Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 3,59% dintre vehiculele şi în 1,73% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma măsurătorilor efectuate s-a stabilit depăşirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 3.612 autovehicule, precizează RAR într-un comunicat. 3.675 vehicule prezintau pericol iminent de accident.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
România este prezentă pe SocialChallenges.eu prin intermediul a şapte organizaţii, cinci din Bucureşti, una din Sibiu şi una din Tulcea:
• A.R.T. Fussion Associaton îşi doreşte să activeze oamenii care pot contribui la dezvoltarea comunităţilor lor prin intermediul unui board game special, folosit iniţial de studenţi şi elevi.
• Go Free Association caută un partener care să contribuie la dezvoltarea unui set de activităţi pentru tineri, bazate pe gamefication, axate pe gândirea critică şi pe rezolvarea de probleme.
• WWF îşi doreşte să implementeze noi tehnologii şi instrumente pentru monitorizarea şi atenuarea conflictelor dintre oameni şi viaţa sălbatică
• IziBac îşi doreşte să dezvolte o soluţie pentru a ajuta elevii să înveţe pentru examenul de Bacalaureat într-un mod multimedia, plăcut, gameficat.
• Teach for Romania îşi doreşte dezvoltarea unei platforme online colaborative pentru profesorii din zonele rurale, care îi va ajuta pe ei şi pe elevii lor să îşi dezvolte aptitudinile de leadership.
• Heritas Foundation (Sibiu) a propus provocarea de a defini un set de instrumente de planificare şi dezvoltare astfel încât dezvoltarea oraşelor să se poată produce fără supra-aglomerare sau afectarea standardelor de viaţă.
• Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 caută un partener împreună cu care să creeze soluţii care să rezolve problema managementului deşeurilor şi a apei potabile în satele de pescari din Delta Dunării
”Suntem parteneri în cadrul programului Social Challenges Innovation Platform pentru că ne dorim să întărim rolul nostru de catalizator prin care aducem împreună organizaţii şi provocări sociale şi antreprenori care pot contribui cu soluţii viabile economic.”, a declarat Oana Craioveanu, CEO şi cofondator Impact Hub Bucharest.
Cum funcţionează?
Antreprenorii sau specialiştii care deţin expertiza necesară pot propune soluţii inedite pentru aceste provocări, dar şi pentru oricare altă provocare de pe platformă, indiferent de ţară, până pe 15 aprilie.
Fiecare organizaţie trebuie să primească minimum trei soluţii până la termenul limită pentru a intra într-o etapă de jurizare. În funcţie de punctajele primite în această etapă, una sau mai multe dintre propunerile înscrise vor primi câte 30.000 de euro şi 6 luni de mentorat pentru implementare.
În total, se vor oferi 81 de granturi, iar valoarea totală a proiectului este de 2.430.000 EUR.
Pe 27 martie 2018 va avea loc un webinar în care vor fi explicaţi paşii de încărcare a soluţiilor şi care poate fi accesat gratuit pe site-ul socialchallenges.eu
“Am fost informaţi ieri că s-a ajuns la un consens între UE şi Marea Britanie privind perioada de tranziţie post-Brexit. Desigur că rămân multe probleme de rezolvat, în special cea a frontierei Irlandei de Nord”, a declarat Angela Merkel.
Luni, negociatorii Marii Britanii şi Uniunii Europene pentru Brexit, David Davis, respectiv Michel Barnier, au anunţat că au ajuns la un acord privind principiile generale care vizează perioada de tranziţie post-Brexit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Oferirea unui ”sens“ al muncii depuse de un angajat a devenit o metodă de motivare a angajaţilor performanţi folosită de către directorii din companiile din România. Este oare aceasta suficientă pentru a câştiga încrederea angajaţilor?
