Tag: recomandare

  • Top 5 destinaţii de iahting la Marea Neagră

    Unde să te duci la Marea Neagră, când ai o săptămână şi un velier? Trecem în revistă principalele atracţii în trei ţări, aflate la îndemâna navigatorilor fără multă experienţă: România, Bulgaria şi Turcia.

    ROMÂNIA:
    Recomandat: Limanu.
    Menţiuni: Mangalia, Eforie şi Constanţa.

    BULGARIA:
    Recomandate: Balcic, Dinevi Marina în Sveti Vlas, Varna
    Menţiuni notabile: Nessebar, Sozopol

    TURCIA:
    Recomandat: Atakoy Marina (malul european, Istanbul)
    Menţiuni: Igneada (în caz de urgenţă doar), Rumelifeneri (la ieşirea din Bosfor spre Marea Neagră)

    DE NOTAT: de la Mangalia la Istanbul, distanţa în linie dreaptă se parcurge în 50 de ore. Mult mai plăcut este însă un parcurs din port în port, astfel încât efortul provocat de şederea pe mare să fie compensat de nopţi dormite la adăpost, fără mişcarea valurilor. În acest caz, durata parcursului este de circa o săptămână. Care sunt destinaţiile care nu trebuie ratate? Iată mai jos topul, în ordinea satisfacţiilor oferite navigatorului, nu în cea geografică.

    TOP  5 PORTURI TURISTICE ÎN MAREA NEAGRĂ APROPIATĂ

    1. ISTANBUL – ATAKOY MARINA. Acest port este un must-see. Dar cu buzunarele pline, de preferinţă cu cash. Pentru că aici nu mai suntem în UE, e nevoie de o grămadă de acte, iar de asta cel mai bine e să se ocupe un agent. Ne va costa cam 50 de euro de pasager, dar economisim timp, care poate fi investit în vizitarea oraşului. Din Atakoy (care e cam la 10 km de Top Kapi) se ajunge în oraş cu taxiul. Dacă vreţi shopping, nici nu e nevoie de deplasări lungi: lângă marina se aflau, ultima oară când am numărat, nu mai puţin de trei malluri. Toate la distanţe de mers pe jos. Atakoy are şi el un set de restaurante şi magazine care imită branduri internaţionale (inclusiv o clonă reuşită de Starbucks). Aici se pot face şi reparaţii mai complicate la barcă. Dar marea atracţie a locului – şi motivul pentru care trebuie să vii cel puţin odată în viaţă – e Bosforul. Un drum pe el la firul apei nu e doar o călătorie în istorie, ci şi explorarea unui oraş plin de energie şi emoţie.

    2. BALCIC. Destul de aproape de Dinevi, e pe locul doi în preferinţele mele doar din cauza experienţei pe care o ai la vamă: orice iaht trebuie să meargă la cheul înalt de beton în portul industrial, unde acostarea e pregătită pentru vapoare mai degrabă şi rişti să-ţi zgârii barca. După ce ai trecut de asta, aşezarea e delicioasă (la propriu şi la figurat) şi foarte rumansko-friendly. Toate meniurile sunt în română, iar harbour masterul, căpitanul Gheorghi, se ştie cu toţi skipperii de la noi. Suntem ca acasă aici  – şi aici putem să facem şi plinul, chestie imposibilă în România, care nu are în acest moment nicio benzinărie în niciun port turistic! Cel mai plăcut lucru în Balcic este o croazieră până la micul port din Nisipurile de Aur, cu o baie în larg, în faţa staţiunii Albena.

    3. LIMANU. Portul turistic românesc cel mai puţin cunoscut turiştilor (slavă Domnului!), dar preferat acum de majoritatea proprietarilor de bărci. Se ascunde la capătul unui canal de câţiva kilometri peste care trecem, neatenţi, în drum spre 2 Mai din Mangalia. Dezvoltat de la zero de un investitor privat, e acum proprietatea lui Mihai Marcu, mai bine cunoscut după numele grupului de familie: MedLife. Portul are două pontoane în mijlocul unui golf natural înverzit şi liniştit şi se degustă în linişte mai ales în timpul săptămânii. În week-end trebuie să veniţi pregătiţi de petrecere, pentru că regattele româneşti se ţin (sau ajung), cele mai multe, aici. Limanu are o terasă şi un mic magazin nautic, însă Vama e la doi paşi, pentru cine doreşte mai multă varietate. Plăcut e şi drumul de ieşire spre mare, care trece pe lângă şantierul naval al Mangaliei.

    4. DINEVI MARINA (ÎN SVETI VLAS). Este cea mai mare marină din Bulgaria, aflată la câteva mile de încântătorul oraşel medieval Nessebar. Facilităţile sunt de primă mână şi sunt noi, iar restaurantele şi magazinele de pe mal sugerează că trebuie să ai măcar rude în lumea interlopă ca să-ţi poţi permite. Nu e nicio exagerare aici: dezvoltatorii proiectului au avut destule probleme cu justiţia bulgărească. Chiar şi aşa, plin de noii îmbogăţiţi şi iahturi scumpe, portul este o experienţă plăcută, cu un harbour master bun cunoscător de engleză şi extrem de manierat. Găseşti aici, după o zi grea pe mare, restaurante franţuzeşti, fusion şi mexicane, alături de magazine de firmă (da, fireşte, Paul & Shark e primul!). Locul e la o zi departare pe mare de Varna şi la două de Mangalia. Petrecerile pe mal pot fi cam gălăgioase totuşi, aşa că legaţi barca departe de restaurante.

    5. VARNA. Portul e plăcut, cu intrarea în golful Varnei extrem de spectaculoasă: oraşul e aşezat pedealuri împădurite şi cele mai multe blocuri, chiar cele din vremea comunismului, sunt acceptabil de urâţele. Dar acostarea e greoaie: trebuie să treci pe lângă câteva zone cu stânci, iar cele mai bune locuri sunt luate de localnici. Te vei chinui să găseşti un punct în care să poţi cupla barca la reţeaua electrică. Dar dacă treci de asta, ai în faţă unul dintre cele mai bune (şi mai scumpe) restaurante de la Marea Neagră ale yachtmenilor: Captain Cook. Dedesubt, o altă atracţie pentru echipajele româneşti: magazinele de accesorii, care sunt mult mai bine dotate decât în România – iahtingul e un domeniu oricum mai bine dezvoltat în Bulgaria, deşi ţara pare mai săracă decât a noastră. Dincolo de acest paradox, din portul turistic se ajunge la cele mai bune plaje şi terase din Varna, pe jos. De aici, cu iahtul ai o întreagă coastă liberă, întinsă spre sud, spre Nessebar, unde poţi arunca ancora la ceva distanţă de ţărm şi merge la plajă cu o mică ambarcaţiune gonflabilă pe care e bine s-o ai la bord.

    Dincolo de acest clasament, trebuie menţionat un lucru important şi care dă valoare estetică oricărei croaziere: ţărmul şi priveliştea lui. Cam tern în zona României (din lipsă de forme de relief mai pronunţate), ţărmul începe să se anime şi să devină interesant după Capul Caliacra spre sud. De aici şi până la Balcic avem cele mai frumoase locuri de la Marea Neagră: Coasta de Argint, cum o numeau strămoşii noştri în interbelic. Ancorajul lângă un ţărm stâncos şi pustiu e una dintre marile plăceri ale unei croaziere. Nu doar pentru că te scoate din învălmăşeala plajei şi a teraselor, ci şi pentru că îţi dă şansa unei întâlniri cu istoria: în fond şi grecii şi romanii erau la fel de singuri pe mare ca tine. Dar despre asta e greu de povestit. Trebuie încercat măcar o dată!

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 iulie 2014


    COVER STORY: BM Storytellers: Poveştile ultimilor zece ani, spuse de Toni Iordache, Radu Enache şi Mihai Albu

    A cincea ediţie a BM Storytellers merge pe axa Bucureşti-Moscova-New York, povestind despre modul cum a fost văzută şi primită criza de un antreprenor de la Bucureşti, un CEO de la Moscova şi un manager de risc de la New York.


    ANTREPRENOR: Hrana vie sau raw food intră din ce în ce mai mult în preferinţele consumatorilor

     


    MANAGEMENT:Călin Drăgan, managerul anului în Japonia

     


    LIFESTYLE: Ghid de trasee pe Marea Neagră

     


    TURISM: A refuzat să locuiască în New York ca să îşi facă propria afacere în ţară. Acum vinde România

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • British Airways îşi menţine zborurile către Tel-Aviv, în ciuda recomandărilor AESA

     “Noi funcţionăm normal. Siguranţa şi securitatea sunt principalele noastre priorităţi şi continuăm să urmărim situaţia cu atenţie”, a explicat un purtător de cuvânt al companiei britanice pentru AFP.

    British Airways are două zboruri Londra-Tel-Aviv prevăzute pentru miercuri. Primul a decolat în cursul dimineţii din capitala britanică, iar al doilea va pleca la ora locală 22.30 (00.30 ora României).

