BusinessMagazin

Tag: pret

  • Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%

    Aluminiul, cărbunele şi uleiul de palmier au atins noi preţuri record, în timp ce ţiţeiul şi grâul au atins maximele ultimilor ani pe pieţele de mărfuri, deoarece invazia Rusiei în Ucraina a perturbat fluxurile globale de materii prime, transmite Reuters.

    Statutul Rusiei ca furnizor de top pe pieţele de petrol, gaze, metale, cereale şi transport maritim a făcut ca sancţiunile dure aplicate mai multor entităţi ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova să afecteze mai multe lanţuri critice de aprovizionare cu resurse.

    Preţurile aluminiului la Bursa de Metale din Londra au crescut cu 30% în acest an, în timp ce contractele futures pe grâu din SUA au crescut cu 25% numai în această săptămână, mai transmite sursa citată.

  • Cum arată astăzi preţul comodităţilor pe bursa de la Chicago: soia e mai scumpă cu 68% decât ieri, grâul cu 50% şi porumbul cu 35%

    Preţul pentru soia a ajuns la 1.739 de dolari/bushel astăzi, crescând cu 68% faţă de ieri, în contextul declansării războiului în Ucraina, conform datelor de pe bursa din Chicago. De asemenea, grâul a ajuns la un preţ de 968 dolari/bushel, având un avans de 50% faţă de ieri, iar porumbul a ajuns la 716 dolari/bushel, plus 35%. Totodată, ovăzul este 716 dolari/bushel, plus 40% faţă de ziua anterioară.

    Într-o săptămână, preţul grâului a crescut cu 130%, arată sursa citată anterior, iar al porumbului cu 63%. Faţă de acum o lună, preţul grâului a crescut cu 168% şi al porumbului cu 91%.

     

  • Petrolul trece de 100 de dolari pentru prima dată din 2014, din cauza atacului asupra Ucrainei

    Petrolul a depăşit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, provocând îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial, scrie Reuters.

    Ţiţeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacţiilor din Asia, cel mai înalt nivel din septembrie 2014, şi era la 101,20 dolari pe baril la 04:23 GMT, în creştere cu 4,36 dolari, sau 4,5%.

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, după ce a urcat până la 96,51 dolari, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat joi o operaţiune militară în estul Ucrainei, în ceea ce ar putea fi începutul unui război în Europa din cauza cererilor Rusiei de a pune capăt expansiunii NATO spre est.

    Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal ţiţei către rafinăriile europene, şi este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.

    “Anunţul Rusiei privind o operaţiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril”, a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING, adăugând că piaţa petrolului va aştepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua naţiunile occidentale împotriva Rusiei.

    “Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piaţa petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca preţurile să rămână volatile şi ridicate”, a adăugat el.

    “Un factor care ar putea acţiona ca o frână temporară asupra preţurilor este acordul nuclear cu Iranul, existând zvonuri potrivit cărora ar putea fi anunţat un nou acord, posibil chiar în această săptămână”, a declarat Jeffrey Halley, analist senior de piaţă la OANDA.

  • Preţul petrolului face un pas înapoi

    Preţul petrolului a făcut un pas înapoi miercuri, după ce în şedinţa precedentă a urcat la maximul ultimilor şapte ani, deoarece a devenit clar că primul val de sancţiuni americane şi europene impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în estul Ucrainei nu va perturba aprovizionarea cu petrol.

    Conform Reuters, potenţiala revenire pe piaţă a unei cantităţi mai mari de ţiţei iranian a ţinut, de asemenea, preţurile sub control.

    Ţiţeiul Brent a se tranzacţiona la 97,14 dolari pe baril la 04:42 GMT, după ce marţi a urcat până la 99,50 dolari, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) erau cotate la 92,21 dolari pe baril, după ce marţi au atins 96 de dolari.

    “Aliaţii NATO reţin unele măsuri punitive ca monedă de schimb, ceea ce înseamnă, de asemenea, că uşa diplomaţiei este încă deschisă. Acordul nuclear cu Iranul rămâne o posibilitate”, a declarat Vandana Hari, fondator al furnizorului de analize ale pieţei petroliere Vanda Insights. “Cei doi factori vor lăsa ţiţeiul în limite şi vor ţine Brent-ul sub 100 de dolari pentru moment”, a adăugat Hari.

    Preţurile au sărit marţi pe fondul îngrijorărilor că sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru trimiterea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei ar putea afecta aprovizionarea cu energie, însă Statele Unite au precizat că nu va exista niciun impact asupra exporturilor de energie.

