Tag: Siria

  • Rusia şi SUA anunţă negocieri militare urgente după intrarea Moscovei în războiul din Siria

    Oficiali americani de rang s-au declarat alarmaţi după ce avioane ruse de război s-au angajat militar – pentru prima dată în afara fostei Uniuni Sovietice – de la ocuparea Afganistanului în 1979.

    Americanii i-au acuzat pe ruşi că au bombardat facţiuni rebele care luptă împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, sub acoperirea unui pretins asalt asupra grupării Statul Islamic (SI).

    Însă, în urma unor declaraţii dure la Washington şi la ONU, secretarul de Stat John Kerry şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au minimalizat disputa.

    Ei au apărut împreună, în marja Adunării Generale a ONU, la New York şi au anunţat că vor purta negocieri pentru a evita incidente sau accidente în Siria între forţele ruse şi americane.

    Kerry şi Lavrov au anunţat totodată că au elaborat propuneri de relansare a procesului de pace politic sirian.

    “Am convenit asupra urgenţei, cât mai curând posibil – poate chiar mâine (joi), dar cât mai curând posibil – de a purta discuţii între militari în vederea evitării unor incidente sau accidente armate”, a declarat miercuri Kerry.

    Însă acest acord îngust în vederea căutării unui mecanism pentru evitarea unor confruntări accidentale între forţele ruse şi americane ar putea să nu mascheze disensiunile adânci pe care le-au scos la iveală acţiunile Moscovei.

    – “Efecte nedorite”

    Atât Moscova, cât şi Damascul au prezentat operaţiunea ca vizând militanţi din cadrul Statului Iislamic (SI), afirmaţii respinse de către oficiali americani.

    “Se pare că au fost în zone în care probabil nu există forţe ISIL (unul dintre acronimele SI)”, a declarat secretarul american al Apărării Ash Carter.

    Carter a avertizat că intrarea Rusiei în sângerosul război civil care durează de peste patru ani va avea “efecte nedorite” şi nu va face altceva decât să prelungească acest conflict.

    Franţa, care a lansat duminică primele atacuri aeriene împotriva SI, şi-a exprimat de asemenea îndoiala cu privire la obiectivele Rusiei, apreciind că Moscova ar urmări pur şi simplu să-l menţină pe al-Assad la putere.

    Ministerul rus al Apărării a anunţat că a efectuat 20 de raiduri şi a vizat opt ţinte SI.

    Însă liderul principalei formaţiuni a opoziţiei siriene a declarat pentru AFP că într-unul dintre bombardamente au fost ucişi 36 de civili – inclusiv cinci copii – în provincia Homs (centru).

    “Rusia a atacat în nordul Homs şi a ucis 36 de oameni nevinovaţi, care luptau împotriva extremismului”, a declarat Khaled Khoja, liderul Coaliţiei Naţionale.

    Între timp, Rusia îndeamnă ca ţările să se alăture unui grup de lucru în domeniul informaţiilor pe care Moscova îl creează împreună cu Iranul, Irakul şi Siria, argumentând că susţinerea lui al-Assad este singura modalitate de înfrângere a SI.

    “Război sfânt”

    Putin, care a obţinut permisiunea Parlamentului să folosească forţa în străinătate cu doar câteva ore înainte de raiduri, a avertizat că Moscova îi va vâna pe militanţii SI înainte ca aceştia să atace Rusia.

    El a promis că ţara sa nu se va lăsa atrasă într-o campanie militară prelungită, iar şeful său de Cabinet Serghei Ivanov a declarat că operaţiunea va fi limitată în timp şi nu va implica forţele terestre.

    Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi-a exprimat consternarea.

    “Sunt deosebit de îngrijorat pentru că nu a existat un efort al părţii ruseşti de a evita eventuale incidente sau accidente în cursul atacurilor aeriene ruseşti în Siria”, a declarat el, referindu-se la avertismentele limitate adresate înainte.

    Putin vrea să intre în forţă pe scena mondială, după ce a fost izolat luni de zile de către Occident, în urma anexării Crimeei de către Rusia şi susţinerii insurgenţei separatiste în estul Ucrainei.