Aproape şapte din zece (68%) dintre directorii generali din România sunt îngrijoraţi în legătură cu disponibilitatea persoanelor cu abilităţi digitale în industria în care activează, în timp ce 64% dintre aceştia văd aceasta ca pe o nelinişte chiar în rândul propriilor angajaţi, arată rezultatele studiului CEO Survey, realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România. La nivel global, preocuparea liderilor este şi mai mare din această perspectivă: trei sferturi (75%) dintre directorii executivi din întreaga lume cred că este dificil să găseşti candidaţi cu abilităţi digitale în sectorul lor de activitate, iar un procent similar (76%) sunt îngrijoraţi din cauză că angajaţii lor nu ar avea astfel de abilităţi bine dezvoltate.
”Directorii generali din România sunt mai puţin îngrijoraţi decât omologii lor din Europa Centrală şi de Est şi din restul lumii. Însă atunci când vine vorba despre dificultatea de a atrage astfel de talente să lucreze în industria lor, românii sunt cel mai relaxaţi“, a explicat Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România. Iar rezultatele studiului CEO Survey – care măsoară de 21 de ani perspectivele şi îngrijorările liderilor de business din întreaga lume – arată că aceştia se străduiesc din ce în ce mai mult să îşi consolideze încrederea propriilor angajaţi. În România, de exemplu, ediţia din acest an a studiului arată că mai mult de nouă din zece directori executivi încearcă să câştige încrederea oamenilor afişând transparenţă mai mare în ceea ce priveşte valorile organizaţiei (94%), strategia privind politica de compensaţii şi beneficii (94%), strategia de resurse umane (92%) şi contribuţia angajaţilor la rezultatele de business (91%).
Cum reuşesc liderii români să îşi păstreze talentele? ”Pe lângă partea financiară şi mediul de lucru – aspecte «igienice» în privinţa cărora trebuie să fii la nivelul pieţei sau peste apiaţă – le oferim trei lucruri: sens – le arătăm de ce contează ceea ce fac, impact – le arătăm ce impact produce ceea ce facem noi şi le oferim un plan de dezvoltare individual“, spune Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online local. Şeful eMag spune că aceste trei aspecte – sensul, impactul şi planul de carieră individualizat – au ajuns să depăşească nivelul salarial în ceea ce priveşte retenţia personalului, inclusiv al angajaţilor din zona de programare, unde fluctuaţia de personal este mai mică de 20%, deşi aceştia primesc în permanenţă o ”avalanşă“ de oferte de muncă. În acest moment, în topul cerinţelor pe care le au angajatorii de la candidaţi se află creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii, este de părere Elisabeta Moraru, country manager în cadrul companiei Google România. ”Aceste abilităţi trebuie formate încă din şcoala primară, de aceea trebuie introduse din timp în cultura şi în felul în care trebuie să reacţionăm. Şi dacă tot am introdus orele de informatică ca materie la gimnaziu anul trecut, să nu le scoatem de la liceu – după cum sunt discuţiile din prezent, pentru că aşa nu facem nimic“, a mai spus Elisabeta Moraru. În opinia ei, o bună colaborare dintre administraţia publică şi mediul privat poate aduce rezultate foarte bune în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor digitale ale oamenilor, mai ales că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol.
”În momentul în care plăţile către o instituţie a administraţiei publice se vor face online, competenţele digitale ajung să fie o normalitate, un obicei. Uitaţi-vă, de exemplu, la faptul că, în multe sate din România oamenii merg la calculatoarele de la bibliotecă şi le folosesc pentru a vorbi cu copiii lor plecaţi în străinătate. A fost greu să înveţe? A fost o necesitate“, a mai spus liderul Google România.
Rezultatele CEO Survey mai arată că, în ceea ce priveşte strategiile companiilor de atragere a personalului în era tehnologiei, liderii de business locali au fost de acord aproape la unison (99%) că este nevoie de o îmbunătăţire a abilităţilor în domeniul comunicării şi al capacităţii de a munci în echipă. Sondajul CEO Survey a fost realizat pe un eşation de circa 1.300 de executivi de top din 85 de ţări, dintre care 139 de respondenţi au fost din statele Europei Centrale şi de Est şi 68 de respondenţi din România.
