Tag: sanatate

  • Noile servicii decontate pe asigurarea de sănătate de la stat au fost stabilite de Guvern

    Guvernul a stabilit sâmbătă serviciile care vor fi decontate pe asigurarea de sănătate de la stat. Noul Contract-cadru va intra în vigoare de la 1 iulie.

    Guvernul a aprobat sâmbătă Hotărârea pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022. Aceasta va intra în vigoare pe 1 iulie.

    Potrivit autorităţilor, „măsurile cuprinse în acest act normativ au ca scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenţie, precum şi la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea afecţiunilor. De asemenea, noul Contract-cadru urmăreşte să susţină inversarea piramidei serviciilor de asistenţă medicală, prin creşterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară şi în ambulatoriul de specialitate, şi reducerea internărilor nejustificate pentru pacienţi care ar putea fi trataţi în condiţii de siguranţă în ambulatoriu sau de către medicii de familie.”

    Printre noile reglementări se numără şi asigurarea unui pachet de prevenţie comprehensiv pentru adultul asimptomatic cu vârsta de peste 40 de ani, care prevede până la trei consultaţii pentru evaluarea riscului, intervenţia asupra factorilor şi obiceiurilor de viaţă care determină riscurile, precum şi monitorizarea pacienţilor. Pentru a asigura accesul la investigaţiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultaţiilor de prevenţie, acestea pot fi efectuate de furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi peste valoarea de contract.

    De asemenea, a crescut numărul consultaţiilor la domiciliu acordate de medicul de familie pentru un asigurat înscris pe lista proprie. Astfel, de la 1 iulie se decontează o consultaţie la domiciliu pe lună pentru toate tipurile de afecţiuni cronice/asigurat (în prezent se decontează maximum patru consultaţii/an pentru bolile cronice).

    Cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă că medicii de familie pot acorda noi servicii, conform curriculei de pregătire, pentru pacienţii din listele proprii: spirometrie, măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, măsurarea indicelui de presiune gleznă – braţ, efectuare şi interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate.

    Totodată, a fost introdusă o nouă consultaţie la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naştere, în plus faţă de consultaţia la domiciliu de care aceasta beneficiază la externarea din maternitate.

    Pacienţii cu afecţiuni cronice pot beneficia în continuare de consultaţii la distanţă acordate de medicii de familie şi de medicii de alte specialităţi din ambulatoriul clinic. De asemenea, terapiile psihiatrice şi serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog şi logoped pot fi acordate şi la distanţă.

    Având în vedere efectele pe termen lung constatate la pacienţi după infecţia cu virusul SARS CoV-2, în special la nivel pulmonar şi cardiac, medicii specialişti cardiologi şi pneumologi vor putea recomanda acestora servicii conexe actului medical furnizate de fizioterapeuţi, precum şi de psihologi în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, mai explică reprezentanţii CNAS.

    Spitalele private aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot percepe o contribuţie personală de la pacienţii care optează să acceseze servicii de spitalizare în aceste unităţi

    „Este necesar un acces mai bun la serviciile medicale de care pacienţii au nevoie, iar acest Contract-cadru este un prim pas. În foarte scurt timp vom demara consultările pe următorul proiect de Contract-cadru, astfel încât să putem lua în calcul şi analiza, împreună cu toţi partenerii, măsuri mai substanţiale în sistemul de sănătate pentru anii următori”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS.

  • Apel către guvernanţi: nu aruncaţi pe umerii lucrătorilor răspunderea pentru propriile erori

    Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a redactat un comunicat de presă prin care anunţă că „a luat act cu tristeţe de declaraţile ministrului Sănătăţii privind intenţia de vaccinare obligatorie a lucrătorilor din sănătate sau de obligare a celor nevaccinaţi să suporte costurile testelor de depistare a virusului SARS-CoV-2. Astfel de declaraţii dovedesc incapacitatea de înţelegere a situaţiei”, susţin sindicaliştii.

    Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a arătat în mod public autorităţilor sanitare că ordinea logică a măsurilor este realizarea unei campanii de vaccinare bazată pe introducerea măsurilor de stimulare a vaccinării, identificarea corectă a numărului de lucrători din sănătate vaccinaţi şi identificarea corectă şi completă a lucrătorilor care au trecut printr-un episod de infecţie SARS-CoV-2.