    Puternica Biserică Ortodoxă rusă şi-a exprimat susţinerea faţă de atacurile aeriene ale Moscovei, pe care le-a prezentat drept un “război sfânt”.

    Pe de altă parte, unele voci au îndrăznit să se ridice şi să acuze Kremlinul de miopie.

    Aleksandr Konovalov de la Institutul de Analiză Strategică, a declarat că Rusia a vrut de fapt să pună capăt izolării sale, dar că ar putea să nu-şi dea seama de consecinţele pe termen lung ale unei intervenţii în Orientul Mijlociu.

    “Ne-am dus în Afganistan pentru şase luni şi am stat acolo zece ani”, a declarat el pentru AFP, referindu-se la conflictul care s-a soldat cu peste 14.000 de morţi în rândul trupelor sovietice, în perioada 1979-1989.

  • Surse: Avioane militare ruse efectuează primele raiduri aeriene în Siria, vizând poziţii teroriste

    Potrivit unor surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, aviaţia militară rusă a atacat poziţii teroriste din zona oraşului Homs, în sud-vestul Siriei.

    Informaţiile au fost confirmate de oficiali din cadrul Administraţiei Statelor Unite.

     

  • Barack Obama cere înlăturarea lui Bashar al-Assad. Vladimir Putin respinge ideea

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut luni, de la tribuna ONU, înlăturarea regimului Bashar al-Assad.

    “Statele Unite sunt pregătite să colaboreze cu orice altă ţară, inclusiv cu Rusia şi Iran, pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Siria”, a declarat Obama la Adunarea Generală ONU.

    “Bashar al-Assad a comis acte brutale împotriva propriului popor: o soluţie în Siria trebuie să includă tranziţia spre o nouă administraţie”, a subliniat preşedintele Statelor Unite.

    În schimb, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a pledat pentru combaterea terorismului în Siria, afirmând că susţine menţinerea regimului Bashar al-Assad.

    “Exportul aşa-numitelor revoluţii democratice continuă. Departe de a învăţa din propriile erori, acestea sunt repetate. Este suficient să ne uităm la Orientul Mijlociu şi la nordul Africii… În loc să aducă reforme, ingerinţele străine au generat violenţă, sărăcie şi anarhie socială”, a afirmat Putin. “Vidul de putere din Orientul Mijlociu a început să fie acoperit de militanţi islamişti, de terorişti… Credem că este o eroare enormă să nu cooperăm cu Administraţia şi cu armata siriană. În conformitate cu legislaţia internaţională, trebuie să creăm o largă coaliţie internaţională împotriva terorismului. Este logic că ţările dezvoltate ar trebui să joace roluri în această coaliţie”, a explicat liderul rus.

    Vladimir Putin va avea, luni seară, o întrevedere bilaterală cu Barack Obama, la New York.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

  • Francois Hollande îl numeşte “călău” pe Bashar al-Assad, cerând înlăturarea liderului sirian

    “În Siria, nu putem face astfel încât victimele să coopereze cu un călău”, a declarat François Hollande, excluzând participarea preşedintelui Bashar al-Assad la procesul de găsire a unei soluţii politice la conflict.

    “Bashar al-Assad este responsabil de haosul din Siria; asistăm la o tragedie cauzată de alianţa terorismului şi de dictatură”, a spus Hollande.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

     

  • Cenuşa Siriei a dat naştere unei economii de zeci de milioane de dolari în umbră. Exodul şi suferinţa imigranţilor a ”hrănit” o nouă categorie de bogaţi

    Timp de câteva luni, Ahmed Abdul-Hamid, un palestinian din Aleppo, Siria, a încercat şi a eşuat să traverseze marea pentru a-şi începe o nouă viaţă în Europa, deoarece el a fost prins de către poliţia din Turcia, iar contrabandiştii i-au luat tot. La un moment dat, barca lui s-a stricat şi a înotat înapoi spre ţărm, scrie New York Times.

    Norocul lui Ahmed Abdul-Hamid s-a schimbat vara aceasta, când un contrabandist l-a angajat să recruteze refugiaţi şi migranţi în port. La puţin timp după aceasta, Ahmed era căutat non-stop de diverse persoane care încercau să ajungă în Europa, iar sirianul a început să câştige 4.000 de dolari pe zi.