    AESA a comunicat recomandarea sa cu câteva ore după decizia Agenţiei Federale Americane pentru Aviaţie (FAA) de a interzice pentru 24 de ore companiilor americane să efectueze zboruri către sau dinspre Israel, după ce o rachetă lansată din Gaza a aterizat într-o localitate situată în apropierea aeroportului internaţional din Tel-Aviv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 iulie 2014


    COVER STORY: Cel mai vândut produs al crizei

    Debutul problemelor economice din urmă cu cinci ani a marcat şi saltul spectaculos al vânzarilor de covrigi. O afacere mică, de cash, rar fiscalizată, a convins mii de mici întreprinzători şi milioane de clienţi. Economia îşi revine însă. Ce vor face covrigul şi piaţa de 160 de milioane de euro care a crescut în jurul lui?


    STUDIU: Brandurile care le trezesc românilor cele mai multe emoţii

     


    AUTO:Strategii pentru dublarea cotei de piaţă

     


    ANTREPRENORIAT: Oamenii care au informtizat factura


    CLUB BM: Toate drumurile duc în cloud

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • Bill Gates recomandă şase cărţi de citit în vacanţă

    1. Business Adventures de John Brooks. Cartea i-a fost recomandată de Warren Buffett în 1991, iar Gates crede că este cea mai bună carte de business pe care a citit-o vreodată. Chiar dacă pare veche, Brooks scrie despre fundamentele afacerilor, cele care nu se schimbă niciodată: construirea unei organizaţii mari, angajarea oamenilor cu cele mai potrivite calităţi sau modul de a asculta feedback-ul clienţilor.

    2. Stress Test, de Timothy F. Geithner. Geithner, fost secretar al Trezoreriei, vorbeşte despre inevitabilitatea crizelor economice; ironia este, spune Gates, că un slab comunicator, aşa cum a părut în perioada în care a lucrat în administraţie a scris o carte bună. Este în librările româneşti.

    3. The Bully Pulpit: Theodore Roosevelt, William Howard Taft, and the Golden Age of Journalism, de Doris Kearns Goodwin. O carte centrată în jurul întrebării: cum se petrec schimbările sociale? Gates crede că este relevantă astăzi, chiar dacă priveşte evenimete petrecute la începutul secolului trecut.

    4. “The Rosie Project: A Novel, de Graeme Simson. Soţia lui Gates, Melinda, a citit prima cartea şi nu înceta să-i citească pasaje întregi, cu voce tare. Gates a început-o într-o seară, la ora 11, şi a terminat-o la ora 3 dimineaţa. Despre un profesor de genetică cu sindromul Asperger care vrea să se căsătorească. Este tradusă şi în română.

    5. The Sixth Extinction: An Unnatural History, de Elizabeth Kolbert. Autoarea crede că trăim a şasea extincţie majoră, după precedentele (pieirea dinozaurilor este numai una, şi nu cea mai reprezentativă). Este în librările româneşti.

    6. Reinventing American Health Care: How the Affordable Care Act Will Improve Our Terribly Complex, Blatantly Unjust, Outrageously Expensive, Grossly Inefficient, Error Prone System, de Ezekiel J. Emanuel. Titlul spune totul.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 iulie 2014


    COVER STORY: CEO pe toate meridianele – planurile noului şef Vodafone România

    RAVINDER TAKKAR, INDIANUL CARE CONDUCE DE LA 1 MAI VODAFONE ROM`NIA, SUBSIDIARA GRUPULUI BRITANIC DE TELECOMUNICAŢII, A VORBIT LA MEET THE CEO DESPRE OBIECTIVELE SALE ÎN CEEA CE A NUMIT ”ŢARA CU CELE MAI MICI PREŢURI DIN EUROPA” SAU ”CEA MAI COMPETITIVĂ PIAŢĂ DE PE CONTINENT”. DEMOCRATIZAREA SMARTPHONE-ULUI, TRANSFERUL DE BANI PRIN NOUL SERVICIU M-PESA ŞI CONSOLIDAREA SECTORULUI B2B, UNDE COMPANIA ESTE LIDER, VOR FI COORDONATELE MANDATULUI SĂU. 

     


    FINANCIAR: Un cocteil exploziv în sistemul bancar din România

     


    TEHNOLOGIE: Secretele aplicaţiilor de un miliard


    ANTREPRENORIAT: O bucureşteancă de 34 de ani vinde de 4 milioane de euro haine de care nu a auzit nimeni

     


    INTERNAŢIONAL: Experimentul legalizării marijuana – episodul Washington

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 iulie 2014


    COVER STORY: Liviu Drăgan, părintele suitei software Charisma, prin care se derulează 10% din PIB-ul României, a vorbit despre evoluţia sa şi a afacerii TotalSoft, începută acum 20 de ani.


    ECONOMIE: Ce fac companiile când au nevoie de bani


    AUTO: Cum se lansează o marcă auto pe timp de criză


    ANTREPRENORIAT: Povestea cremei de gălbenele


    INTERNAŢIONAL: Nivelul următor al capitalismului: cetăţeanul-corporaţie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • PIB şi inteligenţă, nu harnaşamente!

    Înainte de orice, o să-i recomand cititoarei mele să îşi verifice tastatura computerului, care are tendinţa de a plasa virgule aiurea în text. Pe urmă o să spun că da, fundamental, sunt un pesimist, dar că eu consider acestea drept o calitate – destul de des necazurile m-au prins pregătit. Iar lipsa unei „cochilii”, a unei enclave sociale – doar o anumită zonă pe care o frecventez, doar un grup de amici – care să mă înconjoare cu iluzii şi nu cu realitate, plus minunata calitate de pieton, mi-au permis să văd mereu lucrurile mai clar.

    Dar sunt binevoitor şi caut, uite, motive care să îmi crească nivelul de fericire, aşa cum îmi recomandă cititoarea mea. Unde poţi căuta fericirea, dacă nu pe Google? Caut, aşadar, „România este pe primul loc” (fericirea mea are ambiţii modeste), iar motorul de căutare îmi răspunde „la creşterea volumului de vînzări din retail în martie” (?), la recomandări judiciare primite de la OLAF (parcă – parcă),  „la creştere economică în Europa” – zice premierul (procentele nu sunt totul în lumea asta, zic eu), „în lume la scumpirea litrului de benzină”, „în Europa la decesele cauzate de cancerul de col uterin”, „în topul ţărilor cu risc de sărăcie în rîndul copiilor”, „în Europa la apă poluată”, „la accidente mortale de circulaţie”. După două pagini de fericire gugălească zic că îmi ajunge şi renunţ să mai caut, aşa cum îmi propusesem, şi „Romînia este pe ultimul loc…”.

    Mă îndrept spre pagina colegilor de la Ziarul Financiar, care mă informează „Cum arată economia judeţului Mureş, unde fabricile care angajau mii de oameni au fost vândute la fier vechi sau transformate în hipermarketuri”, dar şi că „Fermierii pierd 100 milioane de euro pentru că jumătate din grâu va ajunge hrană pentru animale”. Nu prea merge nici aici, aşa că trec la agenţia Mediafax, care mă anunţă – şi asta chiar mă bucură – că Guvernul vrea să sporească cu 40% numărul IMM, până în 2020. Şi a pus la punct o strategie care ar trebui să creeze 200.000 de noi companii.

    Mulţumirea îmi piere brusc cînd citesc domeniile strategice, în ordinea importanţei – industria alimentară, fabricarea produselor textile, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activităţi industriale.

    Industria alimentară ca industria alimentară, dar lohnul, din nou? Tăbăcirea pieilor? Harnaşamente? Ce produse farmaceutice? Dar o Vale a Siliciului n-ar fi mai bună? Întreb asta pentru că ceea ce s-ar putea asimila cunoscuţilor „softişti romîni” în dulcele limbaj de lemn guvernamental, adică „servicii în tehnologia informaţiei” se pierd undeva între „activităţi de editare muzicală” şi „arhitectură şi inginerie”. Şi cred că nişte funcţionari guvernamentali au mai bifat un punct pe lista de făcut nimic, fără să le pese şi fără să gândească. Harnaşamente, ha?

    Pentru ca ţara asta să depăşească clasamentele acelea nefericite de pe Google, iar în Mureş să crească înapoi fabicile, ar trebui ca în primul rând funcţionarii guvernamentali să facă treabă, ar trebui ca o bună parte din societate să iasă din bula de „je-m’en fichisme” în care s-a refugiat şi de unde priveşte superior; are nevoie de PIB, creativitate şi inteligenţă şi nu de un program guvernamental de sprijinit producţia de harnaşamente.

    Cred că nimeni nu a ştiut să arate lumea, cea reală, fără măşti, mai bine decât Pieter Bruegel cel Bătrân.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 iunie 2014


    COVER STORY: McCEO, povestea şefului McDonald’s România şi planurile lui

     


    RESURSE UMANE: Cum încearcă recrutorii să spargă rutina de la interviurile de angajare

     


    AUTO: Legătura dintre vânzările online, afacerile din curierat şi vânzătorii de maşini de marfă


    ANTREPRENOR: Aventura unui tânăr întreprinzător la pescuit de raci


    INTERNAŢIONAL: Marile companii abandonează tutunul şi adoptă ţigara fără foc

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 iunie 2014


    COVER STORY: Cât a reciclat România în ultimii zece ani?

     


    FINANŢE: Drumul spre un nivel de trai mai bun. Cinci ani până când România trece la euro


    MANAGEMENT: Şeful Porsche Inter Auto Germania are planuri mari pentru România


    AFACERI: Cea mai veche societate pe acţiuni din lume


    SPECIAL: Maşinile care fac orice pot face oamenii, dar mai bine


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.