Tag: refuz

  • Dacă vi se pare că unele produse nu s-au scumpit încă la raft după noile taxe, s-ar putea să aveţi dreptate, aşa că pregătiţi-vă de creşteri de preţuri

    Creşterea TVA de la 19% la 21% şi uniformizarea cotelor reduse la 11%, intrate în vigoare la 1 august 2025, ar trebui să aducă circa 6 mld. lei anual la buget, într-un context de deficit record (9,3% din PIB) în 2024 şi de inflaţie ridicată. Pentru retaileri, însă, ajustarea bruscă a preţurilor este dificilă din punct de vedere logistic şi riscă să afecteze consumul. În acest context, mulţi retaileri încearcă însă să atenueze şocul, asumându-şi temporar o parte din povară, pentru a nu pierde clienţi într-o perioadă marcată deja de inflaţie ridicată şi consum în scădere şi turbulenţe economice.

    „Am vorbit cu colegii mei din asociaţie să absorbim această creştere noi. În primul rând, este fizic greu să schimbăm preţurile, nu poţi să schimbi 10.000 de etichete într-o noapte. La nivel de asociaţie, am hotărât să absorbim noi TVA din motiv că nu reuşim să schimbăm etichetele, dar şi ca să diminuăm şocul asupra oamenilor. Creşterea TVA se va face progresiv, adică până la sfârşitul lui septembrie, pe măsură ce se termină stocurile“ a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Pe lângă TVA, accizele majorate la alcool, tutun şi carburanţi, dar şi introducerea unor taxe suplimentare pe energie, pun presiune directă pe costurile de producţie şi transport. Dacă în cazul tutunului şi băuturilor spirtoase scumpirile s-au simţit imediat, la energie efectul se va vedea cu întârziere, însă impactul estimat este mult mai dur. Creşterea tarifelor la electricitate, venită pe fondul expirării schemelor de plafonare a preţurilor riscă să se transmită în lanţ, de la producători până la consumatorul final, amplificând presiunea inflaţionistă şi limitând competitivitatea companiilor româneşti, mai punctează Feliciu Paraschiv.

    „Impactul creşterii accizelor la alcool şi tutun a venit imediat. Impactul la carburant a început să apară, dar nu a apărut impactul creşterii la energie electrică. Acesta va fi dezatruos pentru că noi creştem acum de la 1 leu la 1,5 – 1,6 lei, adică creştem cu 50%.“ a mai spus Paraschiv la ZF Live.

  • Google păstrează parteneriatul exclusiv cu Vodafone România şi eMAG şi pentru noua serie de smartphone-uri Pixel 10. Nicio menţiune despre lansarea în România a modelului pliabil Pixel 10 Pro Fold

    Gigantul american Google a păstrat parteneriatul exclusiv cu Vodafone – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală IT&C şi eMAG – cel mai mare retailer online din regiune pentru lansarea noii serii de smartphone-uri Pixel 10.

    Google a adus oficial seria Pixel în România anul trecut, alegând ca parteneri Vodafone şi eMAG.

    Utilizatorii din România pot plasa precomenzi începând de ieri pentru noile modele Google. „Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL sunt disponibile pentru precomandă astăzi, 20 august,  prin intermediul partenerilor locali ai Google: Vodafone şi eMAG, la preţuri începând de la 4.499,99 lei (Pixel 10), 5.499,99 lei (Pixel 10 Pro) şi 6.499,99 lei (Pixel 10 Pro XL).  Proprietarii de Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL vor primi şi abonament pe un an la pachetul Google AI Pro”, conform anunţului Google.

    Compania americană nu a oferit niciun detaliu în anunţul în limba română despre modelul pliabil Pixel 10 Pro Fold. Nici anul trecut modelul pliabil nu a fost adus pe piaţa locală.

    Ce spune Google despre noile smartphone-uri

    “Tensor G5, noul procesor Google personalizat pentru dispozitivele Pixel, este cel mai important upgrade de la lansarea gamei de procesoare mobile Tensor. Oferă performanţă rapidă şi experienţe foarte utile utilizatorilor Pixel. Datorită proiectării în colaborare cu Google DeepMind, cel mai nou model Gemini Nano rulează pe Tensor G5 pentru ca utilizatorii să folosească AI-ul generativ, direct pe dispozitiv, în activităţile zilnice.

    Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL continuă design-ul cu bară foto din ultimii ani al telefoanelor Pixel. Cele 3 telefoane sunt compatibile cu accesoriile de încărcare wireless Qi2 din gama Pixelsnap, precum şi o gamă de accesorii magnetice noi.

    Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL  vor fi primele care vor dispune de Material 3 Expressive, cea mai recentă interfaţă de utilizare a sistemului de operare, care aduce mai multă personalizare şi fluiditate telefonului, utilizând animaţii  şi interacţiuni intuitive. Telefoanele din seria Pixel 10 vor beneficia de şapte ani de Funcţii noi Pixel, precum şi de actualizări ale sistemului de operare şi de securitate.

