Tag: premier

  • Premierul Orban: Pensiile speciale trebuie să dispară. Şi magistraţii trebuie să primească pensii la nivelul contribuţiei

    Premierul Ludovic Orban a susţinut joi că guvernul PNL insistă ca pensiile speciale ale magistraţilor să dispară, iar aceştia să primească pensii în funcţie de contribuţii.

    „Decizia politică a Partidului Naţional Liberal este foarte clară, noi susţinem principiul contributivităţii ca principiul care trebuie să stea la baza calculului pensiilor şi susţinem ca sistem de pensii diferenţiat pensiile de serviciu ale cadrelor militare”, a precizat Ludovic Orban, citat de televiziunile de ştiri.

    Luni Orban declarase, referitor la proiectul PNL privind eliminarea pensiilor speciale, că singura excepţie, în acest caz, vizează pensiile de serviciu ale militarilor, nu şi pensiile magistraţilor. „Decizia noastră este clară, noi susţinem calculul pensiilor pe principiul contributivităţii, cu singura excepţia a pensiilor de serviciu care sunt acordate cadrelor militare. Avem şi noi un proiect de lege, are şi USR un proiect de lege. Le cerem parlamentarilor să amendeze, dar să susţină proiectul de lege în care să punem punct practicilor pensiilor speciale, cu excepţia pensiilor de serviciu pentru militari”, a declarat premierul Orban.

    În Parlament sunt două propuneri de eliminare a pensiilor speciale. Miercuri liderii de grup ai Camerei Deputaţilor au respins propunerea deputatului USR Cristian Seidler de a dezbate proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale fără raportul Comisiei pentru Muncă.

    ”Să trântim o dată pentru totdeauna acest episod întunecat”, solicitase Seidler.

    În urma consultărilor dintre liderii grupurilor de la Camera Deputaţilor, Florin Iordache, a anunţat că proiectul se va dezbate după primirea raportului de la comisie.

    Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, să amâne votul pentru proiectul privind pensiile speciale, până în luna februarie, sub pretextul că Guvernul trebuie să se pronunţe pe toate amendamentele.

    Astfel, printre categoriile de pensii speciale care urmează să fie eliminate odată cu adoptarea iniţiativei legislative se numără pensiile funcţionarului public parlamentar, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, pensiile speciale ale judecătorilor CCR şi pensiile de serviciu ale membrilor corpului diplomatic consular al României.

    Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale iniţiată de USR a fost respinsă de Senat pe 26 martie 2018.

     

     

     

  • Alegeri în Marea Britanie. Milioane de britanici, aşteptaţi să decidă soarta Brexit / Ce promite premierul Boris Johnson alegătorilor

    “Votaţi Partidul Conservator, îndepliniţi Brexit şi ajutaţi ţara noastră să meargă mai departe”, a declarat Johnson într-un mesaj video adresat alegătorilor.

    Campania acestuia s-a bazat pe promisiunea de a retrage Marea Britanie din Uniunea Europeană la 31 ianuarie.

    Acordul negociat cu Bruxellesul este “pregătită să îndeplinească Brexit” dacă formaţiunea sa politică va obţine o majoritate în Parlament, a declarat premierul.

    Johnson, în vârstă de 55 de ani, a promis de asemenea că va limita imigraţia şi că va negocia acorduri comerciale post-Brexit cu Statele Unite şi alte ţări non-UE.

    Liderul opoziţiei, Jeremy Corby, a promis că Partidul Laburist va negocia un acord mai bun pentru Brexit, care va fi supus unui nou referendum.

    Aproximativ două treimi din alegători, sau aproximativ 30 de milioane, sunt aşteptate la urne în scrutinul legislativ de joi.

    Potrivit ultimelor sondaje, conservatorii au multe şanse de a câştiga majoritatea locurilor din Parlament.

