BusinessMagazin

Tag: societate

  • Noul Marx, capitalul în secolul 21 şi disputele legate de averi

    Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

    „Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

    Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

    Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

    Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

    Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

    Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

    În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

    „Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

    Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

    Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.

  • Camera respinge legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană

     Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu.

    Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.

    Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. “Până la urmă, raţiunea a învins”, a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce fac adulţii când nu-i vede nimeni

    Atât de mare e pasiunea, încât uneori se lasă cu scandal, ca într-un recent caz din Columbia, unde un profesor care confisca abţibildurile cu fotbalişti ale elevilor sub pretextul că acestea îi distrag de la lecţii a fost surprins lipindu-le în propriul album, ori cu furt ca în Brazilia, unde un vehicul ce transporta 300.000 de abţibilduri a fost subtilizat la Rio de Janeiro.

    Sunt şi fani care apelează la soluţii inedite pentru completarea colecţiei, cum a procedat un suporter britanic, care şi-a adăugat imaginile cu fotbalişti care-i mai lipseau căutându-i pur şi simplu pe aceştia şi rugându-i să se lase fotografiaţi.

    Apropierea Campionatului Mondial de Fotbal dă aripi acestei pasiuni. Panini, companie italiană producătoare de astfel de suveniruri de colecţie, fabrică abţibilduri cu fotbalişti încă din anii ’60. Albumul de abţibilduri de la Cupa Mondială din 1970 a fost recent scos la vânzare pe eBay de către un colecţionar, la un preţ de pornire de 1.800 de lire sterline. “Micile obiecte din copilărie sunt pline de sens, fiindcă ele ne pot aminti de oameni care poate nu mai sunt printre noi. Este o asociere cu un trecut idealizat”, comentează psihologul Felix Economakis.

  • Cotovelea: Mizăm pe cel puţin 500 de milioane de euro din partea UE pentru investiţii

     “Pentru investiţii ne trebuie şi buget. Evident că avem în vedere, în 2014 – 2020, Agenda Digitală pentru România, şi evident că acest sector important va fi finanţat din instrumentele structurale europene. Mizăm pe cel puţin o alocare de 500 de milioane de euro din partea Uniunii Europene la care va veni şi contribuţia noastră naţională şi vom lua în calcul foarte multe intervenţii care să stimuleze infrastructura”, a declarat, marţi, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la conferinţa internaţională “Informaţia înseamnă putere: instrumente de informare pentru consumatorii de telecom”, organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Demnitarul a afirmat că vor fi continuate mai multe proiecte, printre care l-a amintit pe cel privind introducerea internetului în bandă largă în “zonele albe” (zonele defavorizate, n.r.), proiectul Ro-Net, precizând că vor fi încurajate investiţiile întreprinzătorilor mici şi mijlocii prin acordarea de subvenţii şi finanţări europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiar nu s-a mai inventat nimic nou în materie de clişee?

    Nu că am avea, Doamne feri, ceva cu consultanţii, este o ocupaţie folositoare şi onorabilă; ea vine mai degrabă din abundenţa mailurilor dispuse să-mi ofere o nouă viaţă socială şi profesională, o nouă atitudine, noi capabilităţi, SCHIMBAREA, de la o mulţime de oricine. Dacă ştim aşa de bine, de ce ne merge aşa de rău? 

    Îmi propusesem să scriu despre alegerile europene, dar un schimb de replici din Ziarul Financiar m-a făcut să îmi schimb intenţiile. Valer Blidar, preşedintele grupului Astra şi acţionar al Băncii Comerciale Feroviara, a spus, săptămâna trecută, că forţa de muncă din industrie este îmbătrânită, iar cei tineri sunt foarte slab pregătiţi şi cu pretenţii salariale mari. “Nu mai vrea nimeni să muncească în ţara asta. Nu există nicio politică guvernamentală care să încurajeze meseriile”, a spus Blidar.

    Un tânăr pe nume Andrei Mihăilescu i-a răspuns lui Blidar a doua zi: “şi noi, tinerii, suntem dezămagiţi de dumneavoastră, generaţia părinţilor noştri, pentru că nu aţi avut o viziune în aceşti 25 de ani, pentru că aţi distrus sau permis să se distrugă bruma de industrie învechită, CAP-urile şi reţelele de irigaţie, pădurile şi lucrările hidrotehnice, pentru că aţi fost individualişti şi aţi tras doar pentru interesul personal sau al familiei şi aţi crezut sau încă mai credeţi că statul e un fel de sac fără fund, pentru că aţi fost profesori universitari mai interesaţi de fabricile de diplome şi de şpăgi şi mai nou de proiecte cu fonduri europene şi conferinţe decât de educarea studenţilor, pentru că, patroni fiind, aţi ales să daţi salarii mici şi apoi să vă miraţi ca toti cei buni pleacă afară să lucreze in construcţii, pentru că voi ne-aţi făcut o ţară low-cost pentru încă 20 de ani”.

