BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Jocul migraţiei aleşilor locali: procedura să trăiască!

    Lipsa de mobilizare a parlamentarilor puterii şi opoziţia sau abţinerea din partea partidelor cel mai afectate de efectele ordonanţei (PNL, PDL, PP-DD, UDMR) au făcut ca ordonanţa să nu întrunească numărul necesar de voturi favorabile ca să poată fi adoptată, urmând acum ca Senatul să aibă cuvântul final asupra ei.

    Ordonanţa este însă deja în vigoare şi îşi produce efectele începând cu 2 septembrie, timp de 45 de zile, iar premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea şi şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, au explicat că oricum niciun primar sau consilier local care şi-a schimbat între timp partidul nu-şi va pierde mandatul, nici măcar în ipoteza că ordonanţa va deveni lege cu prilejul votului din Senat şi va fi ulterior contestată la CCR, întrucât deciziile CCR nu sunt retroactive (adică aşa cum s-a întâmplat în 2006, când sancţionarea de către CCR a legii de atunci care introducea pentru aleşii locali 45 de zile de opţiune a aleşilor locali nu a anulat şi efectele valurilor de migraţie politică deja consumate în acea perioadă).

    Iar dacă ordonanţa nu va întruni numărul de voturi necesare nici în Senat, pentru ca ea să fie respinsă ar fi nevoie de iniţierea şi adoptarea unei legi separate de respingere a legii de adoptare a OUG, ceea ce e însă puţin probabil să se întâmple, din cauza lipsei unei majorităţi necesare de parlamentari.

     

  • Comisia de administraţie din Senat respinge reexaminarea legii prin care primarii pot fi în AGA

    Votul a fost exprimat în absenţa presei, dar, potrivit unor participanţi, decizia a fost luată fără niciun vot împotrivă, înregistrându-se doar o abţinere.

    În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

    Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Legea administraţiei publice locale), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    “Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor”, se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedinte.

    În cerere se menţionează că, “practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”.

    “Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 şi 2014 prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asigurare a integrităţii”, precizează şeful statului în cererea de reexaminare.

    Traian Băsescu mai arată că, în contextul necesităţii combaterii corupţiei şi asigurării transparenţei şi a integrităţii în sectorul public, se impune menţinerea acestei incompatibilităţi între calitatea de primar sau preşedinte al consiliului judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale.

    “Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese”, se mai arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.

    Preşedintele mai afirmă că este necesar să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public.

    Şeful statului arată în finalul documentului că, luând în considerare competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, solicită reexaminarea legii trimisă la promulgare, în sensul respingerii sale.

    Proiectul de lege contestat de Preşedinte a fost iniţiat de şase deputaţi PSD printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu.

    Iniţiatorii au precizat că “în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”.

    “Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administraiv-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ”, au explicat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

    Astfel, propunerea legislativă prevede că, “prin derogare de la prevederile art.37 şi art.92 din Legea nr.215/2001, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie”.

    Propunerea legislativă privind modificarea Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice urmează să fie dezbătută de plenul Senatului în calitate de primă Cameră sesizată.

  • BNS: Codul muncii ar putea fi modificat prin iniţiativă cetăţenească. Proiectul, înregistrat la Senat

    BNS a anunţat, joi, că iniţiativă legislativă cetăţenească a fost înregistrată la Senat de către un comitet alcătuit din reprezentanţi ai confederaţiei sindicale.

    “Proiectul depus de BNS are şanse să devină lege şi să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile şi interesele lucrătorilor şi pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere şi în opoziţie nu au reuşit să îl clintească şi să îl pună în acord cu normele europene şi internaţionale”, arată BNS într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit BNS, au fost parcurşi toţi paşii legali pentru înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti, trecând prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obţinerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului în Monitorul Oficial şi strângerea semnăturilor.