    „A trata diferit imunitatea oferită profesioniştilor din sănătate de infectare faţă de cea obţinută prin vaccinare este eronat şi, raportat la procedurile aplicabile tuturor cetăţenilor, discriminatoriu”, mai spun sindicaliştii.

    Reprezentanţii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” consideră că declaraţiile ministrului Sănătăţii continuă povestea eşecurilor instituţionale, fără ca autorităţile să-şi asume răspunderea pentru ele.

    Sindicaliştii mai vorbesc despre problemele privind raportarea numărului de persoane infectate şi a deceselor provocate de COVID 19

    „Am avut apoi de înfruntat perdeaua de fum a dezinformărilor oficiale privind vaccinarea lucrătorilor din sănătate, care au anunţat sistematic un nivel la vaccinării acestora de peste 90%. şi a celor vaccinaţi împotriva acestui virus. La ora actuală Platforma de monitorizare a impactului pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate este singura sursă de informaţii credibile pentru o estimare corectă numărului de lucrători din sănătate vaccinaţi. Deşi se dovedeşte că am avut tot timpul dreptate, optimismul (nejustificat al) declaraţiilor triumfătoare constituind una din cauzale nivelului actual al vaccinării, nimeni nu este ţinut responsabil iar remedierea problemelor lipseşte în continuare”, scrie în comunicatul de presă semnat de reprezentanţii Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.

    Concluzia aparţine sindicaliştilor: „problema este la autorităţile care nu-şi înţeleg menirea şi nu-şi asumă responsabilităţile funcţiilor, nu la profesioniştii din sănătate, solicitând public renunţarea la intenţia unor astfel de abuzuri la adresa acestor categorii de lucrători”.

  • ​Ce spun managerii spitalelor publice despre legea coplăţii în sănătate?

    Lipsa de finanţare a sistemului sanitar se vede mai ales în spitalele de stat, care au o infrastructureă învechită şi nevoie acută de finanţare, spune medicul Beatrice Mahler, managerul spitalului Marius Nasta din Bucureşti, cea mai mare unitate medicală din ţară care tratează problemele respiratorii ale românilor. În timp ce spitalele de stat se confruntă cu lipsa investiţiilor, Guvernul pune pe ordinea de zi a proiectelor normative o lege care reglementează coplata în sistemul privat de sănătate.

    Astfel, deşi decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate este aceeaşi şi pentru spitalele publice, şi pentru cele private, Guvernul vrea să legifereze plata în plus faţă de decontare a serviciilor medicale în privat, la un aşa numit „cost real”, mai mare decât cel la care au acces spitalele de stat. Acordul pentru contribuţia personală a pacientului ar urma să fie dat de pacient în scris către operatorul privat, care se obligă să publice valoarea costurilor pentru pacienţi în plus faţă de decontare.

    „E nevoie de finanţare în sistemul public de sănătate şi acest lucru trebuie ajustat cu prioritate. Eu nu mi-aş dori să luăm bani de la pacienţi în plus. Eu mi-aş dori să fie pachete de servicii care să fie acordate pacienţilor, să ştie fiecare persoană pe ce tip de pachet de servicii se încadrează, în funcţie de cotizaţia pe care o are. Dreptul la sănătate trebuie să fie asigurat de stat. Nu cred că plata din buzunar este o soluţie, cred că trebuie să ne ducem către o politică de sănătate modernă, care să vizeze servicii de asigurări de sănătate diferenţiate, la care inclusiv spitalelel publice să poată încheia contracte”, a spus medicul Beatrice Mahler.

    Ea a dat exemplul Spitalului Marius Nasta pe care îl conduce, explicând că este greu, cu infrastructura din prezent, să atragă pacienţi în spitalele de stat.

    „Este bine că există sistemele public şi privat, pacientul are dreptul să aleagă locul şi medicul la care să fie tratat. Pe de altă parte, la o finanţare care nu este eficientă a sistemului de sănătate public, nici nu vom ajunge să avem spitale cu condiţii decente pentru pacientul din România, care nu îşi permite să plătească suplimentar pentru condiţiile hoteliere. Cred că trebuie să avem grijă ca acest lucru să se întâmple pentru că toţi avem dreptul la sănătate”, a mai spus Beatrice Mahler.

    Legea coplăţii în sănătate a fost amânată de mai multe ori, după ce reprezentanţii din Sănătate au criticat proiectul.