  • Putin: Rusia nu plănuieşte “în acest moment” să trimită trupe în Siria

    Liderul rus, care a făcut aceste declaraţii într-un interviu difuzat duminică, înainte cu o zi de întâlnirea cu preşedintele american Barack Obama, a criticat de asemenea susţinerea militară pe care Statele Unite o acordă rebelilor sirieni, despre care a afirmat că este nu este doar ilegală, ci şi contraproductivă.

    Declaraţiile sale arată cât de depărtate sunt poziţiile cu privire la Siria de pe care preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite urmează să participe la întâlnirea de luni. Putin şi Obama se întâlnesc în marja Adunării Generale a ONU, după ce susţin discursuri la summitul anual al liderilor lumii.

    O acumulare militară rusă în Siria, al cărei vechi aliat este, a provocat îngrijorare la Washington. Putin şi alţi oficiali au declarat că Rusia oferă doar armament şi formare armatei preşedintelui sirian Bashar al-Assad, pentru a o ajuta să lupte împotriva grupării Statul Islamic (SI). Întrebat dacă Rusia ar putea trimite trupe să ia parte la lupte, Putin a răspuns, anterior, că “analizăm diverse opţiuni”.

    Însă el a părut ceva mai hotărât în acest ultim interviu.

    “Rusia nu va participa la niciun fel de operaţiuni de trupe pe teritoriul Siriei sau vreunui alt stat. Sau, cel puţin, nu plănuim aşa ceva în acest moment”, a declarat Putin într-un interviu difuzat de postul CBS în emisiunea “60 Minutes”.

    “Însă luăm în considerare să ne intensificăm activitatea atât cu preşedintele (sirian Bashar al-)Assad, cât şi cu parteneri din alte ţări”, a adăugat el, potrivit unei transcrieri în engleză.

    Putin a ironizat Statele Unite, după ce Pentagonul a recunoscut recent că, în cadrul unui efort de a forma peste 5.000 de rebeli sirieni, au mai rămas doar patru sau cinci luptători, după ce alţi aproximativ 50 au fost capturaţi, răniţi sau au fugit la prima lor întâlnire cu militanţi extremişti.

    “Se pare că doar 60 (dintre aceşti luptători) au fost antrenaţi corespunzător, având în vedere că doar patru sau cinci luptă cu arma, în timp ce restul au luat pur şi simplu armamentul american şi au fugit să se alăture ISIS”, a declarat Putin, referindu-se la Statul Islamic, într-un fragment din interviu publicat de Kremlin duminic, anterior, şi care a fost omis în transmisia americană.

    Apărând acumularea militară rusă în Siria şi susţinerea lui al-Assad, el a apreciat că armata guvernamentală siriană este singura legitimă în Siria şi că susţinerea militară americană a unor “structuri ilegale” contravine legislaţiei internaţionale şi Cartei ONU.

    Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi secretarul de Stat american John Kerry s-au întâlnit duminică să pregătească terenul pentru întâlnirea celor doi preşedinţi.

    “Ne aflăm la începutul unei încercări de a înţelege care sunt intenţiile Rusiei în Siria şi în Irak şi încrecăm să vedem dacă există căi reciproc avantajoase de aici înainte”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial american de rang înalt, care nu a fost autorizat să vorbească în mod public despre această întâlnire privată. “Avem de parcurs un drum lung în această conversaţie”, a adăugat el.

  • John Kerry vede oportunităţi către progrese în dosarul sirian, înaintea unei întâlniri cu Zarif

    Oficiali occidentali au declarat că secretarul de Stat american vrea să lanseze o nouă iniţiativă în vederea găsirii unei soluţii politice la conflictul sirian, care a căpătat o nouă dimensiune din perspectiva mobilizării militare a Rusiei în susţinerea preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi a crizei refugiaţilor care s-a revărsat în Europa.

