseamnă că nu le mai accesez, dar asta se întâmplă din ce în ce mai rar. Nu aş putea să renunţ niciodată la familie, care te propulsează enorm, şi la pescuit. Pescuitul este ceva ce reuşeşte să mă detaşeze, pentru o scurtă vreme, de probleme şi de toată presiunea din jur“.

  • Starbucks deschide cafenea în Coresi şi ajunge la 17 spaţii în România

    Coresi Shopping Resort, deschis la Braşov, a fost dezvoltat de Immochan România, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, iar traficul este estimat la peste 8 milioane de vizitatori pe an, deopotrivă locuitori ai Braşovului, cei din vecinătate, şi turişti.

    Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immochan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului.

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • Peste 33.500 de magazine ar fi afectate de iniţiativa antitutun

    Producătorii de ţigarete au depus recent, la Camera Deputaţilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250m de spitale şi unităţi de învăţământ.

    „Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% in mediul urban şi 27% in mediul rural. Dat fiind că în Bucureşti există peste 500 unităţi de învăţământ şi peste 100 unităţi medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menţionat. Potrivit semnatarilor, „restricţia listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianţilor afectaţi cu 35% până la 50%!”

    După cum se explică în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse (coşul de cumpărături al unui fumător este cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător). Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de ţigarete, iar reducerea volumelor şi a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităţilor fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare si distribuţie!

    În plus, în opinia producătorilor de ţigarete, „o restricţie de comercializare a unui produs legal vine în contradicţie cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afectând libera concurenţă a agenţilor economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianţi şi oferind, în mod artificial, avantaje altora”.

    De asemenea, potrivit scrisorii, „în contextul dezbaterilor publice pe marginea acestei iniţiative, precizăm că nu împărtăşim opinia vehiculată, conform căreia România ar fi „codaşa Europei” în legiferarea fumatului în spaţiile publice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislaţie în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine şi încheind cu publicitatea la tutun şi – în cazul de faţă – fumatul în spaţiile publice”.

    În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante şi baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat şi ventilat corespunzător) să nu depăşească 50% din întreaga suprafaţa destinată clienţilor. În acelaşi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă destinată clienţilor de sub 100mp, pot decide dacă spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea corespunzătoare a acestei informaţii. În ceea ce priveşte instituţiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile comune, de trecere şi în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spaţii special amenajate (marcate, dotate şi ventilate corespunzător).

    „Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetăţenii de expunerea la fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicţie totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricţii rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenţei unui cadru legislativ clar şi echitabil, implementarea deficitară a acestuia şi lipsa unor măsuri ferme de control al implementării şi al aplicării sancţiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislaţiei este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.

    Aşadar, companiile de tutun califică propunerea legislativă drept „o supra-reglementare excesivă, fără precedent în Europa şi în lume”, solicitând „efectuarea unui studiu de impact, care să pună în perspectivă discrepanţa între obiectivul de sănătate publică urmărit şi mijloacele prin care se doreşte ca acesta să fie atins”, măsura necorelând obiectivul de sănătate publică cu efectul real al restricţiilor. „Nu în ultimul rând, încasările la bugetul de stat, încasări provenind din producţia şi comercializarea produselor din tutun, vor fi afectate major”, se concluzionează în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor.

    În luna septembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a iniţiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice, în scopul micşorării numărului de fumatori pasivi şi activi. Printre propunerile de amendamente la Legea 349/2002, se afă şi unul care prevede interzicerea vânzării produselor din tutun, la o distanţă de mai putin de 250 de metri de punctele de acces în spitale şi unităţi de învăţământ.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Esop: În 2014 s-au închiriat cu 60% mai multe spaţii de birouri decât în 2013

    Principalele trei oraşe de interes au fost Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, ce deţin şi printre cele mai ridicate stocuri de spaţii de birou de clasa A şi B din afara Bucureştiului. 

    “Am observat că după primul val al dezvoltării oraşelor mari din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmează al doilea val de centre universitare, în cadrul ESOP derulând în prezent analize şi negocieri de închiriere spaţii de birouri în oraşe precum Craiova, Târgovişte  şi Târgu-Mureş”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner ESOP Consulting l CORFAC International.  

