BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Veşti bune de pe bătrânul continent: Inflaţia din Germania atinge minimul ultimilor doi ani. Creşterea preţurilor a încetinit la 4,3% în luna septembrie, faţă de 6,4% în august

    Inflaţia din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, scrie Bloomberg.

    Aceasta a atins 4,3% faţă de anul trecut în septembrie, comparativ cu 6,4% în august, a explicat agenţia germană de statistică joi.

    Cu toate că inflaţia a scăzut semnificativ, aceasta rămâne rămâne peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Pe o bază lunară preţurile au crescut cu 0,2%.

    Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani se situează acum imediat sub 3%, cel mai ridicat nivel din 2011. În acest timp, moneda euro se situează la cel mai scăzut nivel al ultimului an faţă de dolar.

    Inflaţia rămâne o problemă persistentă pentru blocul comunitar, chiar accelerându-se în unele ţări. Spre exemplu, în Spania preţurile la energie electrică şi combustibili au crescut cu 3,2% în luna septembrie.

  • Preţul petrolului atinge 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile reduse alimentează temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global

    Indicele de referinţă al petrolului din SUA a urcat pentru scurt timp la 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile în scădere la un centru cheie de depozitare au alimentat temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global, scrie Bloomberg.

    West Texas Intermediate a atins cel mai ridicat nivel din august anul trecut, înainte de a reduce câştigurile şi de a se tranzacţiona fără modificări. Ultima etapă de creştere a petrolului a fost condusă de o scădere a stocurilor la Cushing, Oklahoma, punctul de livrare pentru contractele futures din SUA.

    În condiţiile în care rezervele Cushing cochetează cu nivelurile minime operaţionale, indicatorii cheie ai preţurilor au crescut pe fondul temerilor de penurie, o mişcare care se propagă în întreaga lume. Cele mai apropiate intervale de timp pentru WTI şi Brent, referinţa globală, suferă o dinamică ascendentă, deoarece comercianţii plătesc prime uriaşe pentru a menţine rezervele de ţiţei la nivel local.

    În general, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut mai mult decât se preconiza, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, ceea ce demonstrează cât de rapid se restrânge piaţa din cauza reducerilor de ofertă din partea Arabiei Saudite şi a Rusiei.

    WTI a crescut cu aproximativ o treime de la sfârşitul lunii iunie şi este pe cale să obţină cel mai mare câştig trimestrial din iunie 2020, când preţurile au oscilat în primele luni ale pandemiei. Brent a depăşit 97 de dolari în tranzacţiile intraday din această săptămână.

    La începutul acestei luni, OPEC a prognozat un deficit de până la 3 milioane de barili de ţiţei pe zi în trimestrul al patrulea. Având în vedere că cererea din SUA şi China s-a dovedit a fi rezistentă, mulţi analişti ai pieţei consideră în prezent inevitabilă atingerea preţului de 100 de dolari pe baril.

  • Inflaţia din Spania continuă să urce, fenomen care susţine creşterea ratelor BCE pentru mai mult timp

    Inflaţia din Spania a accelerat pentru a doua lună consecutiv, demonstrând presiunile persistente asupra preţurilor pe care Banca Centrală Europeană încearcă să le elimine prin înăsprirea pe termen lung a ratelor dobânzilor, scrie Bloomberg.

    Datele din septembrie, de 3,2%, s-au datorat costurilor energiei electrice şi combustibilului, a anunţat joi institutul naţional de statistică. Comparativ cu 2,4% în luna precedentă, această cifră este la mică distanţă de estimarea mediană de 3,3% dintr-un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor.

    Previziunile actuale ale Bloomberg Economics sugerează că un alt salt la 3,6% este aşteptat pentru luna octombrie, iar Banca Spaniei preconizează o înăsprire a inflaţiei şi în 2024.

    O măsură a presiunilor subiacente care exclude costurile energiei şi ale alimentelor proaspete a scăzut mai mult decât se anticipa, la 5,8%.

    BCE a majorat costurile de împrumut pentru a zecea oară – o mişcare pe care economiştii şi investitorii o consideră a fi ultima majorare în cadrul unei campanii fără precedent pentru a readuce inflaţia la 2%.

    Unii factori de decizie sunt de acord: Potrivit guvernatorului Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, creşterea preţurilor ar trebui să revină la această ţintă dacă ratele sunt menţinute la nivelurile actuale pentru o perioadă prelungită. Alţii, cum ar fi Robert Holzmann din Austria, avertizează că şocurile, cum ar fi atingerea preţului de 100 de dolari pe baril la petrol, ar putea justifica încă o înăsprire monetară suplimentară.

  • Managerii estimează pentru următoarele trei luni creşteri de preţuri în construcţii şi comerţ

    Managerii estimează pentru următoarele trei luni creşteri de preţuri în construcţii şi comerţul cu amănuntul. Cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra o relativă stabilitate în următoarele trei luni.

    Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +6%), potrivit INS.

    Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

    Potrivit estimărilor din luna septembrie 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni relativă stabilitatea volumului producţiei (sold conjunctural -3%).

    Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -2%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creşterea acestora (sold conjunctural +27 %).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +16%).

    Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%).

    Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +36%).

    Conform estimărilor din luna septembrie 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -1%).

    Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +8%).

  • Criza imobiliară fără precedent din Europa se răspândeşte. După ce a distrus ţări precum Suedia, Finlanda şi Marea Britanie, ajunge şi la cea mai puternică de pe continent

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Vor reduce giganţii FMCG preţurile în întreaga Europă după ce au fost arătaţi cu degetul în Franţa?

    Firme din sectorul bunurilor de lag consum ca Nestle, Lindt şi Unilever ar putea intra sub presiune crescândă la nivelul întregii Europe pentru a scădea preţurile după ce au fost luaţi în vizor de retailerii şi politicienii din Franţa, susţin experţii din industrie, potrivit Reuters.

    Înaintea începerii în scurt timp a negocierilor dintre retaileri şi aceste firme, lanţul de supermarketuri Carre­four a introdus avertismente legate de preţuri pe produse pentru a-i împinge pe furnizorii de bunuri de larg consum, printre care Nestle, PepsiCo şi Unilever, să reducă inflaţia.

    Franţa este o ţară vitală pentru companiile din sectorul bunurilor de larg consum, devansând de multă vre­me Germania, Italia, Spania şi alte ţări şi devenind cea mai mare piaţă din UE pentru produse ali­mentare după veniturile supermar­ke­tu­rilor, relevă date furnizate de firma de cercetare IBISWorld.

    Guvernul francez vrea să de­van­seze negocierile anuale privind pre­ţurile dintre producătorii de alimente şi supermarketuri cu obiectivul de a asigura reduceri de preţuri până la mijlocul lunii ianuarie.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Vor reduce giganţii FMCG preţurile în întreaga Europă după ce au fost arătaţi cu degetul în Franţa?

    Firme din sectorul bunurilor de lag consum ca Nestle, Lindt şi Unilever ar putea intra sub presiune crescândă la nivelul întregii Europe pentru a scădea preţurile după ce au fost luaţi în vizor de retailerii şi politicienii din Franţa, susţin experţii din industrie, potrivit Reuters.

    Înaintea începerii în scurt timp a negocierilor dintre retaileri şi aceste firme, lanţul de supermarketuri Carre­four a introdus avertismente legate de preţuri pe produse pentru a-i împinge pe furnizorii de bunuri de larg consum, printre care Nestle, PepsiCo şi Unilever, să reducă inflaţia.

    Franţa este o ţară vitală pentru companiile din sectorul bunurilor de larg consum, devansând de multă vre­me Germania, Italia, Spania şi alte ţări şi devenind cea mai mare piaţă din UE pentru produse ali­mentare după veniturile supermar­ke­tu­rilor, relevă date furnizate de firma de cercetare IBISWorld.

    Guvernul francez vrea să de­van­seze negocierile anuale privind pre­ţurile dintre producătorii de alimente şi supermarketuri cu obiectivul de a asigura reduceri de preţuri până la mijlocul lunii ianuarie.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Flagelul crizelor imobiliare se raspandeste rapid in Europa: Dupa Suedia, Finlanda si Marea Britanie, care s-au confruntat cu scaderi abrupte ale preturilor locuintelor, a venit randul Germaniei. Noul „om bolnav al Europei” se confruntă cu cel mai grav declin din ultimii 20 de ani

    Preţurile locuinţelor din Germania au scăzut cu aproape 10% în cele trei luni până în iunie faţă de vârful atins în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, chiar dacă ritmul trimestrial al scăderii preţurilor a început să încetinească, scrie Financial Times.

    Biroul federal de statistică a declarat că scăderea anuală de 9,9% a preţurilor medii germane la proprietăţile rezidenţiale în al doilea trimestru al anului a fost cea mai mare de când au început să fie colectate datele, în 2000.


    Declinul faţă de trimestrul anterior a fost de 1,5%, o scădere mult mai mică decât în precedentele două trimestre, ceea ce sugerează că declinul ar putea fi la limita inferioară. Preţurile locuinţelor din Germania au fost afectate de o creştere puternică a costurilor ipotecare şi de o economie mai slabă.

  • Vor reduce giganţii FMCG preţurile în întreaga Europă după ce au fost arătaţi cu degetul în Franţa?

    Firme din sectorul bunurilor de lag consum ca Nestle, Lindt şi Unilever ar putea intra sub presiune crescândă la nivelul întregii Europe pentru a scădea preţurile după ce au fost luaţi în vizor de retailerii şi politicienii din Franţa, susţin experţii din industrie, potrivit Reuters.

    Înaintea începerii în scurt timp a negocierilor dintre retaileri şi aceste firme, lanţul de supermarketuri Carre­four a introdus avertismente legate de preţuri pe produse pentru a-i împinge pe furnizorii de bunuri de larg consum, printre care Nestle, PepsiCo şi Unilever, să reducă inflaţia.

    Franţa este o ţară vitală pentru companiile din sectorul bunurilor de larg consum, devansând de multă vre­me Germania, Italia, Spania şi alte ţări şi devenind cea mai mare piaţă din UE pentru produse ali­mentare după veniturile supermar­ke­tu­rilor, relevă date furnizate de firma de cercetare IBISWorld.

    Guvernul francez vrea să de­van­seze negocierile anuale privind pre­ţurile dintre producătorii de alimente şi supermarketuri cu obiectivul de a asigura reduceri de preţuri până la mijlocul lunii ianuarie.

    Acţiunile acestuia ar putea încu­raja şi alte ţări din UE să urmeze ace­eaşi cale, spun experţi din industrie. Poziţiile de negociere ale retailerilor sunt de asemenea întărite de alian­ţele pe care aceştia le formează la nivel internaţional pentru a-şi spori influenţa asupra furnizorilor.

    Acest lucru înseamnă că grupu­rile din sectorul bunurilor de larg consum vor resimţi presiuni de a-şi scădea preţurile la nivelul întregului bloc european.

    „Ceea ce se întâmplă pe piaţa franceză ar putea avea efecte la nivelul întregii pieţe europene“, arată Laurent Thoumine, din cadrul Accenture.

    Acesta se aşteaptă ca negocierile privind preţurile din Franţa să fie cele mai dure dintr-un deceniu. „Sunt unele mărci care sunt de nea­tins, nu le poţi elimina de pe rafturi“, indică Thoumine, dând exemplul Nutella sau băuturilor Coca-Cola. Însă dacă un produs nu este „esen­ţial“, negocierile vor fi dificile, adaugă acesta, pentru că acesta poate fi uşor înlocuit cu alternative marcă privată.

    Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a îndemnat în iunie 75 de companii din sectorul bunurilor de larg consum să reducă preţurile. După o nouă rundă de negocieri luna trecută, Le Maire a acuzat Unilever, Nestle şi PepsiCo că nu „coope­rează“. „Nu cred că presiunile sunt limi­tate la Franţa“, arată Richard Sal­danha, de la Aviva Investors.

    „Există presiuni şi în alte părţi, guvernele încep să analizeze această situaţie mai îndeaproape“.

    Guvernul italian încearcă să încheie un acord cu supermarketurile şi producătorii pentru controlarea preţurilor bunurilor esenţiale de consum. În Grecia, marile supermarketuri vor fi nevoite să împărtăşească autorităţilor listele cu preţuri pentru alimentele de bază. În Ungaria, premierul Viktor Orban a acuzat în mod repetat marile lanţuri alimentare de scumpiri nejustificate.

     

  • Ţara europeană răvăşită de o criză imobiliară care nu pare să se mai termine: În timp ce preţurile se află deja în declin, analiştii vin cu o veste şi mai proastă şi anunţă că noi scăderi ar putea deveni realitate

    Piaţa imobiliară din Finlanda nu a atins încă punctul maxim al crizei şi nu se întrevede nicio redresare până la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care economia şubredă şi costurile mai mari ale împrumuturilor apasă asupra pieţei imobiliare, potrivit OP Group.

    Preţurile locuinţelor finlandeze vor scădea în medie cu aproximativ 5% până la 7% în acest an, a declarat economistul Grupului OP, Joona Widgren. Acest lucru presupune că valoarea locuinţelor va scădea „încă puţin” înainte de a atinge un nivel minim, a spus el, adăugând că este mai uşor să găseşti „riscurile unui declin al pieţei decât semnele unei redresări”, scrie Bloomberg.

    Piaţa imobiliară rezidenţială din ţara nordică a rezistat mai bine decât în cazul unora dintre vecinii săi. În Suedia, valoarea locuinţelor a scăzut cu până la 12% – 13% de la un vârf atins la începutul anului 2022, înainte de a se stabiliza în ultimele luni. În cele două naţiuni vecine, prevalenţa ratelor variabile ale dobânzilor au avut un impact semnficativ asupra locuinţelor, deoarece creşterile rapide ale costurilor de împrumut de către băncile centrale s-au transmis, făcând ipotecile mai scumpe.

    Numărul tranzacţiilor a scăzut cu aproximativ 20% din toamna anului trecut, fără a se întrevedea vreun semn de îmbunătăţire imediată, potrivit OP Group. Preţurile locuinţelor finlandeze vor rămâne stagnante în 2024 înainte de a începe să se redreseze în 2025 în ritm de aproximativ 2,5% de creştere, iar  valorile vor creşte în paralel cu o creştere a volumului de vânzări, conform ultimelor analize şi prognoze.