    Noua abordare americană, despre care oficialii citaţi au subliniat că se află într-o fază incipentă, ar putea aduce Rusia, un aliat major al lui al-Assad, alături de ţări precum Arabia Saudită, Turcia şi Qatarul, care susţin grupări ale opoziţiei siriene faţă de al-Assad.

    “Eu consider această săptămână drept o oportunitate majoră pentru orice ţări care vor să joace un rol important în încercarea soluţioării uneia dintre cele mai dificile probleme din Orientul Mijlociu”, le-a spus el unor jurnalişti, în timp ce poza alături de Zarif.

    “Este necesar să obţinem pacea şi o cale înainte în Siria, în Yemen, în regiune”, a declarat Kerry. “Eu cred că există oportunităţi săptămâna aceasta, prin aceste discuţii, în vederea unor progrese”, a adăugat el.

    Zarif a spus că prioritatea sa în această întâlnire este să discute despre implementarea acordului de la 14 iulie, prin care Iranul a convenit să adopte măsuri în vederea limitării programului său nuclear în schimbul anulării sancţiunilor economice care i-au paralizat economia.

    “Sperăm ca prin implementarea totală (a acordului), cu bună-credinţă, să (punem capăt) unei anumite neîncrederi care a existat timp de multe decenii”, le-a spus Zarif jurnaliştilor.

     

  • Cel puţin 15 avioane-cargo ruseşti cu “echipamente şi personal” au aterizat în Siria, în Latakia

    “De două săptămâni, până sâmbătă dimineaţa, câte un avion-cargo aterizează în fiecare dimineaţă la baza militară Hmeimim”, situată în provincia Latakia, unul dintre principalele fiefuri ale regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat această sursă sub protecţia anonimatului.

    “Cel puţin 15 avioane de acest tip, marcate în culorile steagului rus, au transportat echipamente şi personal” în această bază situată în incinta aeroportului civil şi militar Bassel al-Assad, la 25 de kilometri sud de oraşul Latakia, afirmă sursa citată.

    Avioanele sunt escortate – atât la aterizare cât şi la decolare – de avioane de vânătoare “cu scopul de a le proteja”, a precizat aceeaşi sursă.

    “Camioane de tonaj mediu vin, spoi, să descarce avioanele şi să transporte încărcătura afară din aeroport”, potrivit acestei surse.

    Washingtonul îşi exprimă, de mai multe săptămâni, îngrijorarea faţă de consolidarea prezenţei ruseşti în Siria – cu avioane de luptă, sisteme de apărare antiaeriană şi echipamente moderne, dintre care o parte sunt cedate armatei siriene, care luptă într-un război civil, de peste patru ani, împotriva rebelilor.

    Un oficial sirian de rang înalt a declarat pentru AFP că implicarea militară rusă reprezintă un “punct de cotitură”.

    Statele Unite au anunţat că vor primi favorabil o iniţiativă rusească de consolidare a luptei împotriva grupării extremiste Statul Islamic (SI), dar că se tem că ruşii ar căuta, înainte de toate, să consolideze regimul preşedintelui al-Assad şi să atace grupuri siriene, kurde sau forţe moderate susţinute de Washington.

    În cazul în care mobilizarea rusă se verifică oficial şi mai ales dacă este utilizată, ar fi vorba despre primul angajament oficial al Rusiei – de la intervenţia sovietică în Afganistan din 1979 – în acest teatru de război îndepărtat.

    Avioane ruseşti de vânătoare au intrat în spaţiul aerian al Siriei cu transponderele oprite

    Avioane de vânătoare ruseşti şi-au oprit transponderele când au intrat în Siria, aparent într-o încercare de a evita să fie detectate, denunţă un oficial american, potrivit căruia aeronavele militare ruseşti au zburat foarte aroape de avioane de transport cu transponderele pornite, relatează CNN.

    Însă sateliţi americani le-au detectat, subliniază, sub protecţia anonimatului, acest oficial.

    În urma unor evaluări, avioanele de vânătoare se aflau în Siria, iar potrivit aceluiaşi oficial ruşii au început să opereze avioane fără pilot în zona de coastă a oraşului Latakia.