    “Sancţiunile care sunt impuse astăzi, precum şi cele care ar putea fi impuse în viitorul apropiat, nu vizează şi nu vor viza fluxurile de petrol şi gaze”, a declarat marţi seara târziu un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA pentru reporteri. citiţi mai mult

    Sancţiunile impuse marţi de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Australia, Canada şi Japonia s-au concentrat asupra băncilor şi elitelor ruseşti, în timp ce Germania a oprit un proiect major de gazoduct din Rusia, ca răspuns la una dintre cele mai grave crize de securitate din Europa din ultimele decenii.

    O altă cauză care a diminuat preţurile a fost posibila revenire a peste 1 milion de barili pe zi de ţiţei din Iran, în condiţiile în care diplomaţii au declarat că Iranul şi puterile mondiale sunt pe punctul de a ajunge la un acord pentru a limita programul nuclear al Teheranului.

  • Cîţu: Ar trebui să vedem o reducere a preţurilor începând cu a doua parte a anului

    Preşedintele PNL Florin Cîţu spune că dacă Banca Centrală şi Ministerul Finanţelor vor lucra bine împreună ar trebui să vedem o reducere a preţurilor începând cu a doua parte a anului 2022. În privinţa reducerii accizei la carburant, Cîţu spune că trebuie calculat dacă acest lucru ar ajuta.

    Întrebat despre o eventuală plafonarea a preţurilor la carburanţi, ţinând cont că preţurile la raft şi la pompă au crescut foarte mult, Florin Cîţu a spus, luni, după BEX PNL, că Banca Centrală deja a început să acţioneze împotriva inflaţiei, crescând dobânda cu 0,5.

    „Unii spun că e prea târziu, alţii că nnu e cât trebuie. Putem să discutăm. Banca Centrală trebuie ajutată de Ministerul Finanţelor care trebuie să menţină un deficit unde şi l-a asumat şi să nu crească. Atâta timp cât aceşti parametri, Banca Centrală, Ministerul Finanţelor vor lucra împreună, ar trebui să vedem o reducere a preţurilor începând din partea a 2-a a anului”, a spus preşedintele PNL.

    Întrebat în continuare dacă ar lua în calcul o reducere a accizei la carburant, Cîţu a răspuns pozitiv, dar a afirmat că Guvernul are toate pârghiile pentru a veni cu soluţii, iar coaliţia să le îmbunătăţească sau să vină cu alte propuneri.

    „Aş putea-o lua în calcul (reducerea accizei – n.r.) Haideţi să revenim la modul ăsta de funcţionarea coaliţiei. Toţi avem idei, toţi avem soluţii, dar e bine să fie structurate. Guvernul are toate cifrele. Guvernul ştie exact care este execuţia bugetară, ştie exact cât poate să mai întindă, în ce direcţie şi apoi trebuie prioritizat. Ce putem să facem cu aceşti bani? Noi spunem că ei trebuie investiţi. Dacă este spaţiu fiscal să reducem şi acciza la carburant, să facem şi alte măsuri care temporar ar ajuta, foarte bine, dar trebuie să ne gândim că, totuşi, dacă preţul sau dacă cererea este inelastică, revin la acest element. Ceea ce înseamnă că, dacă oricum preţul nu scade cerere există, s-ar putea să vedem că această reducere acciză să nu se transfere într-un preţ mai scăzut. Aici e nevoie de experţi să ne spună exact, să calculeze şi apoi să spună dacă se va materializa şi într-un preţ mai mic sau nu la pompă”, a mai spus Cîţu.

    Potrivit preşedintelui PNL, din moment ce a crescut preţul barilului, e normal să se vadă şi la pompă.

    „Eu zic că cheia este la Banca Centrală şi la Ministerul Finanţelor să lucreze împreună, atât timp cât cele două instituţii lucrează împreună vom vedea preţuri mai mici în România. Eu zic că cel mai devreme în mai iunie o să vedem o scădere a inflaţiei. Dacă ar lucra Banca şi cu Ministerul Finanţelor, cu curaj şi ambiţie ar trebui să revenim sub 5 % pe finalul anului”, a mai spus Cîţu.

  • O nouă criză bate la uşă. Unnou materia este pe terminate, iar preţul a atins maximul ultimilor 13 ani

    Aluminiul a urcat la un maxim al ultimilor 13 ani la Londra, în condiţiile în care cererea este plină expansiune, dar o serie producători şi-au redus producţia din cauza crizei energetice.

    Reducerea producţiei de aluminiu a afectat companii din China până în Europa şi riscă să ducă la o penurie a metalului industrial.
    Preţurile au crescut cu până cu 3,3%, până la 3.236 de dolari pe tonă la Bursa de Metale din Londra, depăşind un maxim înregistrat în octombrie şi ajungând la cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Principalele materii prime, de la nichel la gaze naturale şi ţiţei, au crescut în ultimele luni, deoarece consumul a crescut puternic odată cu ieşirea lumii din pandemie, în timp ce oferta nu a ţinut pasul, relatează Bloomberg.
    Aluminiul ar putea atinge un maxim istoric de peste 3.380 de dolari pe tonă. În condiţiile în care topitoriile din Europa se luptă cu o criză energetică, iar aprovizionarea chineză este ameninţată de o reapariţie a cazurilor de COVID.
    Stocurile sunt la niveluri critic de scăzute. Goldman Sachs Group spune că industria este pe cale să epuizeze stocurile disponibile la nivel mondial până în 2023.
    Şi în România criza energetică a afectat Alro Slatina. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie şi că se va concentra doar pe investiţiile care aduc câştiguri şi îmbunătăţiri ale activităţi urmând ca celelalte investiţii să fie amânate.
    Pentru a atenua impactul asupra cifrei de afaceri a opririi temporare a producţiei celor trei hale de electroliză, Alro cumpără în prezent metal primar rece de pe piaţă.
    În acest fel, compania intenţionează să menţină sau chiar să crească producţia de produse prelucrate, în timp ce pentru produsele din aluminiu primar mai puţin profitabile, producţia va fi ajustată.
     

  • Oraşul din România unde chiria pentru o garsonieră de 11 mp costa 200 de euro şi nu este Bucureşti

    O agenţie imobiliară din Cluj Napoca propune spre închiriere o garsonieră în cartierul Gheorgheni, pe strada Zambilei.

    Suprafaţa garsonierei este de 11 mp. Spaţiul este complet mobilat si utilat şi se promit cheltuieli lunare mici.

    Preţul pentru chiria acestui spaţiu care cuprinde camera de locuit, chicinetă şi baie este de 200 de euro, uşor negociabil.

    Comentariile care însoţesc anunţul fac deliciul internauţilor.

    „Aici nu îţi încap nici pantofii nevestei, ce mai zicem de ea…”, scrie un internaut. Altul întreabă dacă garsoniera este liberă de Revelion: „Suntem 5 inşi şi vrem să jucăm <Maţele încurcate>”.

    „M-ar interesa doar dacă există un vestiar separat, eventual la parter sau pe scara blocului, unde să pot lăsa burta. Altfel rămân înţepenit pe hol şi trebuie să chem descarcerarea ori de câte ori intru sau ies. Sau, eventual, să mă ung cu ulei înainte de tranzit prin hol…”, scrie un alt internaut.

    „Dacă vărs un pahar de apă îmi ajunge apa la genunchi”, scrie altul. Sau: „Pentru iluminat ajung ledurile de la router”. Asta în vreme ce altul spune că patru locuri în cimitir sunt mai ieftine şi „vorba aia, le ai şi după ce mori”.

     

  • Petrolul Brent ajunge la 94 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie 2014

    Preţul petrolului a crescut luni, inversând pierderile anterioare, deoarece investitorii şi-au păstrat un sentiment optimist pe fondul aşteptărilor că oferta globală va rămâne restrânsă în timp ce cererea se va intensifica, relatează Reuters.

    “Investitorii au obţinut profituri pe termen scurt în urma ştirilor care sugerau progrese în negocierile nucleare dintre SUA şi Iran, dar după corecţiile tehnice s-au reluat noile achiziţii, deoarece se aşteaptă ca oferta globală să rămână restrânsă”, a declarat Tatsufumi Okoshi, economist senior la Nomura Securities.

    Administraţia preşedintelui american Joe Biden a restabilit vineri derogările de sancţiuni acordate Iranului pentru a permite proiecte internaţionale de cooperare nucleară, în timp ce discuţiile privind acordul nuclear internaţional din 2015 intră în ultima linie dreaptă.

    În cazul în care Statele Unite ridică sancţiunile impuse Iranului, ţara ar putea spori livrările de petrol, contribuind la oferta globală.

    Ţiţeiul Brent a crescut cu 60 de cenţi, sau 0,6%,la 93,87 dolari pe baril la ora 0152 GMT, după ce anterior a atins cel mai ridicat nivel din 3 octombrie 2014, de 94,00 dolari. Ţiţeiul american West Texas Intermediate a urcat cu 25 de cenţi, sau 0,3%, la 92,56 dolari pe baril, aproape de maximul ultimilor 7 ani atins vineri, după ce mai devreme în cursul şedinţei a coborât până la 91,36 dolari.

    Ambele referinţe au crescut vineri cu peste 2 dolari, într-o majorare timp de şapte săptămâni, din cauza îngrijorărilor continue legate de întreruperile de aprovizionare alimentate de tulburările politice din rândul marilor producători mondiali.

    Preţul petrolului, care a crescut deja cu aproximativ 20% în acest an, este posibil să depăşească 100 de dolari pe baril din cauza cererii globale puternice, au declarat analiştii.

  • O veste bună pentru toţi românii: Preţul gazului şi energiei electrice se plafonează pentru consumatorii casnici şi non-casnici – VIDEO

    Consumatorii casnici şi non-casnici beneficiază de la 1 februarie de cea de a treia schemă de subvenţionare a facturlor la gaz şi energiei electrică. Indiferent de preţul din contract, consumatorii casnici vor plăti 0,8 lei/ kW. În acelaşi timp, consumatorii non-casnici vor trebui să plătească 1 leu/KW preţul la energie electrică şi 0.37 lei/KW preţul pentru gazele naturale.

    „Ordonanţa vine şi plafonează la 1 leu pe kW cu toate taxele incluse, preţul pentru energie electrică, pentru consumatorii non-casnici, în timp ce preţul la gaze naturale va fi plafonat la 0,37 lei pe kW. Consumatorii casnici vor plăti un preţ la energie electrică  plafonat la 0,8 lei pe kW de la 1leu pe kW”, a declarat Dumintru Chisăliţă, preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă, la ZF Live.

     

     

  • Vânzările NFT au atins 555 de milioane de dolari în ultima săptămână. Iata 5 dintre cele mai bine vândute colecţii digitale

    Boom-ul criptomonedelor din ultimii ani a contribuit la propulsarea pe culmi record a unei pieţe tinere în plină dezvoltare: obiectele de colecţie digitale cunoscute sub numele de NFT, scrie Business Insider.

    2021 a fost un an revoluţionar pentru piaţa NFT, cu un volum total de vânzări depăşind 14 miliarde de dolari.

    NFT-urile, sau jetoanele nefungibile, sunt articole unice, de neînlocuit, în mare parte digitale, pe care utilizatorii le cumpără şi le vând online.

    NFT-urile folosesc tehnologia blockchain pentru a păstra o evidenţă digitală a proprietăţii, asemenea criptomonedelor. Jetoanele au fost lansate pentru prima dată pe ethereum, majoritatea NFT-urilor putând fi achiziţionate doar folosind ETH.

    Numai în ultima săptămână, vânzările de NFT au ajuns la 555 de milioane de dolari, conform datelor oferite de NonFungible.com.

    Iată care sunt cele mai bine vândute cinci colecţii NFT din ultima săptămână, potrivit NonFungible:


    1. Bored Ape Yacht Club

    BAYC este o colecţie de 10.000 de NFT Bored Ape – obiecte digitale unice de colecţie care există în blockchain-ul Ethereum. Bored Ape reprezintă un card de membru al Yacht Club şi oferă acces la beneficii numai pentru membri.

    Volumul vânzărilor pe 7 zile: 75,4 milioane USD
    Număr de vânzări: 820
    Cel mai mare preţ de vânzare: 834.938 USD

    2. CryptoSkulls

    CryptoSkulls reprezintă 10.000 de jetoane nefungibile ERC-721 de colecţie stocate pe blockchain-ul Ethereum. Fiecare personaj CryptoSkull este o imagine pixel art unică.

    Volumul vânzărilor pe 7 zile: 33,5 milioane USD
    Număr de vânzări: 5.744
    Cel mai mare preţ de vânzare: 332.275 USD

    3. The Sandbox

    Sandbox este o platformă UGC-voxel condusă de comunitate, care îndeamnă utilizatorii să-şi manifeste virtual creativitatea.

    Volumul vânzărilor pe 7 zile: 24,2 milioane USD
    Număr de vânzări: 1.632
    Cel mai mare preţ de vânzare: 84.553 USD

    4. CyberKongz

    CyberKongz sunt avatare sociale 2D/3D NFT unice, generate aleatoriu.

    Volumul vânzărilor pe 7 zile: 14,2 milioane USD
    Număr de vânzări: 1.221
    Cel mai mare preţ de vânzare: 295.298 USD

    5. FLUF World

    FLUF-urile au fost generate cu ajutorul a 270 de atribute din 14 categorii diferite pentru a fi complet unice prin cel puţin trei grade de separare. Acest lucru exclude expresiile şi dansurile avatarelor, cât şi scena şi coloana sonoră pe care acestea sunt plasate. FLUF-urile sunt stocate ca jetoane ERC721 pe blockchain-ul Ethereum.

    Volumul vânzărilor pe 7 zile: 13,2 milioane USD
    Număr de vânzări: 930
    Cel mai mare preţ de vânzare: 184.709 USD