    Modelul Pixel 10 are o carcasă metalică cu finisaj satinat, un spate din sticlă lustruită şi bara foto. Telefonul este disponibil în 4 versiuni de culori: negru, lila, indigo şi verde deschis. Ecranul Actua de 6,3 inch are o luminozitate de 3.000 de niţi, superioară generaţiei anterioare

    Pixel 10 vine şi cu îmbunătăţiri ale camerei. Printre acestea se numără primul teleobiectiv 5x din această categorie de Pixel, cu focalizare automată rapidă, calitate optică 10x şi Zoom cu rezoluţie mare, de până la 20x.

    Modelele Pixel 10 Pro sunt disponibile în două dimensiuni: 6,3 inch şi 6,8 inch (Pixel 10 Pro XL). Modelele Pro dispun de Zoom cu rezoluţie pro, care poate atinge un coeficient de mărire de până la 100x.

    Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL dispun de cele mai mari baterii din gama Pixel, difuzoare actualizate, 16 GB de RAM şi încărcare prin cablu mai rapidă, iar Pixel 10 Pro XL acceptă încărcarea wireless Qi2.2 de 25 W.

    Cele mai recente actualizări ale Gemini Live permit aplicaţiei conectarea la aplicaţiile Google preferate şi posibilitatea ca Gemini Live să vadă ceea ce vede utilizatorul, fie prin camera foto a telefonului, fie pe ecran. Pe modelele Pixel 10, Gemini Live poate să ofere şi mai mult ajutor vizual. Acum, când permiţi accesul la cameră, Gemini nu numai că vede ce vede utilizatorul, ci oferă şi îndrumare evidenţiind soluţia direct pe ecran.”

     

  • Google păstrează parteneriatul exclusiv cu Vodafone România şi eMAG şi pentru noua serie de smartphone-uri Pixel 10. Nicio menţiune despre lansarea în România a modelului pliabil Pixel 10 Pro Fold

    Gigantul american Google a păstrat parteneriatul exclusiv cu Vodafone – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală IT&C şi eMAG – cel mai mare retailer online din regiune pentru lansarea noii serii de smartphone-uri Pixel 10.

    Google a adus oficial seria Pixel în România anul trecut, alegând ca parteneri Vodafone şi eMAG.

    Utilizatorii din România pot plasa precomenzi începând de ieri pentru noile modele Google. „Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL sunt disponibile pentru precomandă astăzi, 20 august,  prin intermediul partenerilor locali ai Google: Vodafone şi eMAG, la preţuri începând de la 4.499,99 lei (Pixel 10), 5.499,99 lei (Pixel 10 Pro) şi 6.499,99 lei (Pixel 10 Pro XL).  Proprietarii de Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL vor primi şi abonament pe un an la pachetul Google AI Pro”, conform anunţului Google.

    Compania americană nu a oferit niciun detaliu în anunţul în limba română despre modelul pliabil Pixel 10 Pro Fold. Nici anul trecut modelul pliabil nu a fost adus pe piaţa locală.

    Ce spune Google despre noile smartphone-uri

    “Tensor G5, noul procesor Google personalizat pentru dispozitivele Pixel, este cel mai important upgrade de la lansarea gamei de procesoare mobile Tensor. Oferă performanţă rapidă şi experienţe foarte utile utilizatorilor Pixel. Datorită proiectării în colaborare cu Google DeepMind, cel mai nou model Gemini Nano rulează pe Tensor G5 pentru ca utilizatorii să folosească AI-ul generativ, direct pe dispozitiv, în activităţile zilnice.

    Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL continuă design-ul cu bară foto din ultimii ani al telefoanelor Pixel. Cele 3 telefoane sunt compatibile cu accesoriile de încărcare wireless Qi2 din gama Pixelsnap, precum şi o gamă de accesorii magnetice noi.

    Pixel 10, Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL  vor fi primele care vor dispune de Material 3 Expressive, cea mai recentă interfaţă de utilizare a sistemului de operare, care aduce mai multă personalizare şi fluiditate telefonului, utilizând animaţii  şi interacţiuni intuitive. Telefoanele din seria Pixel 10 vor beneficia de şapte ani de Funcţii noi Pixel, precum şi de actualizări ale sistemului de operare şi de securitate.

    Modelul Pixel 10 are o carcasă metalică cu finisaj satinat, un spate din sticlă lustruită şi bara foto. Telefonul este disponibil în 4 versiuni de culori: negru, lila, indigo şi verde deschis. Ecranul Actua de 6,3 inch are o luminozitate de 3.000 de niţi, superioară generaţiei anterioare

    Pixel 10 vine şi cu îmbunătăţiri ale camerei. Printre acestea se numără primul teleobiectiv 5x din această categorie de Pixel, cu focalizare automată rapidă, calitate optică 10x şi Zoom cu rezoluţie mare, de până la 20x.

    Modelele Pixel 10 Pro sunt disponibile în două dimensiuni: 6,3 inch şi 6,8 inch (Pixel 10 Pro XL). Modelele Pro dispun de Zoom cu rezoluţie pro, care poate atinge un coeficient de mărire de până la 100x.

    Pixel 10 Pro şi Pixel 10 Pro XL dispun de cele mai mari baterii din gama Pixel, difuzoare actualizate, 16 GB de RAM şi încărcare prin cablu mai rapidă, iar Pixel 10 Pro XL acceptă încărcarea wireless Qi2.2 de 25 W.

    Cele mai recente actualizări ale Gemini Live permit aplicaţiei conectarea la aplicaţiile Google preferate şi posibilitatea ca Gemini Live să vadă ceea ce vede utilizatorul, fie prin camera foto a telefonului, fie pe ecran. Pe modelele Pixel 10, Gemini Live poate să ofere şi mai mult ajutor vizual. Acum, când permiţi accesul la cameră, Gemini nu numai că vede ce vede utilizatorul, ci oferă şi îndrumare evidenţiind soluţia direct pe ecran.”

     

  • Guvernul hârtiilor şi al birocraţiei: Unde sunt discuţiile despre simplificarea construcţiilor, fără să ai nevoie de sute de foi, avize şi autorizaţii? Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect prin care vrea să spioneze cu dronele în curţile românilor să vadă dacă nu cumva s-a construit un coteţ fără autorizaţie, pe care nu încasează impozit

    Ministerul Dezvoltării a publicat un proiect de lege potrivit căruia primăriile de sate şi comune vor putea să ”spioneze” curţile românilor, să vadă ce construcţii au şi dacă nu cumva s-a edificat vreo anexă sau construcţie fără autorizaţie de construire, pe care nu se colectează taxe şi impozite. 

    Potrivit motivării, proiectul de act normativ are ca obiect instituirea unor măsuri fiscal-bugetare pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilităţii financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale şi creşterea veniturilor. 

    ”În vederea identificării clădirilor edificate cu sau fără autorizaţie de construire şi neînscrise în evidenţele fiscale, autorităţile administraţiei publice locale efectuează inspecţii atât pe teren prin inspectori privind disciplina în construcţii sau inspectori fiscali, cât şi pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita şi date şi informaţii de la Centrul Naţional de Cartografie. Folosirea dronelor se face cu avizul instituţiilor care asigură respectarea drepturilor garantate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Imaginile obţinute pot fi utilizate ca probe pentru aplicarea sancţiunilor privind disciplina în construcţii”, se arată în proiectul de lege. 

    De asemenea, potrivit proiectului de lege, pentru lucrările realizate fără autorizaţie de construire, cu excepţia celor ridicate înainte de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafaţa clădirii executate şi se stabileşte un impozit majorat cu o cotă de 100% faţă de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.

    Proiectul a fost publicat iniţial pe data de 7 august, iar marţi, pe 19 august, a fost o dezbatere publică fizică la Ministerul Dezvoltării.

  • De ce au scăzut cu 23% acţiunile gigantului din industria produselor de lux LVMH de la începutul anului?

    Piaţa de lux se contractă încă din 2024, însă slăbirea cererii a declanşat un val de fuziuni şi achiziţii între principalii jucători din industrie, precum Prada şi Versace

     

    Grupul LVMH, cel mai important actor din industria de lux din lume, care deţine branduri precum Louis Vuitton, Tiffany’s, Moët şi Hennessy, înregistrează o depreciere de 22,5% a preţului acţiunilor în 2025, confruntându-se cu o deteriorare simultană a indicatorilor externi şi interni.

    Cererea slabă din China, tensiunile comerciale cu Statele Unite şi creşterea preţurilor au erodat vânzările, iar efectele au fost amplificate de diverse probleme operaţionale şi o structură corporativă din ce în ce mai complexă. Acţiunile LVMH au scăzut cu circa 50% faţă de vârful din aprilie 2023, echivalând cu o pierdere de circa 200 mld. euro din capitalizare; în paralel, averea CEO-ului Bernard Arnault a coborât de la 231 mld. dolari în martie 2024 la 161 mld. dolari în prezent.

    Studiile realizate de analişti şi informaţiile furnizate de surse interne surprind dificultăţi în diviziile-cheie şi tensiuni la nivelul conducerii, inclusiv lipsa unui plan clar de succesiune, scrie Reuters. Compania de cercetare AIR Capital vorbeşte despre „multiple semnale negative” fără precedent, iar investitorii remarcă faptul că portofoliul extins (peste 75 de branduri) devine din ce în ce mai greu de gestionat.

    Drept răspuns, LVMH explorează desprinderea unor active mai mici: discuţiile privind vânzarea Marc Jacobs arată o tendinţă de ajustare a portofoliului. Directorii financiari afirmă că grupul este dispus să renunţe la branduri care nu se potrivesc strategiei, după ce profitul operaţional a scăzut cu circa 15% în prima jumătate a anului.

    Contracţia pieţei de lux a creat oportunităţi pentru rivali mai dinamici — Hermès, Richemont şi alţii — să îşi extindă influenţa, într-o perioadă marcată de consolidări şi tranzacţii majore, în care grupuri precum Prada şi Versace au jucat un rol activ. LVMH nu a comentat oficial aceste evaluări, în timp ce investitorii rămân prudenţi în faţa unui potenţial proces de reconfigurare strategică.

    Pe deasupra, la jumătatea lunii trecute, casa de brokeraj XTB România scria următoarele: „Un tribunal din Milano a plasat Loro Piana sub administrare judiciară pentru un an, în contextul unei anchete privind presupusa exploatare a forţei de muncă de către furnizorii săi. Rapoartele arată că marca de lux, deţinută de LVMH, este acuzată de sprijinirea indirectă a practicilor ilegale de muncă. LVMH a refuzat să comenteze, iar Loro Piana nu a răspuns.”