    Printre marii chiriaşi care au ales alte oraşe decât Capitala se numără Recall, Bombardier, E On, EBS Romania, HP, Accesa şi Genpact –care au ales oraşul Cluj-Napoca, ZTE, Microsoft, Linde Gaz, Accenture şi Continental –care au preferat Timişoara, OSF şi GFK ce au mers la Iaşi şi Webhelp ce s-a îndreptat spre Ploieşti. 

    În comparaţie cu anul 2013, cand majoritatea tranzacţiilor erau generate de companii din domeniul IT&C, 2014 şi începutul lui 2015 a consemnat relocări sau preînchirieri pentru companii din mai multe industrii: energie, automotive, industrie, IT&C. Astfel, putem constata diversificarea companiilor ce îşi mută zona de interes din Capitală către principalele oraşe, pe fondul dezvoltării de proiecte de calitate şi al ofertei superioare de forţă de muncă. În ceea ce priveşte topul oraşelor la nivelul întregii ţări, orase alese pentru sedii de birouri sau puncte de lucru pentru marile companii, în 2014, pe primul loc se află Bucureştiul, pe locul doi Cluj-Napoca,  pe locul trei – Timişoara, pe locul patru – Iaşi şi pe locul cinci oraşul Ploieşti.

    Compania Esop activează în segmentul închirierilor de birouri către companii mici şi medii, start-up-urilor româneşti şi reprezentanţelor străine care deschid filiale în România. 

  • Profi a deschis azi trei noi magazine şi ajunge la 282 de spaţii

    “Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”

    Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.

    Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.

    Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • P3 îşi consolidează echipa de management din Europa Centrală şi de Est

    Peter Bečár a fost numit în funcţia de director general pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabil de operaţiunile P3 în Cehia, Slovacia, Polonia, România şi Bulgaria. Tomáš Míček va prelua funcţia de director general pentru Cehia, iar Peter Jánoši pe cea de director general pentru Slovacia, aceştia alăturându-se lui Andrzej Wroński, care a fost promovat cu ceva timp în urmă în funcţia de conducere a P3 în Polonia.

    Ian Worboys, CEO al P3 a declarat, “În urma preluării P3 din octombrie, TPG şi Ivanhoé Cambridge s-au angajat să susţină dezvoltarea companiei. Europa Centrală şi de Est este una dintre zonele cu cea mai mare creştere din punct de vedere logistic din Europa, având cele mai mici procente de neocupare pentru spaţiile existente, fiind aşadar regiunea cu cele mai bune oportunităţi de dezvoltare. Piaţa ne oferă multe oportunităţi, însă înainte de face următorul pas este foarte important să avem echipe locale solide pentru a exploata la maxim dezvoltarea operaţiunilor noastre.”

    Oferta de spaţii logistice de clasa A în Europa Centrală şi de Est este foarte limitată, rata de neocupare a spaţiilor P3 fiind de numai 5.6 %. Această situaţie a determinat o creştere a cererii pentru noi proiecte Build-to-Suit (BTS) din partea clienţilor P3 şi a deschis calea pentru posibile dezvoltări speculative în regiune.

    Peter Bečár, care este în prezent director general pentru Cehia şi Slovacia, s-a alăturat companiei P3 în 2007 ca director comercial în Slovacia, fiind ulterior promovat în funcţia de director general al P3 Slovacia, responsabil pentru dezvoltarea companiei, achiziţii şi extinderea în acea regiune. În 2010 rolul acestuia s-a extins, preluând şi conducerea operaţiunilor P3 din Cehia. 

    Sub conducerea lui Bečár, P3 s-a extins în Cehia şi Slovacia, prin dezvoltarea, în ultimii trei ani, a şase locaţii diferite în zonă, inclusiv o clădire Built-to-Own pentru Audia Plastics la Tranava-Voderady în Slovacia şi a unui centru de distribuţie pentru DHL Express la Aeroportul din Bratislava. P3 deţine în prezent patru parcuri logistice în Cehia şi Slovacia cu o suprafaţă totală de 340,000 mp de spaţii pentru depozitare şi birouri, în timp ce alţi 30,000 mp se află în construcţie în trei locaţii.