  • Ce avere are Ludovic Orban. La prima vedere, este cel mai sărac premier de la Revoluţie încoace. Anul trecut ar fi câştigat 3.100 de lei pe lună. DOCUMENT

    Ludovic Orban şi-a publicat declaraţia de avere pe site-ul oficial al Guvernului, la aproximativ o lună de la preluarea mandatului de premier.

    Potrivit declaraţiei de avere, premierul deţine 50% dintr-o casă de 200 mp dobândită în 2014, alături de soţia sa, Mihaela Orban. Singurul bun trecut pe numele premierului este o maşină – un Volkswagen Passat din 2007. 

    Soţia premierului are 2 depozite bancare deschise în anul 2010, unul la Raiffeisen – în valoare de 5.535 euro, şi unul la BCR, în valoare de 6.275 euro. 

    Potrivit declaraţiei de avere, premierul ar fi avut anul trecut un venit net de 3.113 lei pe lună. Venitul declarat este în urma activităţii de consultanţă tehnică către două firme. 

    Vedeţi AICI declaraţia de avere 

  • Mesajul sfâşietor publicat de fiul premierului Albaniei, după ce a aflat că logodnica sa a murit în timpul cutremurului

    Kristi Reçi, logodnica fiului premierului Albaniei, Gregor Rama, a murit în timpul cutremurului, alături de părinţii şi fratele ei, transmite CNN. 

    Gregor Rama a publicat un mesaj pe contul său de Instagram, acesta scriind că „printre nenumăratele victime ale tragediei se numără şi cea mai apropiată persoană mie, alături de fratele, mama şi tatăl său”, adăugând că cei patru au fost găsiţi „sub dărâmături”.  

    Cel puţin 40 de persoane au murit în urma cutremurului cu magnitudinea de 6.4, seismul lovind oraşul Durres, aflat la o distanţă de 36 de kilometri de capitala ţării, Tirana, marţi dimineaţă. Este cel mai puternic seism produs în Albania în ultimii 40 de ani.

    Sute de oameni au fost răniţi, iar multe persoane sunt dispărute, operaţiunile de recuperare fiind încă în desfăşurare.

    În regiune s-au produs mai multe replici marţi dimineaţă, seismele înregistrând magnitudini de 5.0 şi 4.8, potrivit Ministerului Apărării din Albania.

  • Măsura şoc luată de PNL la nici două săptămâni după ce au venit la putere. Anunţul a fost făcut chiar de premier

    De la introducerea în şcoli a programului Cornul şi laptele, în guvernul Adrian Năstase, acum 15 ani, toate guvernele ce i-au urmat au promis să sară şi mai sus: un măr pentru fiecare copil, miere de albine pentru fiecare copil.

    PNL, ajuns la guvernare de două săptămâni, în urma căderii guvernului PSD al Vioricăi Dăncilă, promite o masă caldă pentru toţi copiii, program after-school generalizat, dar şi majorarea salariului minim pe economie.

    Prima săptămână din viaţă guvernul Orban şi-a petrecut-o plângându-se ce dezastru financiar a găsit la instalare: deficite uriaşe, o contabilitate a finanţelor publice ţinută paralel.

    Acum însă tonul a coborât. PNL este, ca orice partid, interesat de scorul electoral. Şi nu de acesta de la prezidenţiale. Pentru că, dacă câştigă prezidenţialele, dar nu şi alegerile locale şi pe cele generale din 2020, nu face altceva decât să revină la situaţia de acum două săptămâni.

    Aşa că este atent. A spus PSD că măreşte salariul minim brut pe economie cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2018? PNL s-a pus pe calcule şi mai pune 50 de lei. În ciuda faptului că este înconjurat de economişti ordoliberali care în ultimii ani au cerut chiar eliminarea salariului minim pe economie, şeful PNL şi şef al guvernului, totodată, a anunţat că salariul minim pe economie va creşte de la 1 ianuarie 2020 cu exact 7,2%. La un salariu minim brut actual de 2.080 de lei, rezultă o creştere de aproape 150 de lei, până la puţin peste 2.200 de lei. Deci peste propunerea PSD.