    Conglomeratul cu sediul la Paris deţine locul 37 în topul mondial al celor mai mari companii în funcţie de evaluare, cu o capitalizare de 285 mld. euro, respectiv poziţia secundă în topul celor mai mari companii europene, după grupul german SAP.

     

  • Guvernul a adoptat OUG privind proiectele din PNRR: Există o supracontractare de la 27,5 mld.euro la 47,4 mld.euro. Ministerele vor prezenta o listă cu proiectele care au un grad de realizare sub 30%, dar pot fi finalizate până pe 31 august 2026 şi justificarea lor

    Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi Ordonanţa de Urgenţă privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea şi monitorizarea investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din fonduri publice naţionale. 

    Conform ordonanţei, proiectele finanţate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziţie vor fi denunţate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizaţii, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv.

    Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depăşit pragul de 30% vor fi menţinute numai dacă există garanţia finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.

    ”Suntem în situaţia în care, prin această ordonanţă, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne în program şi, după clarificarea tuturor aspectelor care ţin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanţă care va fi publicată vom reglementa asigurarea finanţărilor şi a fluxurilor financiare, în aşa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autorităţile locale, dar şi prin ministere, să poată fi continuate şi până în a doua jumătate a anului viitor să închidem aceste proiecte”, a declarat premierul Ilie Bolojan în deschiderea şedinţei.

    La rândul lui, ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pâslaru a explicat că pe PNRR există o  supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro. 

    În acest context, OUG vizează identificarea proiectelor care sunt implementabile până la data de 31 august 2026.

    ”Ordonanţa  prevede că acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, mai ales dacă e o supracontractare de nivelul pe care l-am menţionat. Acolo unde ai contractat, dar nu ai început nimic, nu ai făcut nimic pe contract, nu ai avut niciun fel de atribuire de contracte de achiziţie, acestea ar trebui denunţate unilateral şi închise”, a mai spus Dragoş Pâslaru.

    Ministrul a subliniat că dacă lucrările dintr-un anumit proiect sunt sub 30% progres fizic al obiectului de investiţii există un risc fundamental să nu poată fi finalizat la timp şi ar urma să fie suspendat. 

    În acest sens, fiecare minister va prezenta în termen de 15 zile o listă cu proiectele care sunt mai puţin de 30% progres fizic şi pe care ministerele consideră că le pot termina până pe 31 august 2026, costul proiectulului, bugetul, care este componenta rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA-ul şi toate celelalte cheltuieli, justificarea proiectului, graficul de lucrări şi care sunt indicatorii şi jaloanele îndeplinite prin acel proiect.

    ”Pentru toate acele proiecte care, altfel, conform ordonanţei de urgenţă, s-ar opri, ministerele au o ultimă şansă, o ultimă ocazie să zică, da, aceste proiecte noi le păstrăm în PNRR, sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea ţintelor şi pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor”. 

    Vedeţi aici textul integral al OUG 

    În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanţare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investiţiile utile să nu fie pierdute. 

    Pentru proiectele care sunt peste 30% progres fizic, ministerele vor prezenta de asemenea datele privind bugetul şi sursele de finanţare.

    ” Şantierele nu se închid ca urmare a acestui OUG, ceea ce facem este doar ne uităm la sursa de finanţare şi stabilim că dacă avem o sumă de bani, pe suma respectivă de bani trebuie să ne concentrăm ca să putem să o folosim.”

    Ministrul a mai spus că OUG clarifică fluxurile financiare, inclusiv pentru autorităţile locale, ce se întâmplă cu proiectele care începuseră deja pe PNRR, cum sunt mutate pe alte surse de finanţare, cum se poate activa o rezervă de proiecte pentru PNRR.

     În ceea ce priveşte programele naţionale de investiţii – PNDL 1 şi 2, „Anghel Saligny”, dar şi alte programe gestionate de Compania Naţională de Investiţii –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente şi atribuirea de noi contracte. Aşadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naţionale de investiţii în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.

  • (P) OPT greşeli pe care să nu le faci când începi să investeşti în acţiuni!

    Investiţia în acţiuni poate aduce câştiguri pe termen lung, însă este o activitate complexă şi riscantă. Mulţi începători fac greşeli care îi pot costa serios. Fără o platformă sigură, fără o demarcare clară a obiectivelor şi fără control al riscului, poţi pierde rapid capital. În acest articol identificăm opt capcane frecvente – astfel încât să înveţi să le eviţi din start.

    1. Evită să începi să investeşti fără o platformă reglementată şi fără demo.
       

    2. Nu investi fără să-ţi defineşti clar stilul: growth, value sau dividende.
       

    3. Nu ignora analiza fundamentelor companiilor (profit, cash-flow, management).
       

    4. Nu te baza doar pe hype sau trend – evaluează indicatorii reali.
       

    5. Diversificarea şi planurile de protecţie (stop‑loss) sunt importante pentru reducerea riscului.

    1. Te grăbeşti să intri fără cont demo şi fără a testa platforma?

    Mulţi începători deschid direct un cont real fără să folosească un cont demo. Acest lucru elimină oportunitatea de a învăţa interfaţa, funcţionalităţile şi modul de plasare al ordinelor fără riscuri. Platformele precum cea XTB vin cu acces intuitiv la grafice şi educaţie integrată pentru acţiunile la bursă, ceea ce îţi oferă posibilitatea de a testa înainte de a investi bani reali.

