BusinessMagazin

Tag: reprezentare

  • Transformarea unui stil de viaţă într-o afacere de sute de mii de euro

    Ana Alexandrescu, directorul general al Sanagout, povesteşte despre evoluţia firmei, schimbarea preferinţelor românilor în cei nouă ani de activitate şi rolul firmei sale de catering în fidelizarea angajaţilor companiilor.

    Cinci antreprenori, pasionaţi de mâncarea sănătoasă, au constatat, după un studiu de piaţă aprofundat, că majoritatea celor care doresc să aibă grijă de sănătatea lor şi să aleagă şi mâncare cu gust nu prea au alternative. Ceea ce a pornit de la un hobby s-a transformat în 2008; de la idee până la business a fost doar un pas, iar în maximum trei luni firma SanaGout era deja activă. Invetiţia a fost de 500.000 euro, bani din surse proprii ale asociaţilor. Principalele servicii oferite în prezent de SanaGout sunt organizarea de evenimente complete pentru companii, pachete de wellbeing şi beneficii pentru angajaţi, dar şi servicii de catering pentru evenimente corporate.

    „Cu alte cuvinte, suntem departamentul de catering şi evenimente al corporaţiilor partenere”, spune Ana Alexandrescu. Aşadar, SanaGout nu livrează masa de prânz la comanda clienţilor persoane fizice, ci doar prin contracte cu angajatori persoane juridice care văd în acest beneficiu un mod de a creşte nivelul de fidelizare a angajaţilor şi productivitatea acestora, spune reprezentanta companiei. „Lucrăm cot la cot cu acele companii care îşi doresc să implementeze programe de creştere a productivităţii în companii şi programe de loializare. Ideile se concretizează în evenimente concept unice, în funcţie de obiectivele fiecărui client.” Mai exact, firma de catering se adresează companiilor care „au înţeles că angajaţii nu sunt simpli roboţi ce vin la muncă, ci celor care au înţeles legătura directă dintre mâncare şi productivitatea firmei, dar şi companiilor care ştiu că reuşita unui eveniment depinde mult de furnizorul de catering”, spune Ana Alexandrescu. Şi, contrar aşteptărilor, spune reprezentanta firmei, sunt destule firme pe piaţa din România care „gândesc aşa”, în special în sectoareale IT, farma, agenţii de organizare de evenimente şi retail.

    Preţurile practicate se află în media pieţei, susţine Alexandrescu, însă firma se diferenţiază de serviciile altora, pentru că nu foloseşte produse congelate, adaosuri, aditivi, concentrate şi premixuri, achiziţiile se fac cu maximum 48 de ore înainte de livrare sau eveniment, ofertele sunt personalizate în funcţie de cerinţele clienţilor, dar, mai ales, se concentrează pe mâncare sănătoasă şi metode de preparare ce păstrează proprietăţile nutritive ale alimentelor.

    „În cei nouă ani de când suntem pe piaţă am avut peste 10.000 de evenimente şi puncte de livrare, la sediile clienţilor noştri”, spune Alexandrescu. Valoarea unui bon mediu depinde, aşadar, de la o companie la alta în funcţie de tipul de eveniment, de numărul de persoane, de meniul şi conceptul ales. Livrările de tip Lunch Box, pe care compania le livrează ca beneficiu pentru angajaţi, costă în jur de 40 de lei de persoană. Cele mai solicitate sunt evenimentele corporate construite pe un concept şi, mai nou, pe programe de wellbeing în cadrul companiilor. Încă de la apariţia pe piaţă, SanaGout s-a axat pe alimente şi feluri de mâncare sănătoase, spune directoarea. „Dar dacă la început oamenii au fost reticenţi la produsele propuse de noi, fiindcă ne doream să înlocuim tradiţionalele meniuri de la petrecerile corporate, acum este evident interesul pentru mâncare sănătoasă şi variată”, explică reprezentanta SanaGout.