”Important de menţionat este că trei din patru directori generali din România susţin că este nevoie şi că pot să ajute la creşterea nivelului de competenţe ale personalului prin oferirea programelor de practică şi ucenicie“, a mai spus Ionuţ Simion. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, la nivel internaţional, peste 70% dintre lideri cred că au o responsabilitate în legătură cu reconversia profesională a oamenilor care îşi pierd slujbele ca urmare a impactului pe care îl are tehnologia asupra proceselor de lucru. Mai mult decât atât, rezultatele sondajului mai arată că liderii de companii din România se simt mult mai responsabili decât omologii lor din alte ţări atunci când vine vorba de găsirea unor soluţii pentru reconversia profesională a celor disponibilizaţi din cauza avansului tehnologic.
”Liderii din companii încep să conştientizeze că responsabilităţile lor le depăşesc pe cele la care ne-am gândi în mod tradiţional. Discuţiile de astăzi nu se mai poartă doar în jurul profitului pe care am reuşit să îl livrez către acţionar sau a schimbărilor legislative care afectează businessul, ci se axează şi pe importanţa responsabilităţii pe care un director executiv o are pentru societate per ansamblu“, a spus Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale şi de Est. Un alt rezultat al sondajului CEO Survey mai arată că, în România, 68% dintre directorii executivi consideră că cea mai mare ameninţare la adresa perspectivelor de creştere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată. Vestea bună este că, deşi infrastructura de transport reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri, România are o infrastructură digitală foarte bună, atât din punctul de vedere al investiţiilor făcute în acest domeniu, cât şi în ceea ce priveşte gradul de răspândire a acesteia.
”Pentru a extrage valoare din infrastructura digitală, avem nevoie de oameni şi de crearea unui context de creare de valoare digitală şi nu de extragere de valoare digitală. Acest lucru înseamnă crearea de produse digitale în ţara noastră, nu numai închirierea de creiere pentru crearea unor produse care apoi sunt vândute în lanţul global“, a spus Sergiu Manea, CEO şi preşedintele boardului BCR, cea mai mare bancă locală după active. ”Ceea ce rezultatele CEO Survey au spus foarte clar este că trebuie să facem un context în care talentul nu doar să intre într-un domeniu, ci să şi producă“, a mai spus Manea. El a mai subliniat că, în acest moment, în România, nu există un context de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru acea parte a societăţii care este educată, aspiraţională, care respectă principiile eticii muncii şi care, poate, are şi spirit antreprenorial.
În plus, România trebuie să accelereze procesul de schimbare, având în vedere că suntem în mijlocul unei revoluţii fiscale, pentru a ţine pasul transformărilor, aşa cum se întâmplă în statele dezvoltate. ”Dacă vrem să accelerăm dezvoltarea României avem nevoie de mai mult decât un pariu pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de pregătirea elevilor care au competenţe digitale pentru economia viitorului“, a mai spus Iulian Stanciu de la eMag. Introducerea orelor de informatică încă din şcoala primară şi sprijinul acordat profesorilor să se specializeze în acest domeniu – pentru că e greu pentru un profesor de informatică să accepte să fie plătit cu 500 de euro pe lună, în timp ce un programator câştigă 3.000 – 4.000 de euro – sunt doar câţiva paşi în acest sens. ”O altă necesitate este informatizarea administraţiei publice. În India, de exemplu, există o bază de date de identificare biometrică a oamenilor, o bază cu 1,1 miliarde de oameni. Dacă cineva merge să ceară ajutor social, de exemplu, este identificat după faţă. Digitalizarea poate duce la economii importante şi la o mai bună interacţiune cu autorităţile“, a mai spus şeful eMag. Dincolo de problema deficitului de personal cu care se confruntă majoritatea liderilor de companii din regiune, directorii executivi sunt foarte preocupaţi de cum îşi pot face businessul mai digital, se simt din ce în ce mai responsabili de introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi a companiei pe care o conduc.
