BusinessMagazin

Tag: proiect

  • PNRR în energie: Romgaz, GSP, Hidroelectrica şi Electrica, proiecte de sute de milioane de euro în gaz, energie verde sau hidrogen. În plus, statul pune la bătaie ajutoare de peste 167 mil. euro pentru cei care vor produce panouri solare sau baterii

    Romgaz, Grup Servicii Petroliere, Electrica şi Hidroelectrica sunt printre companiile care ar putea beneficia de cele mai mari ajutoare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit documentului depus la Comisia Europeană.

    Astfel, Romgaz alături de GSP au un proiect de 320 de milioane de euro în Mehedinţi pentru o centrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producţie a hidrogenului şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonului. Un alt proiect al celor două firme ar urma să fie implementat în Constanţa, în valoare de 265 de milioane de euro.

    Hidroelectrica are la rândul său un proiect pentru producerea hidrogenului verde de 100 de milioane de euro, în timp ce la centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să fie realizată o investiţie de 28 de milioane de euro într-un proiect solar care să fie folosit pentru producerea hidrogenului verde.

    “Vom lansa o schemă de ajutor de stat în valoare de 167,5 milioane de euro pentru a sprijini investiţiile lanţul de producţie a bateriilor, celule şi panouri solare. În acest fel ne dorim stimularea concurenţei în acest domeniu emergent”, se arată în PNRR-ul pe energie trimis la Bruxelles.

    Electrica la rândul său are un proiect de stocare a energiei de 50 MW în valoare de 32,5 milioane de euro.

    Mai mult, fonduri de 100 de milioane de euro vor fi disponibile sub formă de ajutoare de stat pentru companiile care derulează proiecte de eficienţă energetică.

    Guvernul s-a mai angajat la modificarea legii energiei astfel încât să sprijine noile investiţii în energie verde prin permiterea încheierii contractelor bilaterale în afara bursei OPCOM.

    ​

     

  • Compania de construcţii Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, a început lucrările la Art City, un proiect imobiliar de 20 de milioane de euro amplasat în nordul Capitalei

    Compania de construcţii Bog’Art, deţinută de omul de afaceri Raul Doicescu, a început lucrările la Art City, un proiect imobiliar în valoare de 20 de milioane de euro amplasat în nordul Capitalei şi care va cuprinde 141 de apartamente, cu termen de finalizare în octombrie 2022.

    Pe lângă spaţiile rezidenţiale, complexul va include şi 500 de metri pătraţi de spaţii comerciale şi 180 de locuri de parcare.

    În afară de Bog’Art, partenerii financiari şi strategici care contribuie la proiect sunt OMV Petrom, CEC Bank, Deutsche Schule Bukarest, The Institute, Delta Studio şi SVN Romania.

    „Bog’Art construieşte de 30 de ani clădiri deosebite care rezistă în timp precum embleme ale oraşului, dobândind credibilitatea că putem crea noi repere cu fiecare proiect în care suntem implicaţi. Art City este un etalon de dezvoltare Bog’Art, implementat cu responsabilitate de la primul concept urbanistic până la ultimul detaliu de execuţie de către un colectiv cu vastă experienţă şi profesionalism, împreună cu parteneri de lungă durată alături de care dezvoltăm propriile proiecte” a declarat Bogdan Doicescu, Director Dezvoltare Bog’Art.

    Proiectul face parte din masterplanul urbanistic Petrom City de regenerare urbană şi va fi certificat ”clădire verde” conform normelor BREEAM, care atestă la nivel internaţional implementarea celor mai sustenabile abordări prin utilizarea de soluţii, tehnici şi materiale de construcţie cu impact redus asupra mediului.

    Zona în care se dezvoltă Art City este în plină expansiune, cu acces rapid către centre comerciale şi de afaceri, şi beneficiază de o intrastructură amplă, precum patru benzi de circulaţie, piste pentru biciclete şi reţele edilitare dimensionate corespunzător.

    În imediata vecinătate a proiectului se află recent inaugurata Şcoala Germană.

    Art Cty îşi propune să susţină şi evenimente culturale şi artistice precum Romanian Design Week la Combinatul Fondului Plastic.