    Cu tot respectul, credeam că s-a mai schimbat ceva în materie de clişee. Dar nu. Unul din păcatele majore ale meseriei de jurnalist este faptul că de la un punct încolo le-ai văzut şi le-ai auzit pe toate. Şi observi cum o serie de teme revin ciclic şi redundant.

    Şi Valer Blidar şi Andrei Mihăilescu greşesc atunci când se situează pe baricade diferite. Este aceasta o situaţie conflictuală fără rost; conflictul este o constantă a nou-românismului, se vede asta de la modul în care plecăm  la verdele semaforului la modul în care (nu) colaborăm cu ceilalţi.

    Greşesc cei doi atunci când privesc în urmă; înţelept estă să constaţi şi să acţionezi, după puteri, pentru schimbare reală. Este greu să judeci cu mintea de acum ce şi cum au gândit românii în urmă cu 25 de ani sau să le ceri, atunci, o viziune, în sensul a ceea ce înţelegem acum printr-o viziune; aceea era o lume cu liste de aşteptare pentru telefoane fixe, televizoare color sau automobile, o lume fără calculatoare, în care victoria era să rezişti, punct. Nu este corect să spui că tânăra generaţie nu munceşte sau că nu vrea să o facă – în jurul meu oameni tineri trag din greu, zilnic, mereu inventivi şi deschişi; tânăra generaţie trebuie doar motivată, nici măcar îndrumată, iar oamenii tineri îmi par a fi devenit mai conştienţi de preţul lor. Săptămâna trecută, Business Magazin a adunat o sală plină cu sute de oameni tineri, şi de nouă ani de zile lansăm pe piaţă câte un catalog cu câte o nouă sută de tineri cu funcţii executive, care muncesc din greu în companii sau în propriile afaceri.

    Industria aceea chiar era învechită şi CAP-urile nu-şi mai aveau rostul; doar că pe rămăşitele lor trebuiau constuite afaceri viabile. Orice papagal din politică îţi va înşira senin platitudinea cu extrema fragmentare a terenurilor agricole, alături de alte clişee de genul grânarul Europei sau cum putem hrăni noi 60 de milioane de oameni; dar nimeni, niciodată, nu a avut curajul să acţioneze astfel încât să se fure ceva mai puţin, iar banii rămaşi să sprijine micii fermieri, care nu sunt leneşi ci numai săraci.

    Greşim fundamental atunci când ne acuzăm cu toţii pentru greşelile clasei politice şi nu trebuie să ne acuzăm unii pe alţii, tineri sau bătrâni, şoferi sau pietoni, angajaţi sau angajatori. Sociologii folosesc o noţiune – entropia socială. La fel ca în fizică, unde sistemele tind să atingă cea mai dezordonată stare – gheaţa rigidă se transformă în apă şi apoi în vapori, iar pentru a împiedica acest lucru trebuie consumată energie, a unui frigider, de exemplu – societatea umană tinde spre cea mai dezordonată stare a sa. Spre anarhie, eventual. Pentru a preîntâmpina acest lucru, trebuie cheltuită energie – justiţie, legi aplicate, un sistem corect de valori, educaţie. Ori marea problemă a României, pe care pare să nu o înţeleleagă nimeni, este că tocmai vectorii energetici s-au defectat.

    Unul dintre vectori este renunţarea la clişee; al doilea este renunţarea la conflict. Şi putem adăuga.

  • Niţă despre Cuprumin: Am ambiţia să o repunem pe picioare. Anul viitor doresc să o listez la bursă

     Constantin Niţă a spus, într-o conferinţă de presă, că îşi propune ca în viitorul apropiat să revină în judeţul Alba şi să facă o vizită la compania minieră Cuprumin Abrud pentru a discuta despre planurile de redresare a acesteia, precizând că “ambiţia” sa este să o repună pe picioare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Urmează ca data viitoare, în viitorul foarte apropiat, să mă opresc şi la Cuprumin Abrud, o unitate pe care iarăşi am ambiţia să o repunem pe picioare. Ea este deja pe profit şi cu siguranţă că anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă. Eu sunt adeptul vânzărilor transparente pe bursă, aşa am făcut şi anul trecut pentru domeniul energiei şi am avut succes şi sper ca şi în domeniul acesta să am succes”, a spus Constantin Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce, cum şi cât plăteşti pentru reuşită

    Acolo, omul a început să lucreze pentru o brumă de bani, pentru că putea refolosi materiale pentru a-şi construi propria barcă cu care să facă înconjurul lumii – aceasta era convenţia cu proprietarul şantierului. Şi a trăit cu banii aceia puţini, dormind sub sau, mai târziu, în corpul bărcii sale, un hirsut cu barba zbârlită şi păr răzvrătit, ani de zile, pentru a-şi îndeplini visul. La acutizarea crizei, românii au plecat de la şantier, pentru că nimeni nu-şi mai repara iahtul. Iar povestea mea rămâne cu final deschis, pentru că nu a mai putut să îmi spună nimeni şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu universitarul şi cu barca sa. Îmi place să cred că a izbândit, cei care au lucrat cu el spun că a renunţat la mult prea multe – carieră, familie, stabilitate – pentru ideea sa.