    Explicaţia lui Ludovic Orban, pe Facebook, acolo unde s-au mutat declaraţiile oamenilor politici: „În cursul acestei săptă­mâni, definitivăm propunerile pentru for­mu­la de calcul al salariului minim. Dacă sta­bi­lim că formula de calcul pentru salariul minim va fi determinată de rata inflaţiei, in­dicele de creştere a preţurilor de consum şi indi­cele de creştere a productivităţii, salariul minim pe economie ar putea creşte cu 7,2%“.

  • Orban îl sfidează pe Donald Trump: Premierul ungar le permite chinezilor de la Huawei să se implice în construcţia reţelei 5G din Ungaria

    Chinezii de la Huawei Technologies vor participa la dezvoltarea reţelei mobile 5G din Ungaria, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban sfidează eforturile lui Donald Trump de a limita businessul gigantului telecom pe baza unor motive de securitate naţională, potrivit Bloomberg.

    Huawei va construi infrastructura din Ungaria alături de grupul Vodafone şi de Deutsche Telekom, anunţă Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

    Acesta spune că Ungaria respinge discriminarea la adresa companiilor pe motive de naţionalitate, adăugând că singurul criteriu pe care îl impune este conformarea legilor naţionale şi respectarea reglementărilor.

    Decizia de a lăsa sau nu Huawei să participe la dezvoltarea reţelelor 5G reprezintă un subiect sensibil pentru guvernele lumii, iar până acum nicio ţară europeană nu a restricţionat accesul chinezilor la proiect.

    Oficialii statelor lumii trebuie să analizeze potenţialele riscuri de securitate şi riscul de a intra în conflict cu Washingtonul pe acest subiect, în balanţă cu excluderea unui jucător cheie pentru menţinerea relaţiilor cu China.

    Huawei a respins în mod repetat acuzaţiile conform cărora ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale pentru ţările în care operează. Săptămâna trecută, şeful Serviiciilor de Inteligenţă din Germania s-a alăturat dezbaterii, susţinând că Huawei „nu este total de încredere” din cauza „nivelului ridicat de dependenţă” faţă de statul chinez.

    Szijjarto nu a specificat rolul pe care îl va avea Huawei în construcţia reţelei 5G din Ungaria.

     

  • Brexitul lui Boris Johnson ar putea fi un dezastru: Economia Marii Britanii pierde 3,5% din potenţiala creştere dacă acordul premierul britanic merge înainte

    Economia Marii Britanii ar putea fi cu 3,5% mai mică pe termen lung pe fondul acordului de Brexit propus de Boris Johnson, în comparaţie cu situaţia în care ar fi rămas în Uniunea Europeană, potrivit avertismentului lansat de Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială (NIESR), citat de Bloomberg.

    Think-tank-ul NIESR susţine că nu se aşteaptă ca economia britanică să fi impulsionată de acordul de Brexit al premierului Johnson, care implică menţinerea pieţei unice.

    În cel mai recent raport, publicat săptămâna aceasta, NIESR arată că perspectivele Marii Britanii sunt „deteriorate de o incertitudine politică şi economică semnificativă şi depinde în mod critic de relaţiile de comerţ ale Regatului Unit după Brexit”.

    „Nu ne aşteptăm ca activitatea economică să crească în urma programului de Brexit propus de guvern. Estimăm că pe termen lung economia va fi cu 3,5% mai mică cu acest acord, în comparaţie cu nivelul la care ar ajunge economia dacă Marea Britanie ar rămâne în UE”, notează NIESR.

    NIESR estimează o creştere economică de sub 1,5% în 2019 şi 2020, plecând de la premisa că incertitudinea cronică se va păstra dar termenii acordului cu UE vor rămâne neschimbaţi. Totuşi, think-tank-ul atrage atenţia că predicţia se supune „unei incertitudini semnificative”.