    2. Nu ţi-ai definit stilul investiţional? (growth, value sau dividende)

    Lipsa unei strategii clare duce la investiţii bazate pe recomandări sau emoţii. Trebuie să defineşti dacă vrei companii în creştere rapidă (growth), subevaluate (value) sau venit pasiv din dividende. Fiecare stil implică evaluări diferite şi niveluri distincte de toleranţă la risc.

    3. Te concentrezi doar pe randamente trecute şi ignori indicatorii fundamentali ai companiei?

    A cumpăra o acţiune doar pentru că a avut un salt recent poate fi periculos. Nu ignora indicatori precum raportul P/E, cash flow, marjă de profit sau stabilitatea echipei de conducere. Evaluarea calitativă a managementului şi avantajul competitiv pot determina succesul tău.

    4. Investeşti doar în companii care „îţi plac”, fără să înţelegi domeniul?

    A avea simpatie pentru un brand nu echivalează cu o decizie informată. Investitorii începători fac greşeala de a cumpăra doar pentru că le place un produs sau serviciu, fără o cercetare reală asupra performanţei financiare sau a perspectivei pe piaţă.

    5. Nu diversifici deloc portofoliul?

    A-ţi pune toate economiile într-o singură acţiune sau sector creşte semnificativ riscul financiar. Practic, o scădere punctuală poate compromite totul. Diversifică-ţi portofoliul selectând acţiuni din industrii diferite sau folosind ETF-uri cu acţiuni multiple pentru o expunere corectă şi mai protejată.

    6. Nu foloseşti ordine de protecţie (Stop Loss, Take Profit)?

    O lipsă totală de disciplină tranzacţională te expune la pierderi mari când piaţa se întoarce împotriva ta. Setarea de ordine Stop Loss pentru limitarea pierderilor şi Take Profit pentru cristalizarea câştigurilor este importantă pentru o abordare sistematică.

    7. Te laşi condus de emoţii în perioadele volatile?

    Scăderile bruşte sau rapoartele financiar‑negativiste nu trebuie să te panicheze. Astfel, un investitor smart evită deciziile impulsive. Emoţiile pot conduce la vânzarea în panică sau cumpărarea exagerată la un hype.

    Gândeşte pe termen lung şi revizuieşte portofoliul periodic, nu reacţiona la zgomotul pieţei.

    8. Ignori costurile şi comisioanele ascunse?

    Chiar dacă unele conturi oferă 0% comision până la un anumit rulaj, nu uita că există conversie valutară, taxă de custodie după anumite praguri sau costuri pe CFD-uri. În ansamblu, toate aceste criterii pot eroda randamentul pe termen lung. Alege transparenţa şi informează-te despre toate comisioanele potenţiale.

    Cum eviţi aceste erori?

    • Începe cu un cont demo pentru a te obişnui cu platforma şi mecanica tranzacţiilor.

    • Defineşte-ţi concret stilul investiţional şi planul: growth, value sau dividend.

    • Evaluează fundamentele companiilor cu rigurozitate şi construieşte portofolii diversificate care includ instrumente cu deţinere (acţiuni fractionare, ETF-uri).

    • Foloseşte ordine automate pentru gestionarea riscului şi nu te lăsa condus de impulsuri emoţionale.

     

    Aşadar, evitarea acestor opt greşeli este importantă pentru a începe investiţiile în acţiuni într-un mod responsabil şi informat. Succesul nu se măsoară prin acţiuni impulsive sau tipare trecătoare, ci prin disciplina unei strategii clare alături de cercetare constantă.

    Disclaimer: Investiţiile în acţiuni implică riscul de pierdere a capitalului. Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare de investiţii. Informează-te şi acţionează responsabil!

     

  • Adio benzinării, bun venit staţii de baterii. Compania chinezească care rescrie regulile jocului si vrea ca maşinile electrice să nu mai stea la încărcat, ci să primească baterii noi în doar trei minute

    La o staţie de battery-swapping Nio, aflată pe malul fluviului Huangpu din Shanghai, un automobil electric se opreşte singur, iar în doar trei un robot îi schimbă bateria descărcată cu una complet încărcată. Tot procesul, declanşat printr-o simplă comandă vocală, durează mai puţin decât un plin clasic la pompă, scrie Financial Times.

    Această tehnologie, privită până recent ca o soluţie de nişă, prinde tot mai mult teren în China, cea mai mare piaţă auto din lume. Nio, start-up chinez listat în SUA, a construit deja peste 3.000 de astfel de staţii, însă adevăratul catalizator ar putea fi CATL, cel mai mare producător global de baterii, care şi-a anunţat intrarea în business.

     Compania a prezentat un plan ambiţios: 1.000 de staţii de schimb pentru autoturisme doar în acest an şi extinderea la 10.000 de unităţi până în 2028, suficiente pentru a deservi un milion de maşini zilnic. În paralel, CATL îşi propune să construiască şi o reţea dedicată camioanelor electrice, în parteneriat cu Sinopec, ce ar urma să acopere 150.000 km de coridoare logistice.

    „Capacitatea tehnică fenomenală a CATL şi influenţa pe care o are în piaţa de vehicule electrice fac ca drumul pentru battery-swapping să fie mult mai uşor”, afirmă Duo Fu, analist Rystad Energy la Shanghai.

    Guvernul chinez sprijină simultan ambele tehnologii: pe de o parte dezvoltă infrastructura de fast charging – 100.000 de staţii până în 2027 –, iar pe de altă parte oferă subvenţii de până la 40% pentru companiile care investesc în staţii de schimb de baterii. În premieră, vânzările de maşini electrice sunt aşteptate anul acesta să depăşească livrările de vehicule pe benzină.

    Pentru consumatori, avantajele sunt evidente: schimbarea bateriei este mai rapidă decât încărcarea, se pot evita orele de vârf din reţea, iar costul iniţial al maşinii scade cu mii de dolari, pentru că utilizatorii nu mai cumpără bateria odată cu vehiculul. Nu toţi producătorii cred însă în viitorul acestei soluţii. He Xiaopeng, CEO-ul Xpeng, afirmă că a analizat timp de cinci ani proiectul înainte de a decide, în 2023, să parieze exclusiv pe avansul tehnologic al bateriilor şi pe încărcarea rapidă. Costurile ridicate şi lipsa interoperabilităţii între modele auto rămân principalele obstacole.

    CATL estimează că pentru o reţea naţională complet funcţională ar fi nevoie de 30.000 de staţii de swap – un număr comparabil cu cele 100.000 de benzinării existente în China.

     „La scară mare, swapping-ul poate transforma CATL într-un nou tip de proprietar de benzinării”, susţine Yuqian Ding, analist auto la HSBC.

     Planurile gigantului chinez nu se opresc la graniţe: compania discută extinderea reţelei de battery-swapping şi în Europa, mizând pe o tranziţie accelerată a flotelor comerciale către electric. Robin Zeng, fondatorul companiei, estimează că jumătate din camioanele vândute în China vor fi electrice până în 2028.

    În timp ce Occidentul continuă să experimenteze în jurul încărcării ultra-rapide, China pare hotărâtă să scrie un alt scenariu: cel al bateriei care se schimbă la fel de simplu ca o roată.

     

  • Calendarul sărbătorilor legale 2025: Câte zile libere mai au angajaţii din România până la sfârşitul anului. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Prima zi liberă care urmează, din acest an este ziua de 30 noiembrie, când se sărbătoreşte Sfântul Andrei şi care va pica într-o zi de weekend. 

    Până la sfârşitul anului 2025, Românii mai au patru zile libere legale.

    Zilele libere rămase în anul 2025 sunt:

    • 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Descindere în forţă la Casa Albă: Zelenski vine însoţit de liderii europeni pentru a-i arăta lui Trump un front unit împotriva Rusiei. Preşedintele Trump: Nu mai recuperăm Crimeea dată de Obama şi nici nu intră Ucraina în NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată. Macron: Nu cred ca Putin vrea pace, vrea capitularea Ucrainei

    Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a exclus posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO sau să recucerească Crimeea ocupată de Rusia, ca parte a negocierilor cu Moscova.

    Trump a pus presiune pe Zelenski înaintea discuţiilor de luni de la Washington cu liderii europeni, afirmând că preşedintele ucrainean ar putea încheia războiul „aproape imediat” dacă ar dori acest lucru, potrivit The Guardian.

    Trump a publicat declaraţiile duminică seara pe platforma Truth Social, cu câteva ore înainte de întâlnirea programată la Biroul Oval cu liderii europeni Keir Starmer, Emmanuel Macron, Friedrich Merz şi Volodomir Zelenski.

    „Preşedintele Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă vrea, sau poate continua să lupte”, a scris Trump. „Nu mai recuperăm Crimeea dată de Obama (acum 12 ani, fără să se tragă un foc de armă!), şi nici nu intră Ucraina în NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”, a adăugat el.

    La un minut după, preşedintele SUA a postat că va fi o „mare onoare” să găzduiască în acelaşi timp atât de mulţi lideri europeni la Casa Albă.

    Declaraţiile riscă să stârnească îngrijorare în rândul diplomaţilor europeni, care vor să evite o repetare a umilirii publice la care a fost supus Zelenski în timpul ultimei sale vizite la Casa Albă, în februarie, când Trump şi vicepreşedintele SUA, JD Vance, l-au acuzat de lipsă de recunoştinţă şi de respect şi i-au spus: „Nu eşti într-o poziţie bună. Acum nu ai cărţile în mână.”

    Sosit duminică seara la Washington pentru întâlnire, Zelenski a declarat că speră ca „forţa comună” a Ucrainei, alături de SUA şi partenerii europeni, să oblige Rusia la pace.

    „Sunt recunoscător preşedintelui Statelor Unite pentru invitaţie. Cu toţii ne dorim la fel de mult să încheiem acest război rapid şi sigur”, a scris Zelenski pe Telegram. „Şi sper că forţa noastră comună, împreună cu America şi prietenii noştri europeni, va constrânge Rusia la o pace reală.”

    Chiar înainte de declaraţiile lui Trump de duminică, Zelenski avea deja sarcina dificilă de a repara daunele aduse perspectivelor de securitate ale Ucrainei în urma summitului Trump-Putin de vineri din Alaska.

    Liderii europeni vor reafirma luni sprijinul lor pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi vor argumenta împotriva oricărui plan de schimb de teritorii care ar recompensa agresiunea Rusiei. Ei vor căuta, de asemenea, mai multă claritate în privinţa garanţiilor de securitate pe care SUA sunt dispuse să le ofere în eventualitatea unei înţelegeri.

     


    Liderii europeni descind la Casa Albă alături de Zelenski

    Viitorul Ucrainei ar putea depinde de o întâlnire organizată rapid luni la Casa Albă, în cadrul căreia preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi însoţit de un grup de lideri europeni pentru a-i arăta preşedintelui american Donald Trump un front unit împotriva Rusiei, scrie AP.

    Liderii politici europeni nu au fost invitaţi la summitul lui Trump cu preşedintele rus Vladimir Putin de vineri trecută şi vor să protejeze Ucraina şi continentul de orice agresiune din partea Moscovei.

    Venind ca grup, ei speră să evite orice dezastre precum întâlnirea lui Zelenski din februarie în Biroul Oval, unde Trump l-a mustrat pentru că nu a arătat suficientă recunoştinţă pentru ajutorul militar american. Întâlnirea este, de asemenea, un test al relaţiei Americii cu cei mai apropiaţi aliaţi ai săi, după ce Uniunea Europeană şi Regatul Unit au acceptat creşterile tarifare ale lui Trump, în parte pentru că doreau sprijinul său în ceea ce priveşte Ucraina.

    Apariţia de luni este un semn atât al progresului, cât şi al posibilelor tensiuni care vor rezulta din întâlnirea din Alaska, întrucât mulţi dintre liderii europeni se îndreaptă spre Washington cu scopul explicit de a proteja interesele Ucrainei, o demonstraţie rară şi cuprinzătoare de forţă diplomatică.

    „Este important ca America să fie de acord să colaboreze cu Europa pentru a oferi garanţii de securitate Ucrainei şi, prin urmare, întregii Europe”, a declarat Zelenski pe X.

    Cu o seară înainte de întâlnire, însă, Trump părea să pună responsabilitatea pe Zelenski de a accepta concesii şi a sugerat că Ucraina nu ar putea recâştiga Crimeea, anexată de Rusia în 2014, declanşând un conflict armat care a dus la invazia mai amplă din 2022.

    „Preşedintele Ucrainei Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă doreşte, sau poate continua să lupte”, a scris el duminică seara pe reţelele de socializare. „Amintiţi-vă cum a început totul. Nu se poate reveni la situaţia de dinainte ca Obama să cedeze Crimeea (acum 12 ani, fără să se tragă un singur foc!) şi NU SE POATE INTRA ÎN NATO UCRAINA. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”.

    Zelenski a răspuns cu o postare proprie duminică seara, spunând: „Cu toţii împărtăşim dorinţa puternică de a pune capăt acestui război rapid şi în mod fiabil”. El a continuat spunând că „pacea trebuie să fie durabilă”, nu aşa cum a fost după ce Rusia a ocupat Crimeea şi o parte din Donbas, în estul Ucrainei, acum opt ani, iar „Putin a folosit-o pur şi simplu ca trampulină pentru un nou atac”.

    Întâlnirea din Alaska a conturat posibilele contururi pentru oprirea războiului din Ucraina, deşi nu era clar dacă termenii discutaţi vor fi în cele din urmă acceptabili pentru Zelenski sau Putin.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, intenţionează să se alăture lui Zelenski în capitala Americii.

    Pe masa discuţiilor se află posibile garanţii de securitate similare celor oferite de NATO, de care Ucraina ar avea nevoie pentru ca orice pace cu Rusia să fie durabilă. Putin se opune categoric aderării Ucrainei la NATO, însă echipa lui Trump susţine că liderul rus este deschis la ideea ca aliaţii să accepte să apere Ucraina în cazul în care aceasta ar fi atacată.

    Trump i-a informat pe Zelenski şi pe aliaţii europeni la scurt timp după întâlnirea cu Putin, iar detaliile discuţiilor au ieşit la iveală într-un mod fragmentar, ceea ce pare să-l fi iritat pe preşedintele american, care a ales să nu prezinte niciun termen când a apărut ulterior alături de Putin.


    Ce spune Macron înaintea summitului de luni 

    Emmanuel Macron a declarat, duminică, după o reuniune a Coaliţiei de Voinţă, că Rusia propune, prin planurile sale de pace, capitularea Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

    „Nu cred că Putin vrea pace”, a spus Macron jurnaliştilor după ce a co-prezidat întâlnirea alături de premierul britanic Keir Starmer. „Cred că el vrea capitularea Ucrainei.”