    Conform prevederilor legale, iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este ca în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

    “Proiectul de modificare a Codului Muncii a strâns 150.000 de semnături, fiind susţinut de lucrători afiliaţi la BNS şi la alte confederaţii, de familiile lucrătorilor, de angajaţi care nu sunt membri de sindicat, de pensionari şi de generaţia tânără deopotrivă. Paşii au fost parcuşi şi condiţiile minime au fost îndeplinite, iar calea firească a proiectului de lege duce către dezbaterea sa în Parlament. Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, ţinând cont de faptul că a fost elaborat de o echipă coordonată de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, ţinând cont de faptul are în spate o expertiză tehnică de excepţie şi ţinând cont de faptul că pune Codul Muncii în acord cu Constituţia, cu Convenţiile OIM ratificate de România şi cu alte norme şi normative europene/internaţionale”, se mai arată în comunicat.

    Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că s-a recurs la această modalitate pentru schimbarea Codului muncii după ce sindicaliştii au constatat că nu există niciun interes politic şi niciun demers pentru modificarea actualei legislaţii a muncii, deşi s-au semnalat multe nereguli.

    Liderul sindical a mai spus că BNS a finalizat alte două proiecte de modificare a Legii contractelor colective de muncă şi a Legii conflictelor de muncă, ele urmând să fie puse la dispoziţia Parlamentului.

    “Una din principalele consecinţe ale dereglementărilor a dus la scăderea dramatică a numărului de salariaţi acoperiţi prin negocieri colecctive, concomitent cu creşterea numărului de salariaţi remuneraţi cu salariul minim pe economie şi un pic peste minim, la care se adaugă scăderea fondului total de salarii din economia României ca pondere în PIB”, a spus Costin.

    El a precizat că, în perioada imediat următoare, reprezentanţii BNS vor începe consultări cu liderii grupurilor parlamentare, cărora le vor furniza informaţii şi le vor pune la dispoziţie argumente documentate.

    BNS a amintit că actualul Cod a fost adoptat de către “Parlamentul cu coloratură majoritar portocalie”, în ciuda faptului că lucrătorii români cereau din stradă respingerea sa, protestând la nivel naţional vreme de aproape trei luni. Mai mult, mişcarea sindicală internaţională şi Organizaţia Mondială a Muncii au dat dreptate părţii sindicale, cerând respingerea proiectului pentru încălcări grave ale normelor europene şi internaţionale în materie de muncă.

    Proiectul de modificare a Codului muncii a fost finalizat şi prezentat public în 2012, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă.

    BNS susţine că documentul elaborat de o echipă de experţi, coordonată de Alexandru Athanasiu, urmăreşte să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator.

    Iniţiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, dar şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

    “Obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).”, se arată în proiectul de modificare propus de BNS.

    Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.

    Potrivit lui Athanasiu, se solicită şi modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franţa este de un an.

    “Dacă în 45 de zile firma nu îşi revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foştii angajaţi. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-şi reia activitatea”, arăta Athanasiu, la prezentarea proiectului.

    Proiectul de modificare vizează şi prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.

    Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreşte, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.

    Proiectul de modificarea al Codului muncii include şi schimbări ale jurisdicţiei muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese, dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părţilor.

    Tot în modificările jurisdicţiei muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.

    Din mai 2011 şi până în prezent nu s-au adus corecţii majore Codului Muncii, în ciuda faptului că au existat numeroase întâlniri şi negocieri între cele trei părţi, respectiv sindicate, patronate şi Guvern şi în ciuda faptului că s-au schimbat polii de putere politică şi exista un acord scris care făcea o prioritate din modificarea Codului Muncii.

  • Senatul a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţământ la toţi bugetarii

    Senatorii au adoptat în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniţial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar.

    Amendamentul propus de Comisia pentru muncă a făcut ca Guvernul să-şi schimbe poziţia iniţială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susţinut propunerea legislativă, menţionând că măsura ar fi o reparaţie pentru bugetari.

    ”Din 2012, de când am preluat guvernarea, Guvernul Ponta se luptă şi ia măsuri pentru repararea nedreptăţilor făcute de către fosta guvernare, iar proiectul de lege care astăzi este în dezbatere se înscrie pe această linie. Este vorba de repararea nedreptăţilor făcute profesorilor, cadrelor medicale, reprezentanţilor administraţiei publice locale şi alte categorii de bugetari. De aceea, Guvernul susţine raportul pe care l-a întocmit Comisia pentru muncă”, a afirmat ministrul.

    Plumb a evitat să precizeze în cadrul dezbaterilor care este impactul bugetar al iniţiativei legislative.

    Propunerea legislativă, formulată de senatorul Liviu Pop, se referea iniţial la scutiri aplicate profesorilor din trei localităţi din judeţul Hunedoara, fiind retrimisă în Parlament de preşedintele Traian Băsescu, care a reclamat printre altele faptul că legea este discriminatorie aplicându-se doar persoanelor din anumite localităţi.

    Ulterior, iniţiativa legislativă a fost amendată de senatorii din Comisia de muncă, măsura amnistierii fiind aplicată tuturor bugetarilor.

    În dezbateri, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a reclamat faptul că amendarea în acest mod a propunerii legislative ar putea ridica vicii de constituţionalitate.

    ”Prezenta lege se aplică personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare”, precizează iniţiativa adoptată de Senat, conform amendamentului formulat de Comisia de muncă.

    ”Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la articolul 1 (personalul bugetar – n.r.) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control, a unor prejudicii”, mai precizează legea.

    Iniţiativa a fost adoptată cu 122 de voturi ”pentru” şi două abţineri, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaţilor.

  • Preşedintele ICR: Bugetul e sensibil redus. În toamnă inaugurăm filiala de la Beijing, cea mai costisitoare

    “Unul dintre obiectivele propuse de la preluarea mandatului a fost acela de a aduce ICR acolo unde îi este locul, nu pe prima pagină a ziarelor, şi mă refer la eveniment de tip scandal, ci al calităţii programelor pe care le organizează. Programele sunt singurul nostru obiectiv, nu ne interesează ce se întâmplă pe scena politică”, a declarat Lilian Zamfiroiu, mulţumind senatorilor din Comisia de cultură că îi protejează de “astfel de ingerinţe”.

    Preşedintele ICR a spus că bugetul institutului pentru anul în curs este “sensibil redus”, respectiv de 28 de milioane lei, şi a adăugat că, înainte de rectificarea bugetară din iulie, secretarul de stat Gheorghe Gherghina i-a felicitat pe reprezentanţii ICR, pentru că este “pentru prima dată de când face bugetul când ICR are o execuţie bugetară foarte bună”.

    “Până la această dată s-au aprobat virările bugetare în sumă de 17,7 milioane de lei. Ideea este că cheltuim banul public cu băgare de seamă şi în deplin acord cu scopul atribuit”, a declarat Zamfiroiu.

    Preşedintele ICR a spus că ar dori sprijinul Comisiei de cultură pentru următoarea rectificare bugetară.

    “Măcar să nu ne ia acea garanţie de 10% care se reţine de la toate instituţiile bugetare, în caz că nu sunt încasări la buget. Asta ar însemna 2 milioane şi ceva de lei, va fi foarte greu fără ei”, a arătat Zamfiroiu.

    “Nu vi-i ia nimeni, nu îi primiţi”, a comentat în glumă Georgică Severin, preşedintele Comisiei de cultură din Senat.

    “Ne-ar fi de foarte mare folos rectificarea din toamnă, mai ales că se suprapune cu lansarea ICR Beijing”, a mai spus Zamfiroiu.

    Preşedintele comisiei, Georgică Severin, a declarat că va susţine ICR la rectificarea bugetară, mai ales că bugetul instituţiei este foarte mic.

    “Vom încerca să îl convingem şi pe proaspătul ministru al Bugetului, după ce va fi numit de preşedinte, colegul nostru Darius Vâlcov, să ţină cont şi de necesitatea ca şi cultura românească să fie promovată cât mai eficient”, a afirmat Georgică Severin.

