Au apărut astfel pantofii de alergare realizaţi în proporţie de 30% dintr-un material obţinut dintr-o varietate de porumb, cauciuc natural şi alge, Vivobarefoot Primus Lite II Bio, cărămizi de yoga din plută de la Hugger Mugger sau Decathlon, costume de surfing în care cauciucul natural înlocuieşte neoprenul în proporţie de peste 80% cum ar fi cele de la Patagonia ori geci din resturi de material textil combinat cu fibre obţinute din sticle de plastic reciclate, propuse de Jack Wolfskin.
Tag: petrol
-
INS: Producţia internă de petrol a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2018
Principalele resurse de energie primară în perioada în perioada ianuarie – iunie 2019 au prezentat o valoare totală de 17.239.000 tone echivalent petrol, în creştere cu 241.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.
Producţia internă a însumat 10.178.000 tone, în scădere cu 155.000 tone faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7.060.000 tone.
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 0,4% în primul semestru al anului faţă de aceeaşi perioadă din 2018, iar consumul populaţiei s-a majorat cu 18,5%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător
Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.
„Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.
Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.
„Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.
Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.
Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.
Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.
Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de a adresa problema schimbărilor climatice.
Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.
Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.
Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.
-
Criza vine din Rusia: Fenomenul care ar putea paraliza întreaga Europă
În Nikolaievka, la est de o cotitură a fluviului Volga, spun autorităţile, cloruri corozive au intrat, în aprilie, în reţeaua de conducte de petrol de 65.000 de kilometri a Rusiei, provocând prima închidere din istorie a principalei artere de export către Europa. Preşedintele Vladimir Putin s-a grăbit să dea vina pe operatorul naţional Transneft, spunând pe 30 aprilie că această criză provoacă pagube „uriaşe. Opt zile mai târziu, anchetatorii au acuzat o grupare de contrabandişti care lucrau în înţelegere cu o companie locală ce avea acces la sistemul Transneft prin linii de alimentare din Nikolaievka, unde are o rafinărie, scrie Bloomberg.
Valia Martinenko, în vârstă de 72 de ani, poate vedea clar din curtea casei albastre în care trăieşte de-o viaţă depozitul unde se presupune că a avut loc contaminarea. Ea povesteşte că acel du-te-vino continuu de camioane-cisternă care o trezea la orice moment din zi şi din noapte s-a oprit în mod misterios prin aprilie.„Nu le duc lipsa, spune ea în timp ce urmăreşte cu privirea găinile care ciuguleau liniştite de-a lungul drumului. „Nu făceau decât să ridice praful. Iar depozitul ăla nu a angajat niciodată oameni de-ai locului.”
Comisia de Investigaţii a Rusiei acuză grupul de furtul unei cantităţi de petrol în valoare de cel puţin 1 milion de ruble (15.400 dolari) pregătite pentru a fi livrată prin conducte. Hoţii şi-au acoperit urmele înlocuind petrolul cu un volum similar de amestec lichid format din ţiţei brut şi cloruri organice.Schema a durat aproximativ 10 zile şi a dus la contaminarea a 5 milioane de tone de petrol exportat prin oleoductul Drujba în Belarus şi de acolo mai departe, afectând activitatea rafinăriilor din Europa de Est şi Germania. O parte semnificativă din exporturi a luat calea Balticii, fiind transportată cu tancuri petroliere. Uriaşele vapoare au stat ancorate mult timp prin porturi cu ţiţeiul poluat până când s-a găsit o rezolvare crizei. Clorurile organice pot coroda echipamentele rafinăriilor dacă sunt încălzite.
Nodul din Nikolaievka avea capacitatea de a pompa până la 40.000 de tone de petrol pe lună, sau aproximativ 1.300 de tone pe zi. Asta înseamnă că fiecare tonă de ţiţei fals s-ar putea să fi ajuns să contamineze aproape 400 de tone de petrol aflat deja în reţea.
„Aceasta este o poveste despre lăcomie şi fraudă la scară mică ce se ciocnesc de incompetenţă şi de lipsa controlului asupra a ceea ce se întâmplă în conductă, explică strategul specializat în petrol al Bloomberg Julian Lee. Cel puţin patru dintre cei şase suspecţi luaţi în colimator de Comisia de Investigaţii au fost arestaţi. Printre ei este şi o femeie, proprietarul cu numele al companiei care controlează depozitul din Nikolaievka. Unnele surse spun că adevăraţii proprietari s-ar putea să fie străini.Fostul proprietar al instalaţiei, Roman Truşev, cetăţean cu dublă cetăţenie, ruso-malteză, a declarat că a vândut depozitul anul trecut, potrivit ziarului rusesc Kommersant. Truşev, care este căutat pentru a fi interogat în Rusia, a spus publicaţiei că era în Germania când scandalul a izbucnit şi arestările au început şi că şi-a anulat planurile de a se întoarce la Moscova. Zvonurile spun că s-ar ascunde în Germania.