    Printre cele mai reprezentative clădiri construite de către Bog’Art se numără City Gate, Charles de Gaulle, Tower Center, The Bridge, Timpuri Noi Square, Expo Business Park, Jiului (J8), multe din clădirile moderne de birouri din Aviaţiei/Barbu Văcarescu/Pipera, IKEA Pallady, Băneasa Shopping City, ambasada SUA, Pasajul Berceni, Aeroportul Internaţional Braşov, renovarea clădirilor monument Hilton Athenee Palace şi Aeroportul Băneasa, printre multe altele.

    ”Piaţa rezidenţială a fost foarte puţin afectată de contextul general din ultimele 12 luni, înregistrând cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, fie că vorbim de numărul de tranzacţii încheiate sau livrări. Astfel, interesul investitorilor faţă de proiectele derulate pe segmentul rezidenţial este în creştere, comparativ cu cel existent în alte segmente ale pieţei imobiliare. Proiectele atent concepute şi cu o strategie de vânzări temeinic întocmită înregistrează rezultate excelente, locuinţele fiind contractate integral înainte de livrare”, a declarat Andrei Sârbu, CEO SVN Romania, consultant imobiliar şi agentul exclusiv al Art City.

  • Firea, despre alocarea de fonduri pentru sistemul termic: Mă bucur că proiectul meu e apreciat de CE

    „216 milioane euro din fonduri europene pentru refacerea a 212 km de conducte din Bucureşti! Mă bucur că proiectul realizat de mine şi echipa mea este apreciat şi finanţat de Comisia Europeană. Vor fi înlocuiţi 212 km de conducte, unele vechi de peste 50 de ani. m muncit 3 ani, dosarele acestui proiect umplu o cameră întreagă. Am obţinut pentru Bucureşti o finanţare consistenta, de 216 milioane euro din Fondul de coeziune. Iar astăzi a fost anunţată, oficial, şi aprobarea investiţiei de către Comisia Europeană”, transmite Gabriela Firea.

    Fostul primar general al Capitalei reia declaraţia comisarului pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, potrivit căreia „această investiţie a UE în modernizarea unei infrastructuri esenţiale pentru capitala României este un bun exemplu de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, cât şi cele ale Pactului verde şi în materie de schimbări climatice”.

    „Chiar dacă fostul ministru al Fondurilor Europene a ţinut contractul în sertar din luna iulie 2020 pană după alegeri, ca să fie semnat de noul primar, reprezentanţii autorităţilor europene ştiu cine a muncit şi a realizat acest proiect. Îi felicit pe toţi cei implicaţi, profesioniştii din PMB, fostul RADET, acum Termoenergetica, pentru seriozitatea şi implicarea lor. Sper că noul primar va folosi aceşti bani europeni corect, legal şi la timp, în beneficiul bucureştenilor”, conchide Firea.

    Comisia Europeană a aprobat o investiţie de 216 milioane euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea sistemului de transport al energiei termice din Bucureşti.

    Sistemul de transport al energiei termice din Bucureşti este unul dintre cele mai mari din lume, furnizând căldură şi apă caldă unui număr de peste 1,2 milioane de persoane. 211,94 km de conducte, echivalentul a 105,97 km de sistem de transport, vor fi înlocuiţi pentru a remedia problema actuală a pierderii a aproximativ 28 % din căldură între sursă şi consumator, arată un comunicat al comisiei.

    În plus, va fi instalat un nou sistem de detectare a scurgerilor. Proiectul va asigura un sistem de transport al energiei termice durabil şi accesibil ca preţ, sporind eficienţa energetică a reţelei pentru o mai bună calitate a vieţii locuitorilor şi a aerului datorită unei reduceri substanţiale a gazelor care urmează să fie arse.

    Acest lucru va contribui la obiectivul României de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.

  • Romgaz a ajuns la un acord cu contractorii săi pentru centrala Iernut. Proiectul a fost blocat două luni în dispute şi deja are o întârziere de un an şi jumătate

    Centrala de la Iernut, un proiect de producere a energiei pe bază de gaz natural, ar putea fi terminată abia la jumătatea anului viitor, de două luni de zile beneficiarul, Romgaz, şi contractorii fiind în dispute legate de proiect. Potrivit datelor existente, 94% din centrală deja ar fi gata.

    La finalul săptămânii trecute, Romgaz (SNG), cel mai mare producător de gaze local deţinut de statul român, a anunţat că va prelungi suspendarea notificării de reziliere a contractului de execuţie pentru centrala de la Iernut încheiat cu spaniolii de la Duro Felguera şi Romelectro, noul termen pentru a ajunge la o înţelegere fiind 2 iunie.

    Cele două parţi sunt în conflict de la înc­eputul  lunii aprilie când Romgaz a decis uni­lateral rezilierea contractului pe fon­dul întârzierilor. Ime­diat, compania a fost dată în ju­de-ca­tă de con­tra­ctori, aşa că Rom­gaz a re­venit asupra de­ci­ziei, sus­pendând-o. De atunci au urmat mai multe prelun­giri ale suspendării, timp în care lucră­rile au bătut pasul pe loc.

    De data aceasta însă, părţile au ajuns la o înţelegere.

    „Decizia de prelungire a suspendării notificării de reziliere a contractului de lucrări nr. 13384/2016 a fost luată ca urmare a încheierii unui memorandum prin care părţile au stabilit condiţiile în care lucrările ce fac obiectul contractului de lucrări pot fi continuate şi finalizate şi prin care şi-au asumat angajamentul de a depune toate diligenţele necesare pentru obtinerea aprobărilor cor­porative şi încheierea, până la data de 2 iunie 2021, a unui act adiţional, la contractul de lucrări, pentru con­tinuarea şi finalizarea lucrărilor“, spune Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz.

    Proiectul cen­tralei de la Ier­nut a fost atribuit de Romgaz în 2016, ter­­menul iniţial pentru livrarea in­ves­tiţiei fiind 2019. Din valoarea de 269 milioane de euro a contractului, 69 de milioane de euro vin prin in­termediul Planului Naţional de In­ves­tiţii, bani care, în absenţa unui acord, ar fi trebuit returnaţi de companie.

    Întârzierile la acest proiect au fost generate de mai mulţi factori prin­tre care se numără OUG 114 dată de guvern care a dus la creşterea semnificativă a salariilor din do­me­niul construcţiilor, inca­pacitatea Romgaz de a gestiona din punct de vedere tehnic acest proiect, după cum au menţionat mai multe surse din piaţă, dar şi problemele întâmpinate de Romelectro şi partenerul spaniol, Duro Felguera, în dezvoltarea acestei in­vestiţii. Peste toate acestea s-a su­pra­pus şi criza sanitară care a adus un delay major în desfăşurarea lucrărilor.

    Potrivit informaţiilor transmise de Duro Felguera, centrala de 430 MW ar fi gata în procent de peste 94%, nivel neconfirmat însă de Romgaz, beneficiarul investiţiei. În total, 184 de companii locale sunt implicate în acest proiect, dintre care 155 sunt IMM-uri româneşti.

    Iernut ar fi prima investiţie majoră nouă realizată de statul român în domeniul energetic în ultimii 30 de ani, cu excepţia Unităţii 2 de la Cernavodă, unde oricum o mare parte din lucrări erau deja executate. Eşecul în a gestiona acest proiect oglindeşte exact această lipsă de investiţii, spun specialiştii din domeniu, România fiind în zorii tranziţiei energetice lipsită de experienţa planificării şi ducerii la sfârşit a unor proiecte importante de investiţii.

    Un contraexemplu ar fi cel al centralei de 860 MW făcută de OMV Petrom la Brazi. Proiectul a fost ridicat în doi ani de zile, finalizat în 2012, centrala OMV Petrom fiind azi al patrulea cel mai mare producător de energie din România. În cazul centralei de la Brazi grupul elen Metka a asigurat proiectarea, achiziţia echipamentelor şi construcţia centralei.

     

    Iernut ar fi prima investiţie majoră nouă realizată de statul român în domeniul energetic în ultimii 30 de ani, cu excepţia Unităţii 2 de la Cernavodă, unde oricum o mare parte din lucrări erau deja executate. Eşecul în a gestiona acest proiect oglindeşte exact această lipsă de investiţii, spun specialiştii din domeniu, România fiind în zorii tranziţiei energetice lipsită de experienţa planificării şi ducerii la sfârşit a unor proiecte importante de investiţii.

     

  • Proiect: Instituţiile publice să fie obligate să accepte şi plata online a taxelor şi a impozitelor

    Astfel, ar fi uşurată viaţa cetăţenilor, prin acces la beneficiile tehnologiilor moderne şi prin economie de timp şi resurse, dar se va realiza şi o colectare mai rapidă şi eficientă a impozitelor şi a taxelor.

    „Din 2016, instituţiile publice sunt obligate să accepte încasări şi prin cardurile de credit şi de debit. Acum în 2021, este momentul să continuăm modernizarea şi să impunem operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, etc. obligaţia de a accepta şi plata online, printr-un sistem electronic modern de plată la distanţă”, transmite USR PLUS.

    „Prin această iniţiativă, respectăm dorinţa cetăţenilor care îşi doresc să nu mai fie plimbaţi între diferite instituţii pentru a plăti taxe, impozite, amenzi şi alte obligaţii. Continuăm modernizarea instituţiilor publice şi grăbim digitalizarea prin propunerea legislativă depusă. Toţi cetăţenii vor avea acces la beneficiile tehnologiilor moderne printr-o implementare mai rapidă a mijloacelor de plată online a impozitelor şi taxelor pe întreg teritoriul României. Administraţia publică trebuie să conştientizeze faptul că plăţile online nu mai reprezintă o noutate pentru cetăţenii români. Ne gândim, de asemenea, şi la cei care au plecat la muncă în străinătate. Chiar dacă nu se află în ţară, românii din diaspora continuă să plătească taxe în locul bătrânilor rămaşi acasă. Prin implementarea unui sistem de plată modern, o vor putea face de la distanţă, uşor şi în timp util”, declară deputatul USR PLUS Brian Cristian.

    „E momentul să le oferim românilor motive să aibă încredere în instituţiile statului. Propunem, prin această iniţiativă, o abordare coerentă şi unitară în digitalizarea administraţiei publice. Ea are un dublu rezultat benefic: reduce disconfortul cetăţenilor şi creează cadrul pentru optimizarea costurilor, dar şi a colectării de venituri de către instituţiile publice. E datoria statului român să ofere servicii publice online eficiente şi sigure. Acum, avem şi un termen limită pentru atingerea acestui scop: şase luni de la intrarea în vigoare a acestei legi”, declară deputatul USR PLUS de Cluj Viorel Băltăreţu.

    Proiectul de lege modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, iar termenul de implementare a măsurilor este de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

    Instituţiile publice vor putea decide asupra soluţiei implementate, în condiţiile în care există pe piaţă şi funcţionează cu succes numeroase aplicaţii. Spre exemplu, Ghiseul.ro, platformă dezvoltată şi administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, uşor accesibilă şi la costuri minime pentru instituţiile publice. Pot fi utilizate şi alte soluţii software, în paralel sau nu cu Ghiseul.ro, după modelul Primăriilor Baia Mare sau Cluj, care oferă plata online şi direct prin pagina web proprie.

  • Proiect USR PLUS: Numirea membrilor CA pentru spitalele publice, pe baze meritocratice

    Proiectul modifică şi completează Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    Concret, membrii consiliului de administraţie pentru spitalele publice vor trebui să îndeplinească următoarele cerinţe:

    ) să fie absolvenţi de studii superioare finalizate cu licenţă şi
    b) să deţină la data numirii cel puţin 5 ani de experienţă profesională şi/sau de management în domeniul medical, farmacie, sănătate publică, juridic sau economic
    c) să deţină la data numirii cel puţin 5 ani de experienţă în reprezentarea pacienţilor în calitate de membru al structurii de conducere a unei asociaţii sau fundaţii de profil.

    „A doua condiţie poate fi îndeplinită alternativ prin deţinerea unei experienţe de 5 ani de activitate în cadrul structurii de conducere a unei asociaţii sau fundaţii de reprezentare sau de apărare a drepturilor pacienţilor. Durata de minimum cinci ani este aproximativ echivalentă cu 10.000 de ore de muncă în domeniu, barem pe care literatura de specialitate în domeniul resurselor umane îl consideră necesar pe bază de experienţă, pentru a atinge nivelul de expert într-un domeniu profesional”, se precizează în expunerea de motive.

    În plus, proiectul prevede că nu vor putea fi numiţi membri ai consiliului de administraţie pentru spitalele publice cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

    „Am considerat necesară completarea legii cu Alin.15, care preia formularea iniţiativei legislative cetăţeneşti de modificare a Constituţiei României, cunoscută în spaţiul public sub formula «fără penali în funcţii publice>, la nivelul consiliilor de administraţie ale spitalelor publice”, precizează deputatul Cristian Seidler.

  • Business MAGAZIN lansează o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Cum vă puteţi înscrie

    Business MAGAZIN lansează catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, aflat la cea de-a 16-a ediţie. Odată cu acesta, numărul tinerilor manageri sau antreprenori promovaţi de-a lungul timpului prin acest proiect va ajunge la 1.600. 

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, acesta reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include în fiecare an poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Ei sunt manageri sau antreprenori  – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

    Criteriile de inscriere sunt varsta de pana in 40 de ani (inclusiv), un rol de management intr-un departament conectat de activitatea de baza a companiei si sa nu mai fi aparut in editiile anterioare ale catalogului, fie si activand intr-o alta companie. 

    Pentru a va inscrie in acest proiect, asteptam propunerile dvs. pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro si andra.stroe@businessmagazin.ro pana la data de 7 mai. Ulterior, în baza propunerilor primite, Business MAGAZIN va face o selecţie a managerilor ce vor apărea în catalog. 

     

    Va multumim,

    Echipa Business MAGAZIN

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ministrul Cristian Ghinea a băgat în PNRR desfiinţarea SIIJ şi propunerea cu care nu este de acord preşedintele Iohannis: numirea procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului CSM

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propus de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea, adoptat de Guvernul României în aprilie 2021, prin care România desfăşoară în prezent negocierile cu Comisia Europeană, cuprinde în Pilonul V, componenta 5, şi „reforma administraţiei publice, salarizarea unitară, dialogul social şi creşterea eficienţei Justiţiei”. 

    Prin aceste reforme propuse Comisiei Europene, România vrea să obţină 148 de milioane de euro, potrivit planului PNRR aflat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea. 

    Descriind reformele şi investiţiile în Justiţie, ministerul condus de Cristian Ghinea îşi ia, printre altele, angajamentul în faţa Comisiei Europene să „desfiinţeze” Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, proiect care se află, în prezent, în dezbaterea Senatului României.

    Mai mult, componenta propusă de România în PNRR către Comisia Europeană mai prevede următoarele:

    • Modificarea procedurii numirii procurorilor de rang înalt prin creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestei proceduri.
    • Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor.
    • Profesionalizarea procesului de selecţie şi promovare a magistraţilor.
    • Punerea în acord a Codului penal şi a Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu Directivele UE.
    • Reforma Inspecţiei Judiciare pentru oferirea de garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
    • Înfiinţarea unei/unor structuri specializate de parchet care să investigheze infracţiunile grave de mediu, în special tăierile ilegale de păduri.
    • Consolidarea aplicării principiilor statului de drept şi intensificarea luptei împotriva corupţiei, cu respectarea normelor europene, a recomandărilor aferente mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a jurisprudenţei CEDO.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Lovitură dură pentru toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu

    Ministerul Muncii a lansat în dezbatere, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021, care prevedea ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În această săptămână a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului finanţelor şi ministrului muncii nr. 450/258/2021 care prevede care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,01 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2021 respectiv, august 2021 şi septembrie 2021”, conform documentului oficial.

     

     

     

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“