    De altfel, Lilian Zamfiroiu, care a devenit preşedintele ICR în iunie 2013, a anunţat că este nevoie de acest echilibru bugetar, în condiţiile în care, în această toamnă, este programată deschiderea celei mai costisitoare filiale a institutului, a optsprezecea, care va fi la Beijing.

    Preşedintele ICR a ţinut să precizeze că, având în vedere formalităţile ce ţin de acreditarea personalului, această filială nu va fi deschisă mai devreme de luna noiembrie. “Nu ar fi fost probleme să tăiem panglica în septembrie, la vizita premierului Victor Ponta, dar am considerat că nu ar fi dat bine să tăiem panglica şi apoi să o închidem, aşteptăm ca personalul să fie acreditat”, a adăugat el.

    “Va fi ceva absolut demn de imaginea pe care dorim să ne-o creăm în Republica Populară Chineză”, a mai spus Zamfiroiu.

    Preşedintele ICR a ţinut să explice, la cererea preşedintelui Comisiei de cultură, şi situaţia conflictului cu Corul Madrigal, care s-a declarat nemulţumit că institutul nu îi finanţează participarea la un eveniment care va avea loc la Beijing.

    Lilian Zamfiroiu a explicat că Madrigalul se află pe organigrama Ministerului Culturii.

    “I-am sprijinit pentru turnee, vreau să spun că, după trei finanţări de care au beneficiat anul acesta, nu mai avem bani. Nu e rea voinţă, nu mai avem de unde. A susţine un cor este un efort financiar extrem de mare, sunt 50 de oameni, transport, diurnă, cazare. Vor avea o participare la Beijing, dar nu legat de deschiderea ICR Beijing, şi au apelat din nou, dar am fost nevoiţi să îi refuzăm”, a spus Zamfiroiu, adăugând că această participare la Beijing ajungea la suma de aproximativ 10.000 de euro.

    Pe 24 iunie, surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că ICR Beijing urmează să fie inaugurat în luna septembrie, fiind posibilă prezenţa premierului Victor Ponta, care va efectua în acea perioadă o vizită oficială în capitala Chinei, pentru a debloca relaţiile economice printr-o colaborare politică.

    ICR Beijing va avea sediul într-un mall, după ce autorităţile chineze nu au fost de acord ca acesta să funcţioneze în cadrul Ambasadei României la Beijing, au precizat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Prin urmare, s-a decis închirierea unui spaţiu într-un mall din capitala chineză, unde ICR va fi vecin cu Institutul Maghiar. De altfel, cele două institute intenţionează să organizeze şi evenimente comune, pentru o mai bună promovare.

    Comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au avizat, pe 24 iunie, favorabil propunerea ICR privind numirea scriitorului şi traducătorului Constantin Lupeanu, fost ambasador în China, în funcţia de director general al ICR Beijing.

  • Amnistierea pensionarilor şi a mamelor nu a mai fost votată. Sesiunea extraordinară a Senatului, suspendată din lipsă de cvorum după ce ACL a părăsit sala

    După votul pentru proiectul de reducere a CAS, o parte a senatorilor ACL au părăsit sala de plen a Senatului.

    ”(Am părăsit sala) dintr-un motiv foarte simplu, când am încercat să luăm cuvântul ni s-a refuzat, deşi e împotriva Regulamentului. Au vrut oamenii să spună de ce au votat, să-şi motiveze votul şi li s-a refuzat, deşi Regulamentul permite acest lucru. Nu se poate să pui pumnul în gură unor parlamentari într-o sesiune parlamentară convocată în plen (…) A fost o revoltă spontană a oamenilor când au văzut o încălcare de Regulament flagrantă pe care o face preşedintele de şedinţă”, a explicat vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu gestul senatorilor ACL.

    Senatorii au votat proiectul Guvernului pentru transpunerea directivelor europene în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale şi în Legea petrolului, care, în urma retragerii din plen a senatorilor ACL, nu a întrunit numărul minim necesar pentru adoptare.

    Legea a fost votată cu 84 de voturi ”pentru”, fiind necesare 86 de voturi pentru adoptare.

    Actul normativ urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a comentat gestul colegilor din opoziţie, care au părăsit lucrările plenului.