    Macron urmează să se întâlnească, luni, cu preşedintele american Donald Trump, împreună cu preşedintele Volodimir Zelenski şi alţi lideri europeni, după ce discuţiile dintre Trump şi Putin din Alaska nu au dus la niciun progres.

    New York Times, citând oficiali europeni, a relatat că Putin i-a prezentat lui Trump pe 16 august un plan de pace care ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii neocupate în schimbul unei promisiuni scrise din partea Moscovei că nu va mai invada. Potrivit aceloraşi surse, Trump părea să sprijine acest plan ca fiind cea mai rapidă cale spre un acord de pace.

    La fel ca Ucraina, şi Europa a fost exclusă de la Summitul din Alaska, ceea ce a generat frustrare faţă de lipsa de consultare, dar şi temeri că Washington şi Moscova vor încerca să încheie un acord de pace fără implicarea Kievului.

    Pe fondul criticilor tot mai numeroase din partea aliaţilor europeni, inclusiv printr-o declaraţie comună a celor opt state nordice şi baltice, potrivit căreia „experienţa a arătat că Putin nu poate fi de încredere”, Macron a spus că el crede că Trump „vrea pace”, dar a subliniat că aliaţii europeni trebuie să participe la viitoarele negocieri privind Ucraina.

    „Noi vrem pace. O pace solidă, durabilă, precedată de eliberarea prizonierilor, a oamenilor nevinovaţi, şi o pace care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor ţărilor”, a adăugat Macron.

    Duminică, Zelenski a declarat că negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina ar trebui să înceapă de pe actuala linie a frontului, în contextul discuţiilor privind posibile schimburi de teritorii pentru a pune capăt conflictului.

    „Avem nevoie de negocieri reale, şi asta înseamnă că ele pot începe de pe linia unde se află în prezent frontul. Linia de contact este cea mai potrivită linie pentru negocieri”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare, după o întâlnire cu membrii aşa-numitei Coaliţii a celor Dispuşi.

    Zelenski a spus că liderii europeni sunt de acord cu evaluarea Kievului privind baza negocierilor, adăugând că „Constituţia Ucrainei face imposibilă cedarea sau schimbul de teritorii”.

    După summitul său cu Putin, Trump a declarat că cei doi lideri au „căzut în mare parte de acord” asupra unor schimburi teritoriale şi a unor garanţii de securitate pentru Ucraina.

    Zelenski a respins ferm posibilitatea de a ceda teritorii suplimentare ca parte a unui acord de pace, insistând că prima etapă a oricăror negocieri trebuie să fie instituirea unei încetări a focului


     

     

    Ce spune Trump înaintea summitului dintre liderii europeni şi Zelensky: 

    „Preşedintele Ucrainei Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă doreşte, sau poate continua să lupte”, a scris Trump, potrivit BBC.

    „Amintiţi-vă cum a început totul. Nu se poate reveni la situaţia de dinainte ca Obama să cedeze Crimeea (acum 12 ani, fără să se tragă un singur foc!), şi UCRAINA NU POATE ADERA LA NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”, a adăugat el.

    Zelenski urmează să se întâlnească luni cu Donald Trump la Casa Albă.


     

    Putin, de acord că SUA şi Europa ar putea oferi Ucrainei garanţii de securitate similare NATO

    Vladimir Putin a convenit la summitul cu Donald Trump că Statele Unite şi aliaţii săi europeni ar putea oferi Ucrainei o garanţie de securitate similară mandatului de apărare colectivă al NATO, ca parte a unui eventual acord pentru încheierea războiului, a declarat duminică un oficial american.

    Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, care a participat vineri la discuţiile de la o bază militară din Alaska, a declarat că „a fost prima dată când am auzit ruşii să fie de acord cu acest lucru” şi a calificat acest lucru drept „o schimbare radicală”, potrivit AP.

    „Am reuşit să obţinem următoarea concesie: că Statele Unite ar putea oferi o protecţie similară articolului 5, care este unul dintre motivele reale pentru care Ucraina doreşte să adere la NATO”, a declarat Witkoff pentru emisiunea „State of the Union” a CNN.

    Witkoff a oferit puţine detalii despre modul în care ar funcţiona un astfel de acord. Dar pare a fi o schimbare majoră pentru Putin şi ar putea servi ca o soluţie pentru obiecţia sa profundă faţă de potenţiala aderare a Ucrainei la NATO, un pas pe care Kievul îl urmăreşte de mult timp.

    Se preconiza că acesta va fi un subiect cheie luni, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi principalii lideri europeni se vor întâlni cu Trump la Casa Albă pentru a discuta despre încheierea conflictului care durează de trei ani şi jumătate.

    „PROGRESE MARI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE RUSIA”, a declarat Trump duminică pe reţelele de socializare. „RĂMÂNEŢI PE FRECVENŢĂ!”

    Duminică seara, însă, Trump părea să pună responsabilitatea pe Zelenski de a accepta concesii.

    „Preşedintele Ucrainei Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă doreşte, sau poate continua să lupte”, a scris el. „Amintiţi-vă cum a început totul. Nu se poate reveni la situaţia de dinainte ca Obama să cedeze Crimeea (acum 12 ani, fără să se tragă un singur foc!) şi NU SE POATE ADERA LA NATO. Unele lucruri nu se schimbă niciodată!!!”