    Tomáš Míček, în prezent director de dezvoltare şi achiziţii pentru Cehia şi Slovacia, s-a alăturat echipei P3 în 2010 având aproape 20 de ani de experienţă în domeniul dezvoltării imobiliare. În cadrul P3 acesta a fost implicat în numeroase proiecte BTS, cele mai recente fiind cele de la PointPark Praga D1 şi PointPark Praga D8.

    Peter Jánoši s-a alăturat P3 în 2012 fiind unul dintre agenţii veniţi de la CBRE, în cadrul căreia a condus divizia de industrial din Slovacia. Din funcţia de Director de Dezvoltare al P3 Slovacia acesta a contribuit la expansiunea semnificativă a P3, mai ales la PointPark Bratislava, PointPark Zilina şi Aeroportul din Bratislava.

  • Planul Techno Office pentru 2015: creştere de 30% a vânzărilor

    Înfiinţată în 2008, Techno Office oferă soluţii pentru amenajare, de la consultanţă până la punerea în practică a ideilor în ce priveşte aranjarea efectivă a spaţiului de lucru, iar în ultimii ani compania s-a ocupat de amenajarea birourilor pentru multinaţionale precum JTI, Genpact, Philip Morris, Volvo, Gothaer sau GDF Suez.

    „Încă de la înfiinţare, fiecare an a adus creşteri considerabile ale cifrei de afaceri, în ciuda mediului economic nu foarte favorabil, mai ales din perioada 2008 – 2010. Tocmai din acest motiv, pentru 2015, mizăm pe un avans cu 30% al vânzărilor, mai ales în contextul în care observăm o dezmorţire a investiţiilor realizate de companii în reamenajarea spaţiilor sau în relocări”, a declarat Iuliana Carata, general manager al Techno Office.

    Aceasta a mai adăugat că un impact pozitiv în business îl va avea nu doar creşterea apetitului companiilor pentru relocare ci şi revenirea construcţiilor pe segmentul office şi finalizarea proiectelor de acest tip.

    Potrivit reprezentantei companiei, în 2014 Techno Office a realizat peste 100 proiecte şi a livrat, în total, peste 10.000 mii de produse, dintre care 1.500 mese de lucru, 1.000 de spaţii de depozitare şi peste 5.000 de scaune.

    În ceea ce priveşte împărţirea business-ului Techno Office din punct de vedere geografic, Iuliana Carata a menţionat că 90% dintre proiectele realizate de companie sunt in zona Capitalei, restul de 10% în provincie, unde Cluj-Napoca se află pe prima poziţie.

    „De-a lungul anilor, am dezvoltat proiecte cu diferite categorii de clienţi, de la corporaţii multinaţionale, până la mici întreprinzători locali”, a adăugat  Iuliana Carata.

    În acest moment, Techno Office este reprezentant oficial pentru treisprezece firme producătoare de mobilier pentru birouri la nivel mondial, iar compania se află într-un proces continuu de diversificare a gamei de mobilier şi accesorii pentru amenajarea spaţiilor de birouri.

    Referitor la produsele distribuite de către Techno Office, Iuliana Carata a declarat că 80% dintre acestea sunt importate din ţări precum Germania şi Italia, iar restul sunt achiziţionate de pe piaţa locală.

    Printre cei mai importanţi producători din piaţa internaţională care se regăsesc în portofoliul companiei se numără About Office, Styleoffice, Sitland, Metalmobil, Luxy, Caimi şi Emmegi. La acestea se adaugă şi Haworth pentru care Techno Office este dealer exclusiv în România.

    Înfiinţată în 2008, Techno Office este o companie cu capital mixt, deţinută de Iuliana Carata şi Marco Magnani.

  • Alina Bistreanu, LPP: cum se adaptează retailerii la cerinţele generaţiei Y

    Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic iar acest lucru se traduce într-un întreg şir de schimbări, deopotrivă în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare, operare ale unui centru comercial nou, dar şi în felul în care abordează retailerii afacerile.