    ”Vreau să spun foarte clar, cei care au lipsit de la votul pe acest proiet de modificare a legii energiei au lipsit nejustificat şi vor fi în măsură să producă un grav prejudiciu României (…) Faptul că Senatul astăzi, în ultimă instanţă, era în măsură să adopte această propunere, integrală, lipsa de la vot va genera, pe zi de întârziere, peste 30.000 de euro, daune impuse de Comisia Europeană, împotriva României”, a spus Corlăţean.

    Preşedintele de şedinţă, Ioan Chelaru, a anunţat, după citirea catalogului, că în sală sunt prezenţi 84 din cei 86 de senatori, număr insuficient pentru asigurarea covrumului, astfel că declară închisă sesiunea extraordinară.

    Pe ordinea de zi a acestei sesiuni extraordinare se mai aflau proiectele privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor.

  • Senatul va dezbate în sesiunea extraordinară şi modificări la Legea energiei şi Legea petrolului

    Decizia a fost luată, luni, de Biroul Permanent al Senatului, care şi-a însuşit propunerea Executivului ca acest proiect, depus la Senat în data de 9 iulie, să fie adoptat de urgenţă de către Parlament.

    În scrisoarea adresată Senatului, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul solicită preşedintelui Călin Popescu Tăriceanu să analizeze posibilitatea demarării procedurilor necesare în vederea organizării unei sesiuni extraordinare în care să fie adoptat Proiectul de lege pentru modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale 123/2012, a Legii petrolului 238/2004, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” – S.A. Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative.

    În documentul înaintat conducerii Senatului se arată că România a avut termen până la data de 3 martie 2011 să modifice legislaţia în domeniu pentru a o pune în acord cu Directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă a sectorului gazelor naturale.

    Comisia Europeană a apreciat, însă, că modificările legislative adoptate de România nu asigură transpunerea totală a celor două directive şi a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu două acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.

    Prin ambele cereri introductive, Comisia a solicitat Curţii să impună României sacţiuni cu titlu cominatoriu în valoare de peste 30.200 de euro pentru fiecare zi de întârziere în adoptarea măsurilor de transpunere a directivelor, de la data pronunţării hotărârii prin care se constată neîndeplinirea obligaţiilor.

    Curtea a solicitat României să-i comunice până la data de 29 august dacă a adoptat măsurile legislative asumate, lucru care ar determmina retragerea acţiunilor de către Comisie.

    Printre modificările legislative cuprinse în proiectul de lege ce va fi discutat în sesiune extraordinară de Senat se află modificarea regimului juridic al reţelelor de transport, în sensul că noile reţele de transport de energie electrică care vor fi realizate din resurse proprii ale unui operator de transport nu mai reprezintă proprietatea publică a statului şi nu sunt incluse în domeniul public al acestuia, ele constituind proprietate privată a operatorului care a realizat investiţia.

    Prin proiect se restrânge regimul de proprietate publică asupra conductelor de transport al gazelor naturale doar la nivelul Sistemului Naţional de Transport.

  • Proiectul Guvernului de reducere a CAS cu 5% din octombrie 2014, aprobat de Senat

    Prin proiect se prevede că această cotă va scădea de la 20,8 la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8 la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8 la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă.

    Prevederile se aplică începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2014, se mai arată în proiect.

    Guvernul a argumentat, în expunerea de motive, că promovarea acestui proiect a fost determinată de existenţa pe piaţa muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale care alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat şi care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, dat fiind că două treimi din contribuţia datorată la bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă contribuţia angajatorului.

    În documentul citat se mai menţionează că România se confruntă cu o rată scăzută a participării pe piaţa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator determină o cerere redusă de forţă de muncă.

    ”În plus faţă de apariţia unei poveri fiscale crescute asupra forţei de muncă, sistemul asigurărilor sociale suferă distorsiuni care reduc baza impozabilă pentru contribuţiile de asigurări sociale, dar şi pentru asigurările sociale de sănătate”, mai susţine Guvernul.

    Potrivit Executivului, creşterea fondurilor rămase la dispoziţia angajatorului poate fi folosită pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale.

    Impactul negativ generat de această măsură, mai precizează Executivul, ca fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii, faţă de sumele proiectate în Legea bugetului de stat.

    În anul 2015, impactul negativ va fi compensat prin creşterea veniturilor bugetare ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare, cât şi la plată, susţine Guvernul.

    Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal a primit luni raport favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei pentru buget, finanţe.

    Senatul a adoptat acest proiect, cu 109 voturi ”pentru” şi o abţinere, în calitate de primă Cameră sesizată.

  • Tăriceanu cere rapoartele SRI şi SPP privind protecţia lui Băsescu “în cazul vizitelor la clanul Bercea”

    Tăriceanu menţionează că “Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază au atribuţii legale şi norme interne precise privind protecţia informativă în cazul vizitelor efectuate de preşedintele României, prin care să se asigure că preşedintele României nu intră în contact cu persoane care au probleme cu legea sau care reprezintă un pericol pentru viaţa preşedintelui. SRI şi SPP sunt obligate să asigure protecţia informativă a soţului sau soţiei preşedintelui şi a tuturor rudelor sale de gradul 1 şi au obligaţia să informeze organele abilitate ale statului în cazul în care constată activităţi cu caracter ilegal”.

    Anterior, preşedintele Senatului l-a acuzat virulent pe preşedintele Traian Băsescu în cazul scandalului legat de implicarea fratelui său, Mircea Băsescu, în activităţile infracţionale ale clanului Bercea Mondial. “Cred că ceea ce vedem azi că se întâmplă cu familia Băsescu este doar vârful aisbergului. Preşedintele Băsescu a reuşit până azi, prin metode oculte, să se sustragă judecăţii şi să-i protejeze pe membrii familiei sale de braţul legii. Probabil, o dată cu apropierea încheierii mandatului la Cotroceni, cei care până azi l-au ajutat de o manieră ocultă încep să-l părăsească şi am convingerea şi speranţa că adevărul va ieşi la lumină şi vom vedea şi restul aisbergului”.

    Tăriceanu a profitat de ocazie ca să acuze partidele de dreapta, inclusiv PDL, că s-au opus suspendării preşedintelui Traian Băsescu în 2012. “Dacă în 2012 unele forţe politice ar fi susţinut Referendumul, azi nu ne-am fi aflat, ca ţară, într-o situaţie mai mult decât jenantă, cu un preşedinte suspect a fi intervenit în Justiţie. Aceleaşi forţe politice, printre care se află şi PDL, pretind azi în faţa opiniei publice că se delimitează de familia Băsescu, de practicile sale, încercând să facă uitată contribuţia lor la menţinerea lui Băsescu la Cotroceni”

    Călin Popescu-Tăriceanu a fondat recent Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale, format din circa 15 parlamentari ai PNL care contestă ideea alianţei PNL cu PDL şi aderarea PNL la grupul PPE din Parlamentul European. Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, s-a pronunţat pentru excluderea acestor parlamentari din PNL, fie înaintea congresului partidului din 28-29 iunie, fie ulterior.
     

  • Senatul adoptă tacit o iniţiativă de înlocuire a Programului ”Cornul şi laptele” cu o masă caldă

     Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copii preşcolari din grădiniţelede stat şi private cu program normal de 4 ore are ca obiect înlocuirea produselor de panificaţie şi lactate cu o masă caldă acordată zilnic, în limita unei valori stabilite de consiliul local, urmând ca diferenţa dintre valoarea de 1.04 lei/copil şi cea stabilită de consiliul local să fie suportată de consiliul local sau judeţean.

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorii Viorel Arcaş (PSD), Badea Leonardo (PSD), Marius Bălu (PDL), Sorin Bota (PSD), Iulian Dumitrescu (PNL), Petru Ehegartner (PNL), Marius Isăilă (PSD), Akos Mora (PNL), Marius Nicula (PSD) şi Alexandru Vegh (UDMR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro