BusinessMagazin

Tag: public

  • Cronică TV: Taboo cu un Tom Hardy nervos şi cu o pălărie mare

    În Taboo, actorul britanic joacă rolul lui James Keziah Delaney, „un om nervos cu o pălărie mare”, după cum îl descriu cei de la Entertainment Weekly. Trecând de prima impresie, aflăm că personajul este unul mult mai complex de atât, care ascunde secrete întunecate şi îşi maschează bine intenţiile.

    Delaney, dispărut timp de 10 ani în Africa, se întoarce acasă atunci când tatăl său moare în mod misterios. El revine pentru a reconstrui compania tatălui său şi pentru a o transforma într-un imperiu în domeniul transporturilor. Pentru a face acest lucru, Delaney se foloseşte de o bucată de teren deţinută în Statele Unite; respectivul teren, devenit „poartă de acces” către Lumea Nouă, este biletul său către prosperitate. De aici povestea se complică, iar Delaney intră în război atât cu guvernul britanic, cât şi cu diverse companii care vor să transporte produse către cele două Americi.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.

    Numărul celor care au urmărit serialul în Marea Britanie a scăzut săptămână de săptămână, atingând un minim de 3,9 milioane în timpul celui de-al treilea episod. Surse din BBC spun că Hardy va reuşi totuşi să îşi recupereze investiţia în timp, după ce serialul va ajunge pe DVD şi la serviciile de streaming. Difuzat iniţial în Statele Unite şi Marea Britanie, Taboo a fost recent cumpărat de televiziuni din Spania, Portugalia şi Rusia.

    Din punct de vedere tehnic, serialul este impecabil realizat; atmosfera este sumbră şi extrem de violentă, iar personajele propuse completează excelent firul acţiunii. Este un serial pe care îl recomand nu doar pentru interpretarea lui Tom Hardy, ci şi pentru că este genul de dramă istorică pe care o întâlnim destul de rar în peisajul TV de astăzi.

  • A lasat o tara intreaga cu ochii in lacrimi. Povestea lui Lorelai Mosnegutu, fetita “cu maini de aur” de la Romanii au Talent

    Cel de-al treilea golden buzz al sezonului a fost apasat in editia cu numarul patru din sezonul 7 pentru cel mai emotionant moment prezentat vreodata in competitie. Un numar care i-a facut pe toti sa lacrimeze: jurati, prezentatori si public.

    Emisiunea ” Romanii au talent ”a fost lider absolut de audienta pe toate segmentele de public. In cazul publicului comercial, cu varste cuprinse intre 18 si 49 de ani, spectacolul a inregistrat 22.1 puncte de rating si a avut o cota de piata de 56.8 %, de aproape noua ori peste postul de televiziune clasat pe locul al doilea.

    De data aceasta, Mihaela Radulescu a fost cea care a schimbat soarta unui concurent in concurs. Lorelai Mosnegutu a ajuns astfel direct in semifinale, dupa o prestatie minunata.

    Putin stiu insa despre tanara ca, in trecut, a fost ajutata de Gigi Becali. Impresionat de povestea ei, finantatorul Stelei i-a cumparat un scaun cu rotile special, pentru a se putea deplasa, scrie stirileprotv.ro

  • A lasat o tara intreaga cu ochii in lacrimi. Povestea lui Lorelai Mosnegutu, fetita “cu maini de aur” de la Romanii au Talent

    Cel de-al treilea golden buzz al sezonului a fost apasat in editia cu numarul patru din sezonul 7 pentru cel mai emotionant moment prezentat vreodata in competitie. Un numar care i-a facut pe toti sa lacrimeze: jurati, prezentatori si public.

    Emisiunea ” Romanii au talent ”a fost lider absolut de audienta pe toate segmentele de public. In cazul publicului comercial, cu varste cuprinse intre 18 si 49 de ani, spectacolul a inregistrat 22.1 puncte de rating si a avut o cota de piata de 56.8 %, de aproape noua ori peste postul de televiziune clasat pe locul al doilea.

    De data aceasta, Mihaela Radulescu a fost cea care a schimbat soarta unui concurent in concurs. Lorelai Mosnegutu a ajuns astfel direct in semifinale, dupa o prestatie minunata.

    Putin stiu insa despre tanara ca, in trecut, a fost ajutata de Gigi Becali. Impresionat de povestea ei, finantatorul Stelei i-a cumparat un scaun cu rotile special, pentru a se putea deplasa, scrie stirileprotv.ro

  • Vezi care sunt noile beneficii promise bugetarilor de către Olguţa Lia Vasilescu

    Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

    “Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Vezi care sunt noile beneficii promise bugetarilor de către Olguţa Lia Vasilescu

    Toti bugetarii vor avea în sporuri voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ce ne asiguram noi cu aceasta ocazie e că absolut toată lumea va avea o distribuţie corectă a sporurilor, nu se mai întâmplă ca până acum când şefii luau sporuri foarte mari faţă de ale angajaţilor. Legea aceasta e aproape de la zero, proiectul doamnei Rovana Plumb avea o anvelopă de 42 de miliarde de lei, proiectul nostru e pe 32 de miliarde, proiectul tehnocraţilor era pe 19 miliarde. În aceste condiţii a trebuit să regândim totul aproape de la zero. Desigur, principii s-au păstrat de acolo, de exemplu 5% fond de premiere pe care ordonatorul să îl aibă la dispoziţie. La nivelul ordonatorului de credite, însă, nu se va putea merge din total salarizare cu mai mult de 30% pentru sporuri. Un poliţist care e în strada, sigur că poate să primească un spor de 70%, dar alt funcţionar care sta la birou nu va putea primi acelaşi spor, pentru ca pe medie institutia va trebui sa se inchida la 30%”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

    “Conform draftului prezentat de Ministerul Muncii, creşterile medii pentru personalul angajat în învăţământ vor fi de aproximativ 56%. Vor fi majorări etapizate până în 2021. Dacă un dascăl câştigă astăzi, de exemplu, 2.000 de lei, în 2021 acest venit ar trebui să fie de cel puţin 3.500 de lei salariu brut. E bine că unităţile de învăţământ vor avea la dispoziţie 5% pentru fondul de premiere a profesorilor merituoşi”, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei „Spiru Haret“, după negocieri.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Ilinca feat. Alex Florea vor reprezenta România la ediţia din 2017 a Eurovision – VIDEO

    Pe locul 2 s-a clasat Mihai Traistariu, urmat pe 3 de trupa Instinct.

    Ediţia 2017 a Eurovision va avea loc la Kiev, în Ucraina, iar România va cânta în a doua semifinală a concursului, pe 11 mai.

    Cei zece finalişti ai etapei naţionale, din care a fost ales, prin votul publicului, reprezentantul României la Eurovision sunt (în ordinea intrării în concurs): Ana Maria Mirică, Ilinca feat. Alex Florea, Eduard Santha, Xandra, Mihai, Maxim, Tavi Colen & Emma, Instinct, Ramona Nerra şi Cristina Vasiu.

    Prima ediţie a Eurovision a avut loc în 1956, la Lugano (Elveţia).

    Din anul 2000, finala Eurovision este transmisă şi pe internet.

    Prima participare a României la Eurovision datează din 1994.

    Cele mai bune rezultate ale României sunt: 2005 – locul 3 obţinut de Luminiţa Anghel & Sistem; 2006 – locul 4 pentru Mihai Trăistariu; 2010 – locul 3 obţinut de Paula Seling & Ovi.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Piersic, despre cea mai frumoasă femeie din România: “Cine-i ţăranca asta româncă, care nu mă lasă să trăiesc!?”

    Marele actor nu a ascuns niciodată faptul că este un admirator al Irinei Loghin. Mai mult, la un moment dat, acesta a făcut câteva mărturisiri emoţionante: “Eram foarte tânăr. Am văzut-o şi am auzit-o, pe scenă, într-un parc, pe o femeie care mi-a luat respiraţia.
     
    Cred că în ciuda faptului că nu eram atât de matur să pot judeca lucrurile la rece, m-am gândit şi am simţit că aşa trebuie să fie şi să arate femeia româncă. Cântecul ei, vocea puternică şi tulburătoare «m-au aruncat» pentru câteva minute înapoi cu aproape douăzeci de ani, în raiul copilăriei mele. Era clar, femeia asta avea în voce, în atitudine, pe chip, sunetele ce-mi tulburaseră inima când eram doar o crenguţă de piersic ce înmugureşte.
     

  • Artă pe fundul mării

    Cei care vor să admire ultima expoziţie semnată de artistul Doug Aitken au nevoie de echipament adecvat pentru scufundare, Underwater Pavilions aflându-se sub apă în apropiere de insula Catalina, în largul coastei californiene, scrie Financial Times.

    Sculpturile subacvatice din expoziţie sunt uşor accesibile publicului care nu trebuie să fie expert în scufundări şi se prezintă sub forma a trei dodecaedre construite din panouri pentagonale prevăzute, la exterior sau interior, cu oglinzi în care se reflectă cei care ajung până la ele, determinându-i să se gândească la impactul pe care îl au oamenii asupra mărilor şi oceanelor, aşa cum şi-a dorit artistul.

  • Cât câştigă un deputat. Un parlamentar şi-a făcut public salariul

    El a scris pe pagina sa de Facebook câţi bani primeşte un parlamentar şi pentru ce. „Transparenţa este o valoare fundamentală în activitatea mea ca parlamentar”, a explicat Iulian Bulai gestul.


    „Banii sunt “ochiul dracului”. Nu am devenit parlamentar pentru bani. Exista multe mituri despre cat de multi bani câştiga un parlamentar. Pentru a înlătura orice mit asupra acestui aspect, voi împărtăşi cu voi urmatoarele informaţii:

    Un parlamentar (deputat) are o indemnizaţie (salariu) de 5564 RON.

    Pe langa salariu, se mai adauga urmatoarele sume care sunt fie fixe (sume forfetare) fie sume care variază (diurne).

    Aşadar, mai dispunem de urmatoarele sume:

    – 4600 RON, suma forfetară pentru locuinţa in Bucuresti (doar pentru parlamentarii care nu au domiciliu in Bucureşti)

    – 1400 RON, combustibil

    – 476 RON, suma alocată pentru deplasări in circumscripţia electorala.

    – 616 RON, (diurna pe ianuarie. Se primeşte 160 RON pe zi de activitate in plen)

    ……….

    – 11400 RON, suma forfetară pentru activitatea parlamentara (cabinet parlamentar, angajaţi, protocol, alte cheltuieli) Aceasta este suma bruta din care se scad si taxele angajatorului. Suma neta poate varia intre 8500 si 9500 RON.

    Aceasta suma este singura care nu se foloseşte in scop personal. Jumatate trebuie decontată pe baza de acte justificative, jumatate pe baza de declaraţie pe proprie răspundere.

    Imi doresc ca aceasta suma sa fie folosită in mod cat mai transparent. In urmatoarele luni voi reveni cu o postare in care voi explica modul in care aceasta suma va fi folosită de catre cabinetul meu, care va include puncte de lucru in Roman, Piatra Neamt si parţial si Suceava”, a scris parlamentarul.