    În 2015, SanaGout a avut o cifră de afaceri de aproape jumătate de milion de euro, însă rata de profitabilitate era extrem de scăzută, povesteşte Alexandrescu. „Aveam un număr mare de angajaţi, cheltuieli operaţionale mari şi segmentare diferită la nivel de business. În acel moment am decis să schimbăm strategia, asumându-ne o cifră de afaceri mai mică pentru 2016, însă o rată a profitabilităţii mai mare”, adaugă ea. Aşa că de la începtul anului trecut au schimbat poziţionarea şi s-au concentrat doar pe evenimente corporate şi programe de wellbeing pentru companii. „Ne-am asumat scăderea de anul trecut, de aproape 35-40% din cifra de afaceri, pe care sperăm să o putem recupera până în 2018. Primele 9 luni din 2017 au însemnat o creştere de 20% şi ne dorim să încheiem anul cu o creştere de 25% comparativ cu 2016”, comentează Alexandrescu despre rezultatele financiare.

    Începând de anul acesta, SanaGout a investit în marketing şi promovare, dar şi în formarea unei noi echipe de vânzări, sumă ce a ajuns la circa 50.000 de euro. Firma are acum şase acţionari şi 20 de angajaţi în producţie, distribuţie, managemement, marketing şi vânzări. Printre principalele direcţii de dezvoltare pentru anul viitor, compania are în plan să crească numărul de clienţi firme, dar şi să încheie parteneriate cu magazine şi brutării în care să poată vinde biscuiţii obţinuţi din reţete proprii patentate. Pe de altă parte, acţionarii SanaGout nu îşi doresc să extindă activitatea în afara Capitalei deoarece „piaţa din Bucureşti este destul de ofertantă în acest moment. Ne propunem să creştem cota de piaţă pe segmentul nostru de activitate”, punctează directoarea. În plus, acţionarii îşi doresc să încheie parteneriate cu locaţiile exclusiviste ale Capitalei, pentru desfăşurarea evenimentelor marca SanaGout. Pe termen mediu, de 4-5 ani, compania are ca ţel să devină lider de piaţă în domeniul organizării evenimentelor corporate.

    Cel mai dificil moment cu care s-au confruntat de-a lungul timpului a fost chiar la început, când au demarat afacerea din cauza imposibilităţii de a închega o echipă de producţie, povesteşte Ana Alexandrescu. „Oamenii sunt cel mai important element pentru succesul unei afaceri, cu atât mai mult într-un domeniu ca al nostru, aşa că am lucrat mult la transformarea echipei într-o familie.” Principala oportunitate oferită de piaţa în care activează este, conform spuselor Anei Alexandrescu, efortul companiilor de a-şi păstra personalul, de a-l loializa, motiva şi a-i creşte productivitatea, mai cu seamă în contextul actual, marcat de deficit al forţei de muncă. Pe de altă parte, concurenţa reprezintă cel mai mare impediment, spune Alexandrescu, „deşi, dacă stau să mă gândesc mai bine, concurenţa este de cele mai multe ori o oportunitate pentru cei care aleg să rămână integri şi să nu alerge după profituri uşoare şi generoase”.

    Prin prisma celor nouă ani de activitate a SanaGout, Ana Alexandrescu spune că tendinţa cea mai nouă în domeniu este migraţia interesului dinspre cantitate spre calitate. „Mâncarea sănătoasă, evenimentele care oferă experienţe culinare şi vizuale, gătitul văzut ca artă şi mijloc de socializare, cu alte cuvinte îmbunătăţirea stilului de viaţă prin alimentaţie, sunt acum la modă. Lucrăm cu medici nutriţionişti în elaborarea meniurilor, mai ales în definirea lunch boxurilor, iar aceste trenduri le-am validat cu ei”, conchide directoarea SanaGout.

  • Buşoi: Voi informa forurile europene că modificarea la regulamentul Camerei e acţiune banditească

    “Îi voi informa pe preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei Europene că modificările PSD-ALDE la regulamentul Camerei reprezintă o acţiune banditească şi totalitară prin care majoritatea pune lacătul pe Parlament şi amputează capacitatea de acţiune a Opoziţiei. Profitând de momentul plângerii morţii Regelui Mihai I, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a acţionat brutal împotriva regulilor democratice”, transmite Cristian Buşoi, preşedintele PNL Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buşoi: Voi informa forurile europene că modificarea la regulamentul Camerei e acţiune banditească

    “Îi voi informa pe preşedinţii Parlamentului European şi Comisiei Europene că modificările PSD-ALDE la regulamentul Camerei reprezintă o acţiune banditească şi totalitară prin care majoritatea pune lacătul pe Parlament şi amputează capacitatea de acţiune a Opoziţiei. Profitând de momentul plângerii morţii Regelui Mihai I, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a acţionat brutal împotriva regulilor democratice”, transmite Cristian Buşoi, preşedintele PNL Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Şoferii utilizează anvelope necorespunzătoare

    Acest studiu indică, de asemenea, faptul că şoferii din Europa Centrală tind să prefere calitatea în raport cu preţul, în alegerea anvelopelor.

    Un fapt alarmant adus în atenţie de studiul realizat de Nokian Tyres este acela că există tendinţa ca şoferii să ruleze pe anvelope necorespunzătoare, spre exemplu, anvelope de vară iarna şi viceversa. Potrivit studiului, cel mai mare procent de şoferi care admit că uneori utilizează anvelope neadaptate sezonului este în Franţa: 44%. Cei mai pregătiţi în acest sens sunt şoferii germani – doar 23% dintre aceştia spun că uneori utilizează anvelope necorespunzătoare. Italia, Republica Cehă, Polonia şi România – celelalte ţări incluse în acest studiu – se plasează undeva între aceste două extreme.

    În ultimii ani, anvelopele all-season au câştigat în mod constant cotă de piaţă în Europa Centrală, însă anvelopele de sezon reprezintă în continuare cea mai frecventă alegere. În cele mai multe regiuni, este de necontestat faptul că anvelopele destinate fiecărui sezon, de vară şi de iarnă, sunt cea mai bună alegere.  

    Cu toate acestea, într-o regiune în care vremea nu are manifestări extreme, iar conducătorul auto doreşte să conducă în siguranţă cu acelaşi set de anvelope pe tot parcursul anului, anvelopele all-season pot reprezenta opţiunea ideală. Spre exemplu, Nokian Weatherproof, anvelopa all-season a Nokian Tyres, oferă o rulare confortabilă în toate anotimpurile, aceasta fiind concepută pentru şoferii care necesită o opţiune sigură în caz de lapoviţă sau zăpadă, dar care, de asemenea, doresc să ruleze facil şi eficient din punct de vedere al consumului de combustibil pe timpul verii.

    În decizia de achiziţionare a anvelopelor, marea majoritatea a respondenţilor iau în considerare în primul rând calitatea, apoi preţul şi în cele din urmă, dacă anvelopa aleasă este ecologică. În ceea ce priveşte acest aspect, rezultatele obţinute în ţările europene incluse în studiu sunt foarte asemănătoare, dacă nu chiar egale. Peste două treimi din respondenţii din Franţa, Germania, Italia, Republica Cehă, Polonia şi România spun că pentru ei calitatea joacă un rol esenţial în achiziţionarea de anvelope. Doar o pătrime dintre aceştia vede preţul drept cel mai important criteriu de selecţie.

    Datele incluse în acest raport se bazează pe un studiu efectuat anul acesta de Nokian Tyres, cel mai nordic producător de anvelope premium din lume, în colaborare cu agenţia de cercetare Ipsos. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.800 de respondenţi din Germania, Polonia, Republica Cehă, Italia, Franţa, România şi Bulgaria.

  • Ce trebuie să ai în vedere dacă vrei să-ţi deschizi o staţie ITP

    Aşadar ce trebuie să ia în considerare cei care vor să-şi deschidă o staţie ITP au la dispoziţie un ghid privind deschiderea unei staţii ITP, realizat de consilierului Szfarli Zoltan, Primăria Municipiului Mediaş.

    Cei interesaţi pot citi ghidul aici

  • Important e ce laşi în urmă

    Aş vrea să încep prin a spune că numele meu complet este Simion Ioan şi nu Simion Ionuţ; am ales această variantă – Ionuţ – pentru că aşa m-a strigat mama mea, deşi eu sunt foarte mândru de Ioan”, spune şeful PwC, prezent în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO. „Dar chiar dacă preţuiesc foarte mult numele de Ioan, îl folosesc foarte rar şi asta din cauza faptului că de-a lungul carierei mele profesionale, cu mici excepţii, am lucrat numai în companii americane şi am ţinut foarte mult la numele meu român. Or Ioan are imediat conotaţie de John şi detest să fiu numit John. Am încercat să le spun Ionuţ – Johnny era şi mai rău – şi de atunci, în toate companiile în care am lucrat – indiferent că s-au numit Colgate, Amway sau PwC – am avut privilegiul de a fi întotdeauna strigat «sir» de către colegii mei sau partenerii mei de afaceri.”

    Ionuţ Simion s-a născut în satul Goruna (Prahova) şi face parte dintr-o familie cu trei fraţi – de aici a şi plecat nevoia de autodepăşire, spune el, pentru că trăia într-o familie în care numai tatăl său avea un venit, fiind cofetar. „Dacă cineva se duce în satul meu şi întreabă: «Îl ştiţi pe Ionuţ Simion?»,  după nume n-ar şti niciunul, poate doar după poză. Dar dacă ai întreba: «Îl ştiţi pe Ionuţ, băiatul lui cofetaru’?», nu cred că există cineva în toate comunele alea din jur să nu ştie unde stau sau ce fac şi cum sunt. De ce? Pentru că tata era un foarte bun profesionist şi el întotdeauna ne-a transmis acest exemplu al lucrului bine făcut.”

    Simion a intrat la Academia de Studii Economice în 1987, deşi spune că visul lui era să urmeze şcoala militară. „Toată viaţa mea mi-am dorit să fac şcoala militară, dar nu am putut din cauza accidentului la ochi pe care l-am avut la 8 ani. Dacă stau să mă gândesc, treaba asta mi-a schimbat viaţa în bine şi nu în rău, pentru că probabil aş fi ajuns cine ştie ce ofiţer.”

    Când pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc

    10.000 de candidaţi, aşa că s-a dus la Facultatea de Finanţe pentru că erau cele mai multe locuri, alegând într-un mod „cât se poate de pragmatic” să îşi maximizeze şansele. „A fost, să zic, prima mea judecată de valoare: nu-mi propun să fiu mai bun decât alţi 500, eu îmi propun să fiu în ăia 200.” 

    „Am ajuns la concluzia că îţi trebuie şi puţin noroc în viaţă, deşi norocul este acel loc în care pregătirea şi oportunitatea se întâlnesc”, spune Ionuţ Simion. Crede astfel că a avut noroc pentru că a intrat la facultate cu o medie foarte mare, în condiţiile în care s-au întâmplat pentru prima dată în istoria ASE-ului două lucruri: la economie politică nu s-au mai dat subiecte de economie socialistă, ci unele legate de teoria capitalismului, iar la geografie s-a dat un subiect legat de lacurile din România. „Învăţasem eu câteva lucruri, dar lecţia aceea cu teoria capitalistă chiar o ştiam, pentru că visam cum o să combat socialismul ştiinţific cu noi teorii care să facă lumea mai bună; iar la geografie, care era punctul meu slab, chiar ştiam lacurile din România – nu pentru că le învăţasem, dar pentru că atunci când m-am dus să-mi depun dosarul să mă înscriu, doi colegi de-ai mei discutau ce-ar fi dacă ne pică peştii. Când am auzit că e posibil să pice peştii la un examen, am lăsat-o pe mama în Bucureşti, m-am întors la mine la ţară şi am început să citesc tot ce am putut despre peşti din manualul de geografie. Şi nu era nimic, erau numai lacuri… lacuri şi râuri. Şi atât am apucat şi eu să învăţ.”

    „La facultate vorbeau despre debit, despre credit, iar eu făcusem tractoare şi ce mai învăţasem la şcoală, care nu avea nicio legătură cu informaţiile lor foarte elaborate sau foarte educate… Iar asta nu a făcut decât să îmi stârnească ambiţia că trebuie să învăţ şi eu, să îi prind din urmă”, povesteşte Simion. Un 4 la matematică, în primul an, este motivul pentru care nu a devenit membru de partid. În anii 1988-1989, membri deveneau cei care nu aveau restanţe. „Şi cum chestia asta te putea ajuta în carieră, toţi acceptau. Imediat după revoluţie toată lumea a alergat după ei pe şinele de tramvai strigându-le: «Băi comunistule», «Băi nu ştiu ce»; eu n-am devenit membru de partid deşi aveam o medie de 9,30-9,50. A fost o întâmplare şi în niciun caz o alegere personală.”

    A terminat facultatea în 1993, fiind prima generaţie care a urmat cinci ani de cursuri, iar prima slujbă a obţinut-o în acelaşi an, la Ana Electronic, firma pe care o descrie ca „emblematică” pentru acele vremuri. „Era o companie care aduna foarte mulţi oameni de valoare, iar eu am ajuns să lucrez acolo doar printr-o decizie foarte rapidă luată de domnul Copos”, povesteşte el. „Am participat în ziua aceea la patru interviuri, le-am luat pe toate, dar întorcându-mă înapoi spre ASE, pe strada Roma, am dat peste Ana Electronic; o aveam pe o listă care mi se dăduse de la şcoală, aşa că am intrat şi domnul Copos m-a vazut şi m-a intervievat. Cred că întrebarea a fost: «Cu ce notă ai terminat la şcoală?». Şi i-am răspuns: «Am terminat cu 10», iar el mi-a zis că încep de a doua zi.”

  • INS: Românii au construit 39.372 de locuinţe în primele 9 luni, în creştere cu 2.415 unităţi

    Pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie-septembrie, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,8% din total.

    Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada ianuarie-septembrie, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private, cu 1.683, cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice – cu 732 de unităţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SOLSTIŢIUL de IARNĂ 2017. Când va fi cea mai scurtă zi din an. Obiceiuri şi semnificaţii

    Deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis – solstiţiul de iarnă. El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

    În aceste condiţii, pe 21 decembrie se va înregistra cea mai scurtă zi din an – 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii va avea o valoare maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, iar momentul respectiv marchează începutul verii astronomice.

  • Rezervele valutare de la BNR au scăzut în noiembrie cu mai mult de 2,5%

    În cursul lunii noiembrie au avut loc intrări de 1,07 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    ÎN acelaşi timp, ieşirile au totalizat 1,94 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 26% dintre atacurile ransomware DIN 2017 au vizat companiile

    În 2017, ameninţările ransomware au evoluat rapid şi spectaculos, iar autorii ameninţărilor au vizat companii din toată lumea folosind o serie de atacuri distructive, al căror scop final rămâne un mister. Aceste atacuri includ WannaCry, din 12 mai, ExPetr, de pe 27 iunie, şi BadRabbit, de la sfârşitul lunii octombrie.

    Toate au folosit exploit-uri create cu scopul de a compromite reţelele corporate. Companiile au fost vizate şi de alte atacuri ransomware, iar Kaspersky Lab a reuşit să prevină infectările cu ransomware a peste 240.000 de utilizatori corporate.

    În total, aproape 950.000 de utilizatori unici au fost atacaţi în 2017, comparativ cu aproximativ 1,5 milioane, în 2016. Diferenţa dintre ele reflectă, în mare, schimbări în metodologia de detecţie (de exemplu, programele asociate adesea cu cryptomalware-ul sunt acum detectate mai bine prin tehnologii euristice, deci nu mai sunt clasificate împreună cu verdictele de ransomware colectate de instrumentele noastre de telemetrie).

    A existat un declin accentuat în ceea ce priveşte noile familii ransomware: 38 în 2017, în scădere faţă de 62, în 2016, dar cu o creştere a numărului de variante ale programelor ransomware existente (peste 96.000 noi variante detectate în 2017, comparativ cu 54.000, în 2016). Creşterea numărului de versiuni poate să reflecte încercările atacatorilor de a ascunde ransomware-ul, având în vedere că soluţiile de securitate se perfecţionează în detectarea lor.

    65% dintre companiile care au fost afectate de ransomware în 2017 au declarat că au pierdut accesul la o parte semnificativă sau chiar la toate datele lor. În plus, una din şase companii care a plătit nu şi-a mai recuperat vreodată datele. Aceste cifre sunt, în mare, similare cu cele din 2016.