”Liderii sunt conştienţi că au nevoie să recruteze oameni cu abilităţi diferite de cele pe care le căutau şi le găseau în trecut. Ei nu mai au nevoie de oameni care să scrie cod, programe sau algoritmi, ci de oameni care să îi ajute să schimbe organizaţia, să îi sprijine în introducerea noilor sisteme, astfel încât produsele şi serviciile oferite să fie relevante şi uşor de folosit de către clienţi“, a mai spus Olga Grygier-Siddons de la PwC CEE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, spune ea, companiile au nevoie de angajaţi creativi, capabili să rezolve probleme, cu abilităţi de leadership şi cu o gândire critică. ”Nu mai avem nevoie doar de instrumente şi de abilităţi analitice, cu care am fost obişuiţi şi educaţi în trecut.“ De asemenea, directorii executivi care au participat anul acesta la CEO Survey mai sunt preocupaţi de faptul că, văzând ce nevoie de competenţe au în companie, se tem că sistemul educaţional nu va produce exact aceste profiluri de viitori angajaţi şi nu va ”echipa“ noile generaţii cu competenţele atât de cerute în business.
”Este foarte important ca mediul de afaceri să lucreze în parteneriat cu şcolile, să vină cu idei legate de modul în care se poate face tranziţia către formarea de competenţe pentru economia viitorului. Pentru că atât competenţele digitale ale viitorilor, cât şi ale actualilor angajaţi trebuie îmbunătăţite, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult şi vor sta tot mai mult în câmpul muncii“, a concluzionat Olga Grygier-Siddons.
În cadrul acestui proiect de investiţii urmează să fie amenajate peste 600 de locuri de parcare, suprafaţa totală măsurând aproximativ 32.000 de metri pătraţi.
Prezent la dezbaterea moţiunii simple depuse de PNL împotriva sa, Valentin Popa a făcut noi greşeli gramaticale în încercarea de a le explica jurnaliştilor cât de preocupat este de problemele învăţământului.
„Astăzi sunt aici şi în calitate de ministru şi în calitate de tată. (…) Această dublă calitate mă obligă să fiu extrem de preocupat de problemele învăţământului, de ce se duc copiii la şcoală şi ce fac acolo, cum fac şcoala. Şi de aceea, în aceste zile, voi definitiva o listă a unui consiliu consultativ care să se ocupe de cele mai importante probleme ale educaţiei româneşti. Inclusiv o nouă lege a educaţiei, dar şi «celelante» probleme care sunt legate de numărul de ore pe săptămână ale elevilor, de numărul de discipline, creşterea numărului de discipline (…)”, a spus ministrul Educaţiei, Valentin Popa.
Întrebat dacă forma corectă este „celelante” sau „celelalte”, Valentin Popa s-a eschivat.
Rai Sport scrie că moartea neaşteptată a sportivului ar fi putut surveni din cauza unei probleme cerebrale: „Având în vedere starea calmă in care a fost găsit corpul neînsufleţit al lui Davide Astori, decesul ar fi putut surveni din cauza unei probleme cerebrale, ci nu una cardiacă, aşa cum s-a crezut iniţial”. Sursa citată precizează, însă, că autopsia şi examinarile ulterioare vor clarifica cauza care a dus la o astfel de tragedie.
Fundaşul italian Davide Astori, căpitanul echipei Fiorentina, a fost găsit decedat, duminică, în camera sa de hotel, la vârsta de 31 de ani.
Astori ar fi murit în timpul somnului, duminică dimineaţă, într-un hotel din Udine, unde echipa din Florenţa ar fi urmat să întâlnească formaţia locală, în aceeaşi zi, în etapa a 27-a din campionatul Italiei. Astori ar fi murit din cauza unui stop cardiac.
Un client a fost atât de supărat încât a sunat la 999, numărul unic de urgenţe, pentru a raporta că a trebuit să se mulţumească cu produsele de la Burger King.
Alţi clienţi şi-au exprimat nemulţumirea pe reţelele de socializare, iar răpunsul companiei a venit prompt. “Rezolvam ultimele probleme cu livrarea, dar vă asigurăm că refacerea stocului de sos pentru fripturi e prioritatea noastră”, au transmis cei de la KFC pe Twitter.
Săptămâna trecută, lanţul de fast-food KFC a fost forţat să închidă temporar sute de restaurante din Marea Britanie, după ce o încurcătură logistică a oprit livrările de pui.