    În contextul în care în zona respectivă nu sunt prezenţi militanţi din cadrul grupării Statul islamic (SI), aceste manevre ridică o serie de întrebări cu privire la intenţiile ruşilor şi acumularea militară rusă în regiune, pe care Statele Unite au anunţat că o urmăresc îndeaproape. Aceste manevre arată mai degrabă că Moscova plănuieşte să-l susţină pe preşedintele Bashar al-Assad decât să lupte împtriva grupării teroriste, potrivit aceleiaşi surse.

    Statele Unite conduc un efort al cărui obiectiv este înfrângerea SI, însă Washingtonului, spre deosebire de Moscova, îi cere lui al-Assad să plece de la putere.

    Întrebat ce pot face Statele Unite în legătură cu această situaţie, secretarul american al Apărării Ashton Carter declara joi pentru CNN, într-o conferinţă de presă, că “este necesar să vedem ce fac ruşii” în Siria.

    Carter îşi exprima totodată speranţa că Moscova va lupta împotriva SI, subliniind însă că “asta înseamnă să torni gaz pe focul războiului civil din Siria, ceea ce nu este cu siguranţă productiv din punctul nostru de vedere”.

     

  • Umilinţă maximă pentru SUA! Vladimir Putin a preluat controlul, iar situaţia ameninţă să degenereze

    Este un moment crucial al istoriei, iar ruşii sunt în avantaj. Până acum, Casa Albă a avut cel mai greu cuvânt de spus în această chestiune.

    Umilinţă maximă pentru SUA! Vladimir Putin a preluat controlul, iar situaţia ameninţă să degenereze

     

  • Siria: Rebelii formaţi militar de americani au predat echipament şi muniţie Al-Qaida

    Rebelii au anunţat armata americană că au predat “şase camionete şi o parte a muniţiei lor unui intermediar suspectat că face parte din Frontul al-Nusra, adică aproape un sfert din echipamentul lor”, aparent “în schimbul permiterii trecerii”, a anunţat vineri Centcom într-un comunicat.

    În cazul în care va fi confirmat, acest comportament “este foarte îngrijorător şi constituie o încălcare a regulilor” programului de formare a Noilor Forţe Siriene (NSF, New Syrian Forces), a anunţat colonelul Patrick Ryder, un purtător de cuvânt al Centrcom, citat în comunicat.

    Potrivit unui oficial american, contactat de AFP, nu a avut loc o dezertare a combatanţilor către Frontul al-Nusra. Dar “nu ştim decât ceea ce ne spun ei”, a adăugat el.

    Acest episod marchează o nouă lovitură la adresa credibilităţii acestui program, lansat de către Statele Unite la începutul anului.

    Programul are obiectivul să formeze şi să echipeze aproximativ 5.000 de rebeli pe an, timp de trei ani, cu scopul de a lupta – în Siria – împotriva grupării Statul islamic (SI).

    Însă el a permis, până în prezent, formarea a doar două grupuri de 54 şi, respectiv, 70 de combatanţi, potrivit unor date furnizate de către Pentagon.

    Primul grup de 54 de combatanţi a intrat în Siria în iulie, dar doar zece dintre ei se aflau efectiv, săptămâna trecută, pe teren, potrivit Pentagonului.

    Al doilea grup a pătruns pe teritoriul sirian săptămâna trecută. Pentagonul a fost nevoit să dezmintă, săptămâna aceasta, că o parte dintre ei s-a alăturat al-Nusra, în urma unor informaţii în acest sens puse în circulaţie pe reţele de socializare.

    Pentagonul a anunţat cu aceeaşi ocazie că “toate armele şi echipamentul” predate acestor rebeli se aflau sub controlul lor, o afirmaţie asupra căreia a fost nevoit să revină acum.

    Programul a fost grav afectat de infiltrarea puternică a unor candidaţi selectaţi şi anternaţi de către americani. Numeroşi experţi apreciază, de asemenea, că voinţa Washingtonului de a limita câmpul de acţiune al rebelilor la lupta împotriva grupării Statul Islamic a descurajat mulţi potenţiali recruţi.

    Administraţia americană se află în plin proces de reflecţie în vederea reformării programului, pentru care Congresul a deblocat o finanţare în valoare de 500 de milioane de dolari anul acesta.