    Motivele invocate în proiectul pus pe ordinea de zi a Guvernului ţin de „identificarea pârghiilor necesare acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul ambulatoriului clinic de specialitate şi a ambulatoriului paraclinic”, aşa cum se arată în proiectul de OUG.

    Nu este clar care sunt costurile reale, ce valoare au acestea şi, mai ales, cine le stabileşte.

     

  • ​Coplata în sănătate, readusă pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul Cîţu semnează singur o ordonanţă de urgenţă care reglementează plata în plus peste serviciul decontat la privat

     
     
    Legea coplăţii în sănătate, adusă în discuţie în 2019, însă amânată în urma criticilor din partea specialiştilor din sistemul sanitar, este pe ordinea de proiecte care vor fi dezbătute azi de către Guvern. Astfel, Florin Cîţu a semnat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) prin care de la 1 iulie ar urma să fie reglementată coplata în sănătate.
     
    Legea coplăţii în sănătate a fost amânată de mai multe ori, după ce reprezentanţii din Sănătate au criticat proiectul.
     
    Motivele invocate în proiectul pus pe ordinea de zi a Guvernului ţin de „identificarea pârghiilor necesare acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul ambulatoriului clinic de specialitate şi a ambulatoriului paraclinic”, aşa cum se arată în proiectul de OUG. Nu este clar care sunt costurile reale, ce valoare au acestea şi, mai ales, cine le stabileşte.
     
    În baza proiectului de ordonanţă, pacienţii care aleg sistemul privat trebuie să îşi dea acordul scris că vor să contribuie în plus din buzunarul propriu faţă de ce decontează Casa de Asigurări de Sănătate. Operatorii privaţi trebuie să publice pe site-ul propriu şi în spital care este contribuţia personală a pacienţilor pentru fiecare categorie de serviciu medical.
     
    În plus, prin OUG urmează să crească cu 10% până la finalul lui 2022 şi numărul de paturi pe care operatorii privaţi îl pot contracta de la CNAS pentru spitalizare continuă.

     

    Proiectul de Ordonaţă de Urgenţă poate fi consultat aici

     
  • Sănătatea primeşte 2,4 mld. euro prin Planul de Redresare şi Rezilienţă. Cum se vor împărţi banii?

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede 2,4 mld. euro pentru sănătate, pentru modernizarea sistemului public şi construcţia de spitale noi. Documentul publicat de Guvern astăzi enumeră o listă de provocări din sistemul public de sănătate, printre care spitale vechi, cu risc seismic, fără asigurare la incendiu sau care funcţionează în clădiri vechi de 100 de ani.

    De asemenea, la capitolul provocări, sunt enumerate şi discrepanţele în îngrijirea medicală dintre mediul rural şi cel urban şi lipsurile pe care pacienţii le întâmpină atunci când se adresează sistemului sanitar pentru care cotizează lunar prin sistemul de asigurări sociale.

    „Vom avea un spital construit în 2024. Criza prin care am trecut anul trecut a pus presiune pe sistemele de sănătate şi a arătat limitele sistemului de sanatate. Sunt trei mari sectoare care vor primi bani, 2,4 mld euro va primi sănătatea. Aceşti bani vor merge doar în investiţii, nu în consum”, a spus premierul Florin Cîţu la prezentarea programului PNRR.

    Cum se vor împărţi banii pentru Sănătate:

     

    Fond pentru calitatea serviciilor medicale – 70 mil. euro

    Reforma investiţiilor în infrastructura sanitară – 40 mil. euro – crearea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

    Reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane din sănătate – 80 mil. euro.

    Cele 80 mil. euro calculate reforma managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane vor fi cheltuite, potrivit calculelor Guvernului, în consultanţă şi operaţionalizarea instituţiilor responsabile pentru programele de formare.

    Investiţii în infrastructura medicală prespitalicească – 314 mil. euro

    Din cele 314 mil. euro învestiţii în infrastructura medicală prespitalicească, 40 mil. vor merge către cele 200 centre comunitare pe care Guvernul vrea să le construiască, iar 180 mil. euro vor merge către cele 3.00 de cabinete de medicina de familie pentru dotare şi modernizare. 80 mil. euro vor fi investiţi în ambulatorii medicale.

    Investiţii în infrastructura spitalicească publică – 2 mld. euro (1,1 mld. euro în infrastructură nouă, restul în dotări şi echipamente)

    Cea mai mare parte a planului pentru Sănătate urmăreşte investiţiile în infrstructura spitalicească publică – mai bine de 2 mld. euro, dintre care 1,1 mld. euro vor merge în infrastructură nouă, adică în construcţia de spitale. Restul banilor vor fi investiţi în echipamente şi aparatură medicală, în dotarea spitalelor publice.

     

    Ce se urmăreşte prin investiţiile propuse?

    Guvernul vrea să creeze un fond pentru calitatea serviciilor medicale, prin care unităţile publice din sistemul medical să poată fi recompensate în funcţie de performanţele spitalelor.

    Pentru a creşte capacitatea administrativă şi a gestiona proiectele de infrastructură în sănătate, se va crea Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, care va fi subordonată Ministerului Sănătăţii si va prelua proiectele de constructie a celor trei spitale regionale începând cu anul 2023, proiecte de care se vorbeste in Sănătate de caţiva ani, fără să se realizeze însă ceva. În total, 52 de oameni vor lucra în cadrul acestei agenţii, iar jumătate dintre ei vor fi preluaţi din direcţia funcţională în prezent în cadrul ministerului Sănătăţii.

    Cea de-a treia direcţie de reformă propusă pentru Sănătate urmăreşte managementul serviciilor de sănătate şi a resursei umane, după ce se vor realiza mai multe analize privind situaţia actuală a sistemului sanitar. De asemenea, se urmăreşte reducerea riscurilor de corupţie din sistemul de sănătate.

    La capitolul investiţii, programul urmăreşte creşterea accesului populaţiei din zonele rurale şi cele defavorizate la asistentă medicală de bază. Investiţiile vor fi in ambulatorii, în cabinete de medicină de familie, în centre comunitare.

    Guvernul vrea să construiască 200 de centre comunitare integrate în zonele rurale şi urbane marginalizate. Un alt target este reabilitarea a 3.000 de cabinete ale medicilor de familie, care să fie dotate cu facilităţi de screening, de monitorizare a pacienţilor cronici. Prioritare vor fi cabinetele din mediul rural şi din zonele urbane marginalizate.

    De asemenea, se urmăreste reabilitarea, modernizarea şi extinderea a 30 de ambulatorii publice.

    O direcţie de investiţii este şi în spitale noi de stat, pentru a reloca integral sau parţial spitale care reprezintă un pericol pentru pacient. Şi infrastructura medicală, echipamentele şi aparatura sunt pe lista de planuri pentru sănătate a Guvernului din PNRR.

    Până în septembrie 2021, ministerul Sănătăţii va selecta 30 de proiecte care vor fi finanţate prin PNRR.

     

     

  • Cea mai mare companie alimentară din lume face un anunţ incredibil: mai mult de jumătate dintre alimentele pe care le vând sunt periculoase pentru oameni

    Cea mai mare companie alimentară din lume, Nestlé, a recunoscut că peste 60% din principalele sale produse şi băuturi nu se încadrează în „definiţiile recunoscute ale sănătăţii”, iar unele dintre aceste produse nu „vor fi niciodată sănătoase, indiferent de ritmul în care le îmbunătăţim”, transmite Financial Times.

    O prezentare care a circulat anul acesta în rândurile executivilor de top ai Nestlé, analizată de FT, arată că doar 37% din produsele firmei, excluzând mâncarea de animale şi alimentele medicale, reuşesc să atingă un rating de peste 3,5 stele în cadrul sistemului de sănătate din Australia.

    Sistemul plasează produsele într-un clasament de unu până la cinci stele şi este folosit în cercetare de grupuri internaţionale precum Access to Nutrition Foundation (ATNF), fondat în Olanda. Nestlé, producătorul KitKat, Maggi şi Nescafé, descrie pragul de 3,5 stele drept o „definiţie recunoscută a sănătăţii”.

    Din întregul portofoliu de mâncăruri şi băuturi al Nestlé, circa 70% din produsele alimentare nu au reuşit să întâlnească acest rating, alături de 96% din băuturi, excluzând cafeaua pură, şi 99% din portofoliul de îngheţate şi produse de cofetărie.

    Între timp, apele îmbuteliate şi produsele lactate se încadrează în proporţie de 82% şi, respectiv, 60% în rating-ul stabilit de ATNF.

    Informaţiile regăsite în document exclud produsele pentru bebeluşi, mâncarea pentru animale, cafeaua şi divizia de ştiinţe ale sănătăţii, ceea ce înseamnă că datele reprezintă circa o jumătate din totalul veniturilor anuale ale gigantului elveţian – 84,3 miliarde de franci elveţiei.

    De asemenea, documentul a apărut într-un moment în care unele dintre cele mai mari companii alimentare încearcă să combată obezitatea şi să promoveze modele mai sănătoase de alimentaţie. În prezent, executivii Nestlé încearcă să stabilească o serie de obiective privind calitatea nutriţiei, planurile urmând să fie dezvăluite anul acesta.

     

  • Guvernul ceh pierde al patrulea ministru al sănătăţii în pandemie

    Guvernul ceh a anunţat demisia celui de-al patrulea ministru al sănătăţii al ţării de la începutul pandemiei, relatează EUObserver.

    Petr Arenberger a fost obligat să demisioneze după ce a fost acuzat că nu a inclus venituri de milioane de coroane (zeci de mii de euro) în declaraţia de venit şi nu şi-a declarat cea mai mare parte a proprietăţilor.

     

  • Cine este Românul din Caransebeş care a creat al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Ministrul Sănătăţii: Ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină

    Ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă spune că i-ar plăcea să aibă o dată exactă pentru când se va termina pandemia, însă totul depinde de foarte mulţi factori, între care şi de campania de vaccinare. 

    Mihăilă a fost întrebată, duminică, la Prima TV, cât de aproape este România de finalul pandemiei şi a spus că ar fi foarte bine dacă am putea şti că în 5 iunie s-ar termina, însă nu acest lucru nu poate fi ştiut.

    „Aş vrea să vă dau o dată exactă.Ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină şi noi putem reveni la viaţa de dinainte. Din păcate, răspunsul la această întrebare nu poate fi atât de exact. Depinde de virus, depinde de noi, depinde de autorităţi, depinde de o sumedenie de lucruri. Dar dacă toate lucrurile se aşează aşa cum trebuie, adică dacă ne vaccinăm, dacă până când ne vaccinăm continuăm să respectăm măsurile de protecţie, pandemia se va finaliza cât de curând”, a răspuns ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a precizat că cu cât se vaccinează mai mulţi oameni, cu atât mai repede se va termina pandemia.

    „Vaccinarea protejează mai ales pentru formele severe de boală. Are un grad mai redus de protecţie pentru formele asimptomatice sau formele uşoare de boală, ceea ce implică că, dacă după vaccinare totuşi contractăm virusul, riscăm într-o măsură mică – e adevărat – să transmitem mai departe celorlalţi. Atunci e important ca pe lângă vaccinare, până când ne vom afla într-un grup de oameni care sunt toţi vaccinaţi, să continuăm să păstrăm mască”, a mai spus ministrul Mihăilă.

  • Ministrul Sănătăţii: Ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină

    Ministrul Sănătăţii Ioana Mihăilă spune că i-ar plăcea să aibă o dată exactă pentru când se va termina pandemia, însă totul depinde de foarte mulţi factori, între care şi de campania de vaccinare. 

    Mihăilă a fost întrebată, duminică, la Prima TV, cât de aproape este România de finalul pandemiei şi a spus că ar fi foarte bine dacă am putea şti că în 5 iunie s-ar termina, însă nu acest lucru nu poate fi ştiut.

    „Aş vrea să vă dau o dată exactă.Ar fi foarte bine să ştim că din 5 iunie pandemia se termină şi noi putem reveni la viaţa de dinainte. Din păcate, răspunsul la această întrebare nu poate fi atât de exact. Depinde de virus, depinde de noi, depinde de autorităţi, depinde de o sumedenie de lucruri. Dar dacă toate lucrurile se aşează aşa cum trebuie, adică dacă ne vaccinăm, dacă până când ne vaccinăm continuăm să respectăm măsurile de protecţie, pandemia se va finaliza cât de curând”, a răspuns ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a precizat că cu cât se vaccinează mai mulţi oameni, cu atât mai repede se va termina pandemia.

    „Vaccinarea protejează mai ales pentru formele severe de boală. Are un grad mai redus de protecţie pentru formele asimptomatice sau formele uşoare de boală, ceea ce implică că, dacă după vaccinare totuşi contractăm virusul, riscăm într-o măsură mică – e adevărat – să transmitem mai departe celorlalţi. Atunci e important ca pe lângă vaccinare, până când ne vom afla într-un grup de oameni care sunt toţi vaccinaţi, să continuăm să păstrăm mască”, a mai spus ministrul Mihăilă.