    Aceştia atrag atenţia că riscurile economice previzionate anterior se menţin parţial, deoarece prediţiile anterioare erau realizate în baza unei situaţii de Brexit fără acord.

    NIESR estimează acum că există o şansă de 15% ca PIB-ul Marii Britanii să fie pe o pantă descendentă în 2020, „reflectând şi riscurile unei încetiniri mai severe la nivel global”.

    Institutul notează că economia Marii Britanii este cu 2,5% mai redusă în prezent decât ar fi putut fi, ca rezultat al votului pentru Brexit din 2016.

     

  • Cine este Ludovic Orban, desemnat premier al României, de către Klaus Iohannis

    Preşedintele PNL Ludovic Orban este un om politic român, în vârstă de 56 de ani, absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988) şi absolvent de studii politice al SNSPA, din 1993. Orban a fost ministru al Transporturilor în perioada 2007-2008, în Guvernul Tăriceanu şi viceprimar al Capitalei între 2004 şi 2007.

    Acesta a avut două mandate de deputat din partea Partidului Naţional Liberal între 2008 şi 2016, şi a ocupat de două ori funcţia de vicepreşeinte al Camerei Deputaţilor. De asemenea, preşedintele liberalilor a mai ocupat şi funcţii în Guvern, fiind Secretar de stat şi preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici(2000-2001) şi secretar de stat, şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului(1999-2000).

    În anul 1996 a ocupat o funcţie de consilier local la sectorul 1 Capitalei, iar între 1992 şi 1996 a fost consilier local la sector 1.

    În partid a ocupat funcţia de primvicepreşedinte al PNL între 2014 şi 2016 şi pe cea de preşedinte al PNL Bucureşti, între 2002 şi 2010. Ludovic Orban este preşedinte al PNL din 2016.

    Ludovic Orban a declarat chiar imediat după anunţul potrivit căruia Guvernul Dăncilă a căzut, că persoana desemnată pentru funcţia de premier din partea PNL va fi chiar el. Moţiunea de cenzură a fost adoptată, joi, în plenul reunit al Parlamentului, fiind 238 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” şi trei voturi anulate.

  • BREAKING Ludovic Orban, prim-ministrul desemnat de Iohannis să formeze noul Guvern/ Liderul PNL, primele declaraţii la Cotroceni

    UPDATE 17.05 Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, într-o declaraţie susţinută marţi la Palatul Cotroceni, că prim-ministrul desemnat este liderul PNL Ludovic Orban.

    „Am decis să desemnez următorul prim-ministru al României în persoana domnului Ludovic Orban, preşedintele PNL, celui mai mare partid din opoziţie, promotorul principal al moţiunii de cenzură. Aşa e democratic corect, aşa se va întâmpla”, a declarat preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai precizat că noul guvern va avea un mandat scurt.

    „După consultările cu partidele politice parlamentare am tras concluzia pe care am spus-o şi după prima rundă de consultări, că se conturează un guvern în jurul PNL-ului. PNL-ul a fost singurul partid care a venit la consultări şi a spus direct că sunt dispuşi să îşi asume guvernarea în această perioadă de tranziţie. Guvernul va avea nu mandat scurt, până la alegerile parlamentare. Personal cred că alegerile anticipate sunt o soluţie foarte bună, dar nu acum cu guvernul dăncilă interimar. Fiecare zi în plus cu acest guvern eşuat e o zi pierdută”, a mai spus Iohannis.

    Klaus Iohannis a mai menţionat care sunt aşteptările de la Guvernul Orban.

    „Organizarea alegerilor prezienţiale, elaborarea proiectului de buget pentru 2020, închiderea bugetului pe anul 2019, dar şi multe alte lucruri aştept de la Guvernul Orban şi sunt convins că se vor strădui să pună pe picioare o guvernare de tranziţie de succes, fiindcă asta ne dorim cu toţii. Am discutat mult şi ce trebuie să facă Guvernul şi ce poate să facă Guvernul. Situaţia nu va fi simplă deloc pentru că opoziţia în Parlament este atât cât am văzut-o la moţiunea de cenzură şi va fi destul de greu de negociat păroiecte legislative complicate. Cum va fi legea bugetului pe anul 2020. Am încrederea că Ludovic Orban se va ocupa la modul cel mai serios de aceste chestiuni”, a mai punctat Iohannis.

     

    UPDATE 17.00 Ludovic Orban va fi prezent la Cotroceni, când anunţă Klaus Iohannis premierul – surse

    Ludovic Orban a plecat de la întâlnirea restrânsă pe care a avut-o cu liderii grupurilor parlamentare ale PNL, Raluca Turcan şi Florin Cîţu, direct la Palatul Cotroceni, unde preşedintele Klaus Iohannis urmează să anunţe la ora 17.00 premierul desemnat, au spus surse politice, pentru MEDIAFAX.

    La ora 15.00 liderul PNL a avut o întrevedere la sediul partidului din Aleea Modrogan în care au fost discuţii despre componenţa noului Executiv. Acesta a venit cu 3 nume pentru fiecare minister.

    Discuţiile au vizat şi strategia şi negocierile din Parlament ale liberalilor, la votul de învestitură al noului Guvern în plenul reunit al Legislativului, potrivit surselor citate.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut trei runde de consultări cu partidele politice în vederea formării noului Executiv. Şeful statului este aşteptat să anunţe premierul desemnat, marţi, de la ora 17.00, la Palatul Cotroceni, unde sunt amplasate două pupitre.

     

    UPDATE 13.30 Iohannis va anunţa la ora 17.00 numele celui pe care-l desemnează pentru formarea unui nou Guvern. Mediafax transmite LIVE conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni

    Şeful statului susţine o declaraţie de presă, marţi, la ora 17.00, la Palatul Cotroceni, informează Administraţia Prezidenţială.

     

    UPDATE 12.00 Ludovic Orban este ultimul lider politic care a intrat la consultările cu şeful statului

    UPDATE Kelemen, după a doua rundă de consultări de la Cotroceni: Nu respingem şi nu promitem susţinere

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune, după cea de-a doua rundă de consultări de la Cotroceni, că Uniunea nu respinge şi nu promite susţinere pentru noul guvern înainte să vadă programul de guvernare.

    „Am discutat ce urmează să se întâmple, probabil că astăzi dl. Iohannis va anunţa viitorul prim-ministru. Eu am spus că nu dăm un cec în alb nimănui, nu respingem şi nu promitem susţinere înainte să vedem programul de guvernare şi care sunt măsurile pe care le va lua guvernul în următoarea perioadă de un an, care este lista de miniştri. După ce ştim toate aceste detalii putem spune dacă susţinem sau nu susţinem. Nu am avut discuţii cu cei care vor încerca formarea unui guvern, astfel de discuţii nu au existat, deci în acest moment nu suntem în măsură să promitem nimic”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Kelemen.

    Acesta a reiterat faptul că UDMR nu doreşte o guvernare care să foloseacă ordonanţe de urgenţă în domeniile sensibile, cum ar fi justiţie, legile electorale, administraţie.

    „E o perioadă atipică, vor fi trei rânduri de alegeri, cu dorinţa unora de a ajunge la anticipate, cu dorinţa altora de a face nu ştiu ce. E greu de spus dacă guvernul va trece din prima încercare sau la a doua. Poziţia noastră este foarte cunoscută, de a nu schimba legislaţia electorală privind alegerea primarilor cu un an înainte de alegerile locale, iar pe de altă parte noi susţine alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, nu văd argumentele pentru care ar trebui să schimbăm această regulă. Oricum, am intrat în perioada de un an de zile când nu ar trebui modificată legislaţia electorală”, a subliniat liderul UDMR.

    În ceea ce priveşte componenţa viitorului guvern, Kelemen a explicat că nu s-a discutat despre nume, deoarece încă nu ştie cu ce propuneri de miniştri va veni premierul desemnat.

    „Depinde de cine propune, bineînţeles, dacă îl propune pe Băsescu la Transporturi nu o să dau votul nici dacă mi se usucă mâna”, a conchis Kelemen Hunor.

     

    UPDATE Barna, către Iohannis: Dacă vreţi să scăpăm ţara de PSD, aveţi curajul să facem acum anticipate

    Liderul USR, Dan Barna, a declarat marţi că, în timpul consultărilor de la Cotroceni, că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să aibă ”acum curajul” de a declanşa alegeri anticipate. Alternativa ar fi, în opinia lui Barna, ca România să aibă ”guvern slab, aflat în permanenţă la mâna PSD”.

    ”Am ieşit de la consultări unde preşedintele Iohannis mi-a reconfirmat că îşi doreşte alegeri anticipate. Chestiunea calendarului pentru anticipate consideră însă ca trebuie abordată abia după alegerile prezidenţiale. Argumentul pe care l-a invocat a fost nevoia de a o înlocui urgent pe Dăncilă. Domnule Iohannis, haideţi să nu mai gândim pe azi pe mâine”, a scris pe Facebook Dan Barna.

    El a mai spus că alternativa ar fi numirea unui guvern ”slab, aflat în permanenţă la mâna PSD”.

    ”Care e alternativa la anticipate? Să puneţi acum un guvern slab, fără susţinere parlamentară, aflat în permanenţă la mâna PSD şi a celorlalte partide pesediste din Parlament, conduse de Ponta şi Tăriceanu, partide care împreună au majoritatea în Legislativ. Un astfel de guvern nu va putea să facă reformele de care România are nevoie şi ne trezim, la fel ca în 2016, că după un an de zile se întoarce PSD pe cai mari la guvernare. Aţi uitat anul 2016? Ştiu foarte bine despre ce vorbesc, am fost în guvernul Cioloş, ştiu cât de mult ne-a afectat lipsa de susţinere”, a adăugat liderul USR.

    El cere declanşarea alegerilor anticipate ”acum, cât PSD este slab”.

    ”Haideţi mai bine să facem anticipate acum, cât PSD este slab. Să mergem acum în faţa oamenilor şi să câştigăm o majoritate solidă în Parlament. Vă garantez că dacă facem alegeri acum, PSD nu va mai reveni la guvernare pentru 10 ani de-acum înainte. Dacă vreţi cu adevărat să scăpăm ţara de PSD; aveţi curajul să facem acum anticipate”, a conchis preşedintele USR.

     

    UPDATE Dan Barna, primul care se consultă, marţi, cu preşedintele Iohannis privind desemnarea premierului

    Următorii lideri ai partidelor parlamentare care vor discuta, marţi, cu şeful statului sunt Kelemen Hunor din partea UDMR şi Ludovic Orban din partea PNL.

    USR a stabilit, luni seara, în cadrul unei întruniri a liderilor partidului, că la noua rundă de consultări de la Cotroceni, marţi, cu preşedintele Klaus Iohannis va merge cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate.

    Kelemen Hunor a declarat, la finalul consultărilor de vineri la Cotroceni, că UDMR a propus mai multe variante de Guvern preşedintelui Klaus Iohannis, un premier din Uniune, un prim-ministru independent, nu tehnocrat, susţinut politic şi variata Ludovic Orban şef al Executivului.

    Ludovic Orban a declarat, luni, că partidul său va susţine propunerea de Guvern a preşedintelui Klaus Iohannis, rezultată în urma negocierilor avute la Cotroceni. Liberalul a afirmat că va avea discuţii cu toate formaţiunile politice care au susţinut moţiunea pentru a susţine propunerea de Guvern.

    Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moţiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. PNL a stabilit cu mai mult timp urmă, în forurile statutare ale partidului, ca Ludovic Orban să fie propunerea de premier.


    Călin Popescu Tăriceanu a declarat, după consultările de luni cu Klaus Iohannis, că acesta discută cu partidele pentru că vrea să vadă dacă viitorul premier şi Guvern întrunesc majoritatea în Parlament. El a precizat că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.

    Chestionat dacă i-a transmis şefului statului care sunt condiţiile ca ALDE să susţină noul Guvern, Tăriceanu a spus că parlamentarii formaţiunii nu ar vota un Executiv din care să facă parte PMP al lui „Petrov, informatorul Securităţii”.

    Totodată, Eugen Tomac a anunţat că s-a întâlnit, luni la Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a reiterat şefului statului condiţiile PMP pentru susţinerea unui nou Executiv, precizând că discuţiile despre viitorul Cabinet de miniştri vor fi purtate împreună cu premierul desemnat.

    „Am reiterat, cu această ocazie, priorităţile PMP în perspectiva susţinerii noului guvern: revenirea la alegerea primarilor în două tururi, necesitatea de a reduce numărul de parlamentari la 300 sau înfiinţarea unui Minister pentru Relaţia cu R. Moldova”, a afirmat Tomac, pe reţeaua de socializare.

    Şi Victor Ponta a mers, luni, la o discuţie cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, după ce la consultările de vineri a lipsit.

    „Nu puteam să îi spun absolut altceva decât ceea ce am spus şi public şi anume că am făcut un lucru bun că am dat jos Guvernul Dăncilă, pentru că era un guvern incompetent şi corupt. Mai departe mi-aş dori să vedem un guvern cinstit şi competent care vine. Un guvern doar al unui singur partid care are mai puţin de 100 de parlamentari în Parlament eu nu văd cum poate să guverneze. Poate nu mă pricep la politică, poate nu ştiu să guvernez, dar să guvernezi cu 100 de parlamentari din 465 nu îmi dau seama cum poţi să îţi treci bugetul şi legi importante pe care oamenii le aşteaptă”, a explicat, ulterior consultărilor, liderul Pro România, la Digi 24.

    În schimb, USR a stabilit, luni seara, în cadrul unei întruniri a liderilor partidului, că la noua rundă de consultări de la Cotroceni, marţi, cu preşedintele Klaus Iohannis va merge cu un mandat clar pentru stabilirea unui calendar pentru alegeri anticipate.

    Astfel, parlamentarii USR ar putea analiza acordarea votului de învestitură unui cabinet de tranziţie care îşi asumă o durată de viaţă limitată pentru pregătirea alegerilor, cu anumite condiţii:

    „1. Adoptarea legii privind alegerea primarilor în două tururi – esenţială pentru legitimitatea aleşilor locali şi recuperarea democraţiei la nivel local.

    2. Adoptarea iniţiativei «Fără Penali în Funcţii Publice» pentru care au semnat peste un milion de români.

    3. Desfiinţarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori, dintre care mulţi au comis noi fapte de violenţă.

    4. Consultarea Parlamentului asupra propunerii pentru poziţia de comisar european ce revine României.

    5. Orice membru al Guvernului trebuie să respecte criteriile de integritate USR”, arată USR, într-un comunicat de presă.

    Încrederea în Guvernul Dăncilă a fost retrasă prin adoptarea moţiuni de cenzură, în plenul reunit de joi al Parlamentului. Klaus Iohannis a avut, vineri, consultări cu partidele în vederea formării unui nou Guvern. PNL a stabilit cu mai mult timp urmă, în forurile statutare ale partidului, ca Ludovic Orban să fie propunerea de premier.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat cine este noul prim-ministrul al România

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, într-o declaraţie susţinută marţi la Palatul Cotroceni, că prim-ministrul desemnat este liderul PNL Ludovic Orban

    Stire in curs