    Al doilea personaj este cunoscut de multă lume, cred. Se numeşte Jérôme Kerviel şi este traderul condamnat în 2010 la cinci ani de închisoare pentru că a prejudiciat, în 2008, grupul Société Générale cu 4,9 miliarde de euro. Judecătorii au ajuns la concluzia că a manipulat date şi tranzacţii, iar şeful băncii l-a caracterizat la un moment dat drept terorist. Pe de altă parte, tânărul spune că a folosit metodele pe care le-a învăţat ca angajat al băncii, că supraveghetorul său a deconectat sistemul de alertă care reacţiona la depăşirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro, că pentru a investi 150 de milioane de euro era de ajuns numai o secundă şi alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro.

    Nu intru în zona cu cine şi ce a ştiut şi cine şi ce a susţinut la tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic şi financiar care s-a învârtit din ce în ce mai repede şi care s-a defectat în 2008. Acum el a ajuns, după judecăţi şi apeluri, la finalul drumului şi trebuie să facă puşcărie. La începutul lunii mai se afla în Italia, cu gânduri sinucigaşe, dar întâlnirea cu papa Francisc l-a schimbat, iar Kerviel vorbeşte de iluminare; pe urmă a plecat pe jos spre Franţa, într-un hagealâc care îl duce spre izbăvirea sa, închisoarea. Merge mai pe ocolite, într-un demers uşor de înţeles – se bucură de libertate, de verdeaţă, de ţigările sale, ba uneori de simpatia oamenilor. Şi spune, şi aici tind să-i dau dreptate, că lumea nu a învăţat nimic din criză, că lucrurile au rămas cam la fel cum erau în 2008. Un detaliu pentru filmul meu: mergea pe autostradă, iar un poliţist a vrut să-l amendeze pentru asta. I-a povestit poliţistului că datorează 4,9 miliarde de euro, iar acesta a izbucnit în hohote şi a renunţat la ideea amenzii.

    Două poveşti frumoase, nu? În esenţă, două istorii cu oameni care au plătit pentru propria idee de reuşită. Nu am alte idei moralizatore, voiam doar să povestesc cele două istorii şi să dau o temă de gândire.

    Ilustrez cu un Turner frumos, cu un nume imposibil – „Nava de linie Temerarul remorcată la ultima ancorare pentru a fi distrusă„; este, în fond, o poveste la fel de frumoasă ca aceea a polonezului sau a lui Kerviel; Temerarul, o navă construită din 5.000 de stejari, cu 98 de tunuri şi un echipaj de 750 de oameni, a fost nava care a stat alături de Victory a lui Nelson la Trafalgar – povestea eroismului. Acum, măreaţa, eleganta navă este trasă spre locul supliciului de un mic remorcher cu aburi – povestea progresului, a victoriei focului asupra pânzelor. O reuşită.

  • Negriţoiu, ASF: Situaţia la Omniasig este sub control. Clienţii societăţii nu vor avea de suferit

     “Intervenţia mea de astăzi are scopul de a asigura publicul şi clienţii Omniasig că situaţia este sub control. Ne-am asigurat că niununul dintre posesorii de poliţe Omniasig nu vor avea de suferit şi nu vor fi afectaţi. Este vorba de poliţele pentru locuinţe şi numărul acestora este mult mai mic decât cel vehiculat în presă, la fel de mult şi cei implicaţi. ASF a urmărit permanent evoluţia Omniaisg, a făcut recomandările necesare şi a intervenit când a fost cazul”, a afirmat Negriţoiu.

    El a afirmat că Omniasig este o societate bine capitalizată.

    “Acţionarii au adus peste 100 milioane de euro în ultimii doi ani. Societatea îndeplineşte criteriile de prudentialitate legale, stă bine la solvabilitate şi lichiditate şi are rezerve tehnice suficiente. Ne-am întâlnit cu conducerea Omniasig şi cu acţionarul şi ne-am asigurat că ştiu ce au de făcut, cooperează în rezolvarea acestui caz şi vor lua măsurile necesare pentru ca posesorii de poliţe şi clienţii nu vor avea de suferit”, a arătat preşedintele ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PICCJ: Societatea de asigurare Omniasig încheia poliţe de asigurare facultativă pentru locuinţe şi le antedata

     Procurorii şi poliţiştii au făcut, miercuri, 49 de percheziţiile la sedii centrale şi la sucursale ale Omniasig din Bucureşti şi din toate judeţele, într-un dosar în care a fost începută urmărirea penală pentru abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a arătat joi, într-un comunicat de presă, că în această cauză au fost audiate mai multe persoane, iar în urma efectuării percheziţiilor au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, care urmează să fie analizate în cadrul probatoriului administrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII la sediile societăţii de asigurări Omniasig, într-un dosar de abuz în serviciu şi fals

     Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea de către mai multe persoane a unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, pentru care a fost începută urmărirea penală, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit sursei citate, în acest dosar, procurorii fac, miercuri, 49 de percheziţii simultane la sedii centrale şi sucursale ale unei societăţi de asigurare, situate în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro