BusinessMagazin

Tag: sector

  • PNL: Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, caută bani prin gunoaie

    “În cursul şedinţei extraordinare de ieri a Consiliului Local sector 4, convocată la cererea domnului primar, a avut loc un nou episod prin care se loveşte în buzunarul contribuabililor şi adânceşte haosul din domeniul impozitelor şi taxelor locale. Sub pretextul unei proiect de hotărâre depus de acoliţii de la PMP – ALDE – PPUsl privind instituirea şi încasarea taxei de salubrizare, primarul Băluţă caută o soluţie de salvare a propriei imagini, după ce la sfârşitul anului trecut, cu ajutorul aceleiaşi monstruoase coaliţii PSD-ALDE-PMP-PPUsl, a promovat o altă hotărâre prin care taxa de salubrizare a fost stabilită la 12 lei / persoană / lună şi la 80 lei / persoana juridică / lună (Hotărârea nr. 347 din 18 decembrie 2017)”, se arată într-un comunicat de presă al preşedintelui PNL, Sector 4, Răzvan Sava, remis marţi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic

    Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

    Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

    ”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

    ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.

    China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa. 

    Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.

    EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018

    În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
    Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.

    În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.

    Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.

    Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.

  • Taxa de salubrizare, dublată în Sectorul 4. Primăria: Costurile de colectare a deşeurilor s-au mărit

    Taxa de salubrizare a fost stabilită în urma hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 347/18.12.2017, în cuantum de 12 lei de persoană/lună pentru persoanele fizice, precum şi în cuantum de 80 de lei/metru cub pentru persoanele juridice. Ea a fost mărită de la 5 lei de persoană.

    „În ceea ce priveşte motivele care au dus la majorarea taxei, trebuie să ţinem cont de faptul că salubrizarea este un domeniu cu impact asupra mediului, intens reglementat la nivel european, ceea ce generează o serie de rigori aplicabile inclusiv Sectorului 4. Trebuie aşadar să depunem eforturi, inclusiv de ordin investiţional, pentru atingerea obiectivelor de colectare selectivă a deşeurilor, care va deveni obligatorie în următorii ani. De exemplu, caietul de sarcini pentru licitaţia în curs prevede dotarea cu sisteme şi echipamente performante de colectare şi de selectare a deşeurilor. Acestor considerente li se adaugă şi alţi factori care conduc la creşterea costurilor de salubrizare: majorarea salariului minim pe economie (angajaţii din acest domeniu sunt remuneraţi cu salariul minim), creşterea preţului la carburanţi, identificarea corectă a cantităţii de deşeu produs de fiecare persoană fizică şi juridică ce a putut fi stabilită în decursul intervalului de timp în care ADP Sector 4 prestează aceste servicii etc”, sa precizat reprezentanţii Primăriei Secteorului 4, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa de salubrizare, dublată într-un sector din capitală. Primăria: Costurile de colectare a deşeurilor s-au mărit

    Taxa de salubrizare a fost stabilită în urma hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 347/18.12.2017, în cuantum de 12 lei de persoană/lună pentru persoanele fizice, precum şi în cuantum de 80 de lei/metru cub pentru persoanele juridice. Ea a fost mărită de la 5 lei de persoană.

    „În ceea ce priveşte motivele care au dus la majorarea taxei, trebuie să ţinem cont de faptul că salubrizarea este un domeniu cu impact asupra mediului, intens reglementat la nivel european, ceea ce generează o serie de rigori aplicabile inclusiv Sectorului 4. Trebuie aşadar să depunem eforturi, inclusiv de ordin investiţional, pentru atingerea obiectivelor de colectare selectivă a deşeurilor, care va deveni obligatorie în următorii ani.

    De exemplu, caietul de sarcini pentru licitaţia în curs prevede dotarea cu sisteme şi echipamente performante de colectare şi de selectare a deşeurilor. Acestor considerente li se adaugă şi alţi factori care conduc la creşterea costurilor de salubrizare: majorarea salariului minim pe economie (angajaţii din acest domeniu sunt remuneraţi cu salariul minim), creşterea preţului la carburanţi, identificarea corectă a cantităţii de deşeu produs de fiecare persoană fizică şi juridică ce a putut fi stabilită în decursul intervalului de timp în care ADP Sector 4 prestează aceste servicii etc”, au precizat reprezentanţii Primăriei Secteorului 4, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste jumătate din companiile care prelucrează carnea au un risc de insolvenţă ridicat

    92 de companii din acest sector au înregistrat o cifră de afaceri anuală mai mare de 1 milion de euro în 2016, acesta un segment care reprezintă 25% din totalul firmelor, dar generează 97% din veniturile sectorului

    137 dintre companiile din sector au raportat venituri în scădere.

    Analiza Coface a cuprins un univers total de 369 de firme care au depus declaraţiile financiare privind activitatea desfăşurată în 2016. Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finanţelor, acestea au generat o cifră de afaceri totală de 5,78 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere de două cifre pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în T3. Televizoarele sunt cele care au generat ritmul de creştere al pieţei

    Piata de smartphones a continuat creasca in T3 2017, inregistrand cresteri importante, de doua cifre.

    Produsele cu ecrane mai mari de 5 inchi au avut cele mai mari cresteri. În schimb, telefoanele din segmentele inferioare de pret si specificatii au inregistrat scaderi in T2 2017, ca urmare a procesului de inlocuire a lor cu produse mai performante.

    Televizoarele sunt cele care au generat ritmul de creştere al pieţei. Segmentele ce inregistreaza cresteri sunt reprezentate de televizoarele Smart, diagonalele de peste 45 inchi şi segmentul produselor cu rezoluţie superioară. Segmentul televizoarelor OLED arată evoluţii pozitive.

    Din punct de vedere valoric, piaţa de Desktop-uri a înregistrat creşteri pe parcursul celui de-al treilea trimestru, iar tabletele continuă să scadă.

    Dispozitivele de printare au inregistrat o rata de scadere de doua cifre comparativ cu T3 2016.

  • Preşedinte PNL Sector 6: Pasajul Ciurel nu va fi terminat la timp. Nici hobanele nu au fost montate

    „Pasajul Ciurel, cea mai importantă lucrare a Primăriei Generale pentru ameliorarea traficului în Sectorul 6, în lipsa vointei politice de a reabilita Prelungirea Ghecea, se dovedeşte o provocare mult prea mare pentru doamna Firea. După modelul pasajului de la Piaţa Sudului, care nici acum nu este finalizat complet, termenele pentru finalizarea Pasajului Ciurel sunt depăşite unul câte unul”, susţine preşedintele PNL Sector 6, Cornel Pieptea, într-un comunicat remis, marţi, Agenţiei MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudose, despre proteste: Ce am înţeles eu din ce am văzut în stradă este că trebuie să continuăm

    ”Legile justiţiei sunt în Parlament, deci nu răspund eu, ca Guvern. În ceea ce priveşte modificările din Codul Fiscal îşi urmează cursul, sunt în Parlament”, a declarat premierul Mihai Tudose, întrebat despre protestele de duminică seara.

    Întrebat de un jurnalist dacă va asculta der ”vocea străzii”, premierul a spus: ”Eu nu am văzut vreo palmă de aia cu fiscalitatea”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ruptura dintre stat şi privat se vede în statisticile creşterii economice

    Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip ”semnal“, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.

    Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%.

    Practic, toate sectoarele importante ale economiei au avut creşteri cu două cifre în primele nouă luni: comerţul (+11% la auto şi carburanţi, +12.5% la mărfurile nealimentare, +29,9% la livrările online), serviciile profesionale şi pentru populaţie (+13,1%, respectiv +14,1%), transporturile (+14,7%), turismul (+10,8%). Atunci de ce media naţională a creşterii economice este de numai 7%?

    Explicaţia nu poate fi alta decât că statul, prin retragerea în locul alocării de fonduri care ar trebui direcţionate către investiţii, nu mai e un factor multiplicator, ci un vector care trage în jos, cel puţin statistic, economia.

    Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele sectoriale mai arată că industria câştigă tot mai mult teren, agăţându-se de creşterea încă viguroasă a consumului populaţiei (a se vedea avansurile din comerţ, auto şi construcţiile rezidenţiale), dar acoperă într-o măsură deocamdată redusă această cerere, restul venind din import.

    Ţările din care noi importăm până şi cele mai banale produse ce puteau fi obţinute aici (să zicem Germania, Polonia, Turcia sau Olanda) ar trebui să transmită României scrisori de mulţumire. Prin cumpărăturile noastre furibunde, le menţinem lor locurile de muncă, le cedăm lor crema profiturilor şi le umplem lor vistieriile cu valută. Ei produc, noi cumpărăm.

    Dar – vestea bună – începem să producem tot mai mult, acoperind într-o mai mare măsură şi ce cumpărăm noi (în locul importurilor), şi ce cumpără ei (la export). Şi încă o veste bună: media salariilor nete a crescut (cu 13,5% în septembrie 2017 faţă de septembrie 2016) şi va mai creşte, având în vedere noua criză a forţei de muncă, susţinând – ca putere de cumpărare – şi economia românească, şi economiile altora.

    Continuăm, aşadar, cu acest model de creştere economică bazată pe consum şi importuri, cu investiţii şi construcţii în derivă. Acum, în statisticile primelor nouă luni, se mai vede încă ceva: între stat şi privat se produce o ruptură care ar putea avea consecinţe chiar mai grave decât o eventuală supraîncălzire a economiei, câtă vreme sectorul public pare hotărât să anuleze avântul sectorului particular.

  • Primarul Sectorului 1: În 6 luni, nu vom mai ridica gunoaiele dacă oamenii nu le aruncă selectiv

    „Am început o campanie de conştientizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a gunoaielor din sectorul 1 al Capitalei, pentru că aşa cum este situaţia acum, nu mai putem accepta. Astfel, le dăm cetăţenilor o perioadă de şase luni de graţie, în care să înveţe să coleceze selectiv, altfel, nu mai ridicăm gunoaiele de pe străzi. Nu vreau să dăm amenzi, pentru că nu ştiu dacă va fi eficientă această metodă”, a declarat, luni, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro