BusinessMagazin

Tag: romani

  • SONDAJ. De ce nu au românii încredere în instituţiile statului

    Sondaj Curs, ianuarie 2023, 15% dintre respondenţi au încredere în Guvern. Pope Sanitas: Guvernul arată o lipsă de respect lucrătorilor din Sănătate.

    Proiectul România educată a fost lansat de preşedintele Iohannis, pe cinci decembrie 2018.
    Doar 48% dintre respondenţii unui sondaj IRES ştiu că în luna mai va avea loc rotaţia premierilor. Despre acestă mişcare, viitorul posibil premier, Marcel Ciolacu, spune că se va întâmpla, cu unele negocieri, însă.

    Un lucru este cert, cea mai importantă miză este să avem şi în viitor un guvern în care românii
    să aibă încredere, spune Ciolacu. De ani de zile, Guvernul se zbate, în mai toate sondajele, în jurul unui procent de 15%. Sindicatele din Sănătate au fost în faţa guvernului astăzi. Îţi spune Iulian Pope, prim-vicepreşedinte Sanitas, cum funcţionează relaţia cu guvernanţii.

    „Noi aşteptăm înainte de rotativă… ce ne aşteaptă” spune Iulian Pope.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Taxă nouă pentru românii care au centrale termice de apartament. Şi şoferii o vor plăti în toată România

    Apare o taxă nouă pentru românii care au centrale termice de apartament. Mai mult, aceasta va fi plătită şi de şoferii posesori de autovehicule cu combustibili fosili din ţară. Astfel, România va introduce din 2027 o taxă pe carbon, care va avea o valoare între 0,5 şi 1 leu pe unitate de măsură a combustibililor fosili folosiţi la centralele de apartament şi la automobile.

    Taxă nouă pentru românii care au centrale termice de apartament. Şi şoferii o vor plăti în toată România
    Tanczos Barna, ministrul mediului, a explicat că măsura va fi introdusă în conformitate cu noile decizii luate de miniştrii Mediului din Consiliul UE.

    „Europa, în momentul de faţă, a impus tuturor statelor membre o taxă nouă de carbon. Sunt două elemente: benzina-motorina, plus centrala de acasă pentru gaz sunt cele două elemente care vor fi taxate pentru a colecta pentru fondul social de climă sumele care se reintroduc în economie, sub formă de subvenţie sau sub formă de sprijin pentru tranziţiei, pentru cumpărarea altor centrale, altor soluţii, pompe de căldură, fotovoltaice etc”, a spus Tanczos Barna.

    Astfel, noua taxă se va aplica în general la încălzire şi la transporturi, iar costurile suplimentare ar urma să fie compensate pentru consumatorii vulnerabili din fondul social climatic, înfiinţat la nivelul UE, din care urmează ca aproape 6 miliarde de euro să fie puse la dispoziţia României, fiind vizaţi şi cei care au centrale termice de apartament.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • România, pe marginea prăpastiei: dupa ce din anii ’90 până acum a pierdut mai multe milioane de oameni, iar şansele să poata recupera populaţia pierdută sunt foarte mici

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Câte milioane de oameni a pierdut România de la Revoluţie şi până acum. Mai grav este că în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală

    România se confruntă cu o problemă demografică după anul 1990, începând cu care a pierdut aproape 4 milioane de cetăţeni din cauza migraţiei şi a natalităţii scăzute. În 2011, vârsta medie a unui cetăţean român era de 40,6 ani, iar acum este de 42,4 ani, astfel că putem spune că România îmbătrâneşte. Mai îngrijorător este că vârsta medie a femeilor a depăşit 44 de ani. În plus, în unele judeţe vârsta medie a femeilor este de peste 50 de ani, ceea ce face aproape imposibilă o redresare demografică pe cale naturală. În ce direcţie ne îndreptăm, în lipsa unor politici publice care să încurajeze natalitatea şi să ţină cetăţenii în ţară?

    Observăm că pe parcursul ultimilor 30 de ani avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966 populaţia României din 2021 este la nivelul celei din 1966”, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), în cadrul conferinţei „Îmbătrânirea populaţiei rezidente, un fenomen greu de oprit”. Reducerea populaţiei rezidente este rezultatul a cel puţin două categorii de factori. Pe de o parte este vorba de tranziţia demografică, care este specifică oricărei ţări, iar al doilea factor este cel al migraţiei internaţionale. Tudorel Andrei afirmă că problema nu ţine în primul rând de reducerea  populaţiei rezidente a unei ţări, ci de asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă.

    „Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii. Practic, atât timp cât nu asiguri echilibrul între persoane de peste 65 de ani şi persoanele tinere şi între ce avem în grupa de vârstă şi persoanele în întreţinere, pot apărea dezechilibre atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. La noi în ţară indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutăţit. Dacă în 2011 era puţin peste 100, acesta ajuns la peste 120 la recensământul din 2021”, a explicat el.

     

    „Problema cea mai mare nu este cea a reducerii populaţiei rezidente a unei ţări, ci problema este asigurarea echilibrului pe cele trei categorii mari de vârstă. Problema este în ce măsură indicele de îmbătrânire demografică se înrăutăţeşte şi în ce măsură raportul de dependenţă demografică se înrăutăţeşte şi el în urma reducerii acestei populaţii.”

    Tudorel Andrei, preşedintele INS

     

    Preşedintele INS a punctat că în ceea ce priveşte piramida vârstelor, instrument foarte important pentru a vedea care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări, se observă o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021. „Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013 – 2014, care este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”, a detaliat preşedintele INS.

    Efectul a 30 de ani de tranziţie demografică este îmbătrânirea populaţiei, iar indicatorul relevant este vârsta medie a populaţiei.

    „În 2021, vârsta medie este de 42,4 ani, după ce în 2011 a fost de 40,6 ani. Deci este o creştere medie anuală cu aproape jumătate de procent. Înseamnă foarte mult. Dar indicatorul ce sperie cel mai mult se referă la vârsta medie a femeilor: 44,1 ani, după ce în 2011 era de 42,1 ani. Sunt judeţe care au vârsta medie a femeilor de peste 50 de ani. Practic, în aceste judeţe, va fi foarte greu să avem o redresare demografică pe cale naturală”, afirmă Andrei. În ceea ce priveşte efectele migraţiei internaţionale, dacă în perioada 2003-2011 migraţia a influenţat cu 75% reducerea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2021 nu a reprezentat decât 40% reducerea populaţiei rezidente a României. „Pe tot parcursul perioadei de tranziţie, 1990-2021, migraţia internaţională a redus populaţia rezidentă cu 70% şi factorul natural cu aproape 30%”, spune preşedintele INS. Tudorel Andrei a mai spus că între 2002 şi 2021 numărul copiilor care s-au născut în străinătate şi au fost înregistraţi în România a fost de peste 360.000.

     

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă parte financiară alocată pentru şcoli.”

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române

     

     „Mai sunt şi alţii, dar care nu au fost înregistraţi. La nivelul ultimilor ani, 2018, 2019, aproape 20% din numărul de născuţi vii înregistraţi în România erau copiii născuţi în străinătate şi înregistraţi şi în România.” În total, România a pierdut circa 1,1 milioane de oameni în ultimii 10 ani, până la 19,05 milioane de locuitori, arată datele recensământului. Populaţia rezidentă a României din 2021 a scăzut cu 5,3% în raport cu 2011 şi cu 12,1% în raport cu 2002. Ritmul scăderii populaţiei rezidente s-a redus, dar este la o valoarea apreciabilă. Fenomenul este prezent la nivelul ţărilor din estul Europei. Bulgaria a avut o contracţie a populaţiei între cele două recensăminte de peste 11%, iar Croaţia tot cu 11%.

    În Polonia contracţia a fost de sub 1%, iar Cehia a avut o creştere. Marian Preda, sociolog şi rectorul Universităţii din Bucureşti, este de părere că scăderea populaţiei rezidente nu este cea mai mare problemă a României, ci structura pe vârste a populaţiei. „Recensământul este o fotografie la 1 decembrie 2021 a situaţiei României. Ea nu ne spune foarte multe lucruri noi, doar le confirmă. Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde.

    Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior. Problema mare este că scade foarte mult numărul de nou-născuţi, că la fiecare cinci copii unul se naşte în străinătate. Astfel, trebuie să vedem ce trebuie să facem în interior. O problemă este cea pe vârste. Ponderea populaţiei de 65 de ani este deja de aproape 20%“, a spus Preda în cadrul evenimentului INS.

    Rectorul Universităţii din Bucureşti afirmă că cea mai mare pondere a săracilor este în rândul tinerilor, familiile cu copii, copiii şi tinerii sunt cei mai săraci din România ca pondere.

    „Aceasta este politica unui stat modern care realizează că are o problemă demografică majoră. Când vorbim şi despre ce face în mod eficient pentru politicile de susţinere a familiilor cu copii, a copiilor şi a tinerilor? De fapt, noi avem de 32 de ani o mulţime de studii. Politicile nu se văd. Ignorăm avertismentele acestea. Putem să facem proiecţii demografice cu o rată foarte mare de acurateţe şi, privind la cei care vor intra în sistemul de pensii şi la cei care intră pe piaţa muncii, trebuie să avem politici care să prevină şi să reducă riscurile acestea, care sunt determinate democrafic, dar nu sunt numai demografice“, a spus Marian Preda.

    Marius Andruh, vicepreşedintele Academiei Române, afirmă că astfel de statistici cu privire la natalitate şi structura pe vârste a populaţiei sunt relevante pentru întregul mers al economiei.

    „În calitate de slujbaşi ai şcolii, ne interesează cât este o cohortă, pentru că în funcţie de aceasta planificăm mersul şcolii româneşti, cu consecinţele economice aferente: câte manuale se tipăresc pentru elevi şi tot ce înseamnă partea financiară alocată pentru şcoli. Un recensământ este extrem de important pentru imaginea pe care o avem despre propria noastră ţară. Pentru politicieni este important pentru că toate politicile se vor dezvolta în funcţie de rezultatele recensământului. Deci, din punct de vedere economic, este un lucru extrem de important”, a spus el în cadrul conferinţei INS.

    Astfel, scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensămân¬tului Populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică faptul că numă¬rul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990, numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţe precum Bacău, Neamţ şi Prahova.

     

    „Nu este aşa o tragedie că populaţia României scade, populaţia lumii la 1800 era de 1 miliard de locuitori, la 1900 era de sub 2 miliarde, în 2000 eram 6 miliarde, acum suntem deja 8 miliarde şi se va stabiliza cândva în jurul anului 2100 la vreo 10,8 miliarde. Problema mare este în interiorul populaţiei, structura, faptul că avem dezechilibre majore şi pe acestea trebuie să le analizăm din interior.”

    Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti

     

    Un factor pentru scăderea natalităţii ţine şi de vârsta mamei la prima naştere. Astfel, dacă în 1990 mamele aveau, în medie, 22 de ani la prima naştere, în 2021 vârsta medie a ajuns la 27,5 ani, după cum arată statisticile INS. Vârsta medie a mamelor a crescut în toate ţările membre UE, ajungând până la 29,5 ani în 2020, conform Eurostat. Un alt indicator important este cel al mamelor cu vârsta de 40 de ani şi peste, care în România a ajuns la 3,4% în 2022, de la 1,1% în anul 2001. Un element important în evoluţia natalităţii este şi cel al schimbării modului în care funcţionează societatea – femeile pun tot mai des cariera pe prim plan şi amână naşterea unui copil până la vârste mai înaintate. Scăderea natalităţii nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou – născuţilor din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuţi în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuţi în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuţi. Dintre statele membre, cele mai mari scăderi ale numărului de nou – născuţi vii între 2001 şi 2020 au fost înregistrate în Portugalia (-25%) şi Italia (-24 %).  ■

  • Micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa: găsirea noilor clienţi, costul forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor sunt principalele probleme

    Antreprenorii români, în special proprietarii care activează în zona companiilor mici şi medii, se declară cei mai nemulţumiţi din Europa, conform unui raport al Comisiei Europene.

    Problemele cu care se confruntă cel mai des antreprenorii locali sunt găsirea noilor clienţi, costul de producţie sau al forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor.

    Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, însă alături de România se află şi Bulgaria, unde antreprenorii sunt la fel de nemulţumiţi, provocările fiind aceleaşi şi în ţara vecină. Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor IMM-urilor urmărind şase criterii şi anume găsirea noilor clienţi, compe­tiţia, accesul la finanţare, costul pro­ducţiei sau al forţei de muncă, disponibilitatea personalului calificat sau manageri cu experienţă şi legi.

    Antreprenorii din Finlanda şi Suedia se declară cei mai mulţumiţi dintre europeni pe toate cele şase criterii.

    Nucleul economiei este format din IMM-uri, lucrul valabil pentru majoritatea ţărilor europene, unde IMM-urile reprezintă circa 99% din economie ca număr de companii.

    Economia locală stă într-un echilibru perfect în ceea ce priveşte cifra de afaceri între companiile mari, totalizând 1.900 de firme, şi IMM-uri (805.000 de firme), în 2020. Dacă firmele mari au adunat o cifră de afaceri totală de 866 mld. lei, cele peste 800.000 de IMM-uri, respectiv firmele cu o cifră de afaceri de cel mult 50 mil. euro şi maxim 249 de angajaţi, au avut afaceri cumulate de 849 mld. lei, conform Registrului Comerţului.

    În microintreprinderi, companii mici şi mijlocii lucrau în 2020 peste 2,6 milioane de oameni, 64% din numărul mediu de angajaţi din companii, efectele pandemiei de Covid-19 fiind însă vizibile în bilanţurile acestor companii care au pierdut 100.000 de salariaţi într-un singur an, cele mai lovite fiind firmele care aveau între 10 şi 249 de angajaţi.

     

     


     

     

  • Studiu Revolut: Românii şi britanici sunt cei mai preocupaţi de economisire în 2023; doar 1% dintre români spun că vor să ia un credit ipotecar în acest an, sub media europeană de 3%

    Europenii adoptă în 2023 un comportament financiar prudent, fiind sunt preocupaţi să îşi protejeze bunurile şi proprietăţile imobiliare, sănătatea sau chiar viaţa, mai degrabă decât să investească în noi instrumente financiare sau să îşi crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi şi credite, arată un sondaj realizat de Revolut şi Dynata în rândul a 8.032 de respondenţi din opt ţări europene, din care 1.000 de români

    Puţin peste un sfert din europeni (27%) intenţionează să economisească, iar britanicii şi românii sunt cei mai interesaţi să pună bani deoparte (36%), urmaţi de francezi (35%).

    În România, şi bărbaţii şi femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opţiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenţi, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbaţi.

    În ceea ce priveşte topul pe regiuni al românilor orientaţi spre economisire, pe primul loc se află sud-estul ţării (42%), urmat de Bucureşti-Ilfov (39%) şi sud-vestul ţării, inclusiv Oltenia (38%).

    În schimb, apetitul pentru credite ipotecare s-a redus considerabil, doar 3% dintre intervievaţi fiind interesaţi de obţinerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenţie de cumpărare în Franţa (0,6%) sau România (1%) şi cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

    Segmentul de vârstă 25-34 este cel mai dispus să ia un credit în 2023, cu o medie de 5,1% la nivel european, aceeaşi categorie care înregistrează un procent superior mediei pieţei şi în România (1,50% faţă de 1%). Potrivit sondajului, acest interes scăzut este întreţinut atât de regimul proprietăţii, cât şi de costul finanţării achiziţiei de locuinţe. România este ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% faţă de 50,5% chiriaşi), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriaşi.

    În acelaşi timp, europenii sunt mult mai preocupaţi în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiţii cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. De asemenea, 18% dintre respondenţii europeni iau în calcul să ţină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

    Patru din zece europeni intenţionează să achiziţioneze asigurări de casă şi maşină în noul an. Asigurările de locuinţe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce priveşte finanţarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenţi). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) şi britanici (18%) şi este preferat de Generaţia Z (17%, al treilea produs financiar ca intenţie de cumpărare în 2023, după conturile de economisire – 33% şi criptomonede 22%).

    În România, femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut şi axat pe prevenţie (17% optează pentru asigurările de casă şi 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbaţii sunt mai atraşi de risc.

    Asigurările auto (26%) şi cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbaţii români, în 2023, potrivit Revolut.

    Românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine faţă de criptomonede, în 2023, urmaţi de polonezi şi italieni (11%). 

    O altă caracteristică a pieţei locale este orientarea tot mai accentuată spre instrumente financiare fără cash, media la nivel naţional privind intenţia de a deţine numerar fiind inferioară celei europene – 13% dintre respondenţi români iau în calcul să ţină banii la saltea, faţă de 18% la nivel european.

    Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%).

    La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbaţii (19% faţă de 17%), iar opţiunea „banilor ţinuţi la saltea” este, cum era previzibil, influenţată de vârstă – procentul creşte de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

    În România, diferenţa dintre cele două genuri în această privinţă este şi mai mare (16% la femei faţă de 10% la bărbaţi), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen.

    ”Surprinzătoare este inversarea preferinţei pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să ţină banii la saltea într-o proporţie mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicaţie posibilă este aceea că segmentele mai mature de populaţie sunt mai preocupate de economisire şi mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiţii”, se mai arată în comunicat.

    La nivel regional, românii din vestul ţării sunt mai degrabă susţinătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-şi gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenţii din nord-estul ţării şi Muntenia.

     

  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor. Orice datorie sub această sumă de acum a dispărut

    La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2022, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală.

    În acest context, creanţele fiscale care se situează sub cuantumul de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2022, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

     „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori „, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală

    Excepţia de la regulă prevede  că “în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autorităţile deliberative pot stabili plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăşi limita maximă prevăzută la alin. (5) “.

    Ordinul Nr. 727/2019 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită prevede: “ Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare înscrise în titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.

     

     

  • Lovitură dură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor

    În anul 2023 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 12 pică în timpul săptămânii. Deoarece 3 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 12 zile libere.

    Zilele libere în anul 2023 sunt:

    1 ianuarie şi 2 ianuarie — Anul Nou

    24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române

    14 aprilie — Vinerea Mare,
    16 şi 17 aprilie — Paşte ortodox

    1 mai — Ziua Muncii

    1 iunie — Ziua Copilului

    4 iunie şi 5 iunie  — A doua zi de Rusalii

    15 august — Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie — Sfântul Andrei

    1 decembrie — Ziua Naţională a României

    25 decembrie şi 26 decembrie — Crăciunul

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Recensământ 2021: Ce studii au românii? Peste 40% au cel mult opt clase şi aproape 144.000 de persoane sunt analfabete. Rezultatele sunt totuşi mai bune faţă de ediţia din 2011 a recensământului

    Circa 40% din totalul populaţiei rezidente din România are un nivel scăzut e instruire (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), arată primele date provizorii pentru pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), runda 2021.

    “Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (faţă de 245,4 mii la RPL2011)”, se arată în comunicatul emis azi de INS.

    În ediţia de acum 10 ani, ponderea persoanelor cu un nivel scăzut al studiilor era de 50%, în timp ce 37,1% aveau un nivel mediu şi 12,9% superior.

    România are o populaţie rezidentă de 19,05 milioane de locuitori, cu 1,1 milioane locuitori mai puţin decât în 2011, când a avut loc ultimul recensământul, arată primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei din 2022, publicate astăzi de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

    “Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori”, potrivit datelor din comunicatul de INS. Excepţiile au fosf judeţele Ilfov, Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

     


     

     

  • ​Cât cheltuie românii anual pe artificii: pandemia a tăiat 1 milion de euro din vânzări

    ► China este principalul furnizor de artificii pe Bătrânul Continent. 

    România s-a aflat în 2021 pe locul zece în Uniunea Europeană la importurile de artificii, din afara Comunităţii, în special din China, acestea având o valoare de peste 1,4 milioane de euro, arată datele Eurostat. Importurile au scăzut anul trecut comparativ cu anul anterior cu circa 400.000 de euro, declinul fiind explicabil prin faptul că 2021 a fost un an incert din punct de vedere al evenimentelor şi al restricţiilor de circulaţie. În volum, România a importat 514 tone de artificii cu circa 300 de tone mai puţin decât în 2020. Comparativ, în 2019, înainte de pandemie, în ţara noastră s-au adus peste 900 de tone de artificii cu o valoare de peste 2,3 milioane de euro.

    Pe primele locuri în ceea ce priveşte importurile se află Olanda, cu o valoare de 21 de milioane de euro, Danemarca (18,5 mil. euro cheltuiţi pe importuri de artificii) şi Polonia (13,7 mil. euro).

    În 2021, Uniunea Europeană a importat 29.200 de tone de artificii din afara Comunităţii, cu o valoare de 90 de milioane de euro. Importurile au fost  în 2021 de trei ori mai mici faţă de perioada de dinainte a pandemiei, iar tendinţa s-a văzut încă din 2020 când UE a importat artificii de 190 de milioane de euro, faţă de 264 milioane de euro în 2019.

    Aproape 60% din totalul importurilor de artificii în UE au mers către Olanda, Polonia şi Danemarca, mai arată datele Eurostat.

    China este principalul furnizor extra-UE de artificii pe Bătrânul Continent, livrând 99% din volume, adică 28.800 de tone, potrivit aceleiaşi surse.