    „Şi retailul este într-o continuă schimbare, şi noi trebuie să ne adaptăm în permanenţă la schimbările pieţei şi ale comportamentului de consum. Cu toţii ar trebui să înţelegem ce vrea, ce caută. Fiind reprezentanta unui operator de fashion, pot spune că pe piaţa locală competiţia este aspră. De ce ar trebui să aleagă consumatorul brandurile mele şi nu altele? Toate informaţiile primite de la clienţi, prin diferite canale, sunt folosite pentru a realiza tot ceea ce facem, de la produs, arhitectura magazinelor, ambient. Evident, dacă nu ne adaptăm cerinţelor pieţei, care s-a schimbat foarte mult şi în viitor se va schimba şi mai mult, nu vom rezista,” declară Alina Bistreanu. Tot ea spune că digitalizarea are un impact major şi, prin urmare, „trebuie să implementăm aceste noutăţi şi în activitatea noastră. În momentul de faţă încă nu funcţionăm online, privim spre viitor şi vedem alte tendinţe, cum ar fi grupul Amazon care au început în online şi ulterior au decis să deschidă magazine fizice. De ce? Pentru că există această nevoie de a interacţiona direct cu clientul şi în online nu există această posibilitate. Din punctul meu de vedere corect ar fi să le îmbinăm pe amândouă şi să îmbinăm avantajele din cele două medii, online şi offline. În cazul nostru facem asta în mod constant, încercând să le îmbinăm, să beneficiem de avantajele tehnologiei şi ale digitalizării, să aducem noi concepte în magazinele noastre, să reţinem în spaţii tinerii din generaţia Y care sunt tot timpul cu telefoanele mobile în mână. Motiv pentru care avem wi-fi în magazine şi aplicaţii care să poată facilita cumpărarea; sunt multe idei la care ne gândim acum şi pe care probabil le vom pune în practică în viitorul apropiat.”

    Retailerul polonez de modă LPP Fashion, sub umbrela căruia se găsesc pe piaţa locală brandurile Cropp Town, House şi Reserved, a obţinut anul trecut în România afaceri de 27,3 mil. zloţi (6,5 mil. euro), în creştere în moneda poloneză cu 8% comparativ cu anul anterior, potrivit rapor­tului financiar al companiei. LPP Fashion a intrat pe piaţa locală acum şapte ani şi a inaugurat primul magazin Reserved în România în aprilie 2008. Spre deosebire de alţi retaileri care s-au extins agresiv indi­fe­rent de contextul economic, polonezii au fost prudenţi. Încă de acum doi an reprezentanţii companiei poloneze în România afirmau că nu au în plan deschiderea de noi unităţi nici în 2011, nici în 2012.

    Reserved, cel mai extins brand al polonezilor în România, este un brand ce se încadrează în segmentul me­dium-high. Prin comparaţie, C&A se poziţionează pe segmentul medium-low, H&M se adresează clienţilor cu venituri medii, iar Zara celor cu venituri medium-high. Celelalte branduri ale grupului au o poziţionare similară.

    LPP este o companie poloneză ce deţine brandurile Reserved, Cropp, Sinsay, House şi Mohito şi care are operaţiuni în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Com­pania, care de­ţine peste 1.300 de ma­ga­zine la nivel mon­dial, a avut anul tre­cut afaceri totale de circa 4,1 miliarde de zloţi (aproape 1 miliard de euro), în creştere cu circa 37% com­parativ cu anul anterior. Pe piaţa locală de fashion cei mai mari jucători sunt tot străini, în frunte cu Inditex (Zara, Bershka, Publl & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home), H&M, C&A, Kenvelo (Kenvelo, Tom Tailor şi Lee Cooper). Ei se luptă pe o piaţă de circa 2 miliarde de euro, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Între cele mai recente contracte semnate de LPP pentru extindere se numără cele pentru spaţiile extinse din cadrul AFI Palace Cotroceni şi spaţiile antamate în centrul comercial Coresi, care va fi inaugurat în luna martie a acestui an la Braşov, proiectul fiind dezvoltat de Immochan România.