Şeful de la Transneft, Nikolay Tokarev, care a fost, ca şi Putin, agent al serviciilor secrete sovietice KGB la Dresda în timpul Războiului Rece, a declarat la întâlnirea cu preşedintele că operatorul de conducte pentru petrol are aproximativ 150 de puncte de colectare în toată ţara similare cu cel din Nikolaievka. Cele mai multe dintre ele, a spus el, sunt operate de mari companii petroliere. Tokarev este prieten cu Putin. O mare parte din petrolul exportat de Rusia este extras de compania de stat Rosneft, condusă de un alt aliat al lui Putin, Igor Secin.
Diluarea petrolului contaminat ar costa Transneft, companie de stat, mai mult de 370 milioane de dolari, potrivit analistului Citigroup Inc. Ronald Smith. Petrolul alterat trebuie amestecat cu ţiţei curat pentru a se evita avarierea instalaţiilor din rafinării.„Transneft a fost prins cu garda jos pentru că, ei bine, acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, crede Vitali Iermakov, expert în petrol la Institutul Oxford pentru Studii Energetice de la Moscova. Viceprim-ministrul Dmitri Kozak a declarat că Transneft va plăti factura pentru orice daune fizice suferite de partenerii săi din Belarus, Polonia şi din alte state ca urmare a fluxurilor contaminate. Nota de plată finală va fi probabil sub 100 milioane de dolari, potrivit ministrului energiei, Aleksander Novak.
Truşev, fostul proprietar, a declarat pentru Kommersant că depozitul din Nikolaievka nu are o capacitate atât de mare încât să poată contamina atât de mult petrol. Transneft testează fluxul de contaminanţi la fiecare 10 zile, aşa că dacă Nikolaievka a fost singura sursă de diclorură, atunci concentraţia trebuie să fi fost extraordinar de ridicată, apreiază Rustam Tankaev, şeful consultanţei Infotek-Terminal de la Moscova.
„Companiile de petrol mari nu se ating de soluţie pentru că este vorba de tehnologie din epoca de piatră, iar micii producători care o folosesc nu au capacitatea de a face rău, a spus Tankaev. „Aşa că, dacă nu a fost un accident, probabil că a fost un act intenţionat. Şi autorităţile de la Kremlin dau de înţeles că şi ele cred la fel.
Înapoi în sat, Elena şi Valeri, un cuplu, ambii trecuţi de 50 de ani, spun oricui îi întreabă că ştiau că ceva nu este în regulă când instalaţia şi-a schimbat proprietarii, iar noii patroni au încetat să interacţioneze cu localnicii. Ei povestesc că vechiul management era generos, construind o biserică şi oferind cadouri şcolii în timpul sărbătorilor.„Însă de la noul management noi nu am obţinut nimic, a spus bărbatul. În plus, intervine Martinenko, care trăieşte din copilărie în acel sat, toţi acei oameni ai petrolului sunt inofensivi în comparaţie cu pericolul real – instalaţia de reciclare a bateriilor de la marginea oraşului. „Nu poţi respira când vântul se schimbă în direcţia greşită, a spus ea. „Am încercat totul pentru a o închide, dar nimic nu merge. De ce nu este acesta un scandal internaţional?”
Între timp, Ungaria a raportat că a început să primescă petrol curat prin oleoductul Drujba. La fel şi mai multe rafinării din Germania. Rusia este cel mai mare furnizor de petrol al Germaniei, iar principala rută de transport pentru acest combustibil către cea mai mare economie europeană este conducta Drujba, construită în anii 1960, aminteşte Deutsche Welle.
Nu există date exacte, dar se estimează că această criză a adus producţia de petrol a Rusiei la minimul ultimelor 11 luni şi a forţat unele ţări să-şi folosească rezervele strategice. Unele rafinării şi-au redus la minimum activitatea. În Germania de Est, criza a provocat o penurie de păcură, iar preţurile combustibilului au urcat rapid. Cu toate acestea, cazul Drujba nu a avut parte de prea multă acoperire în presa naţională germană, sau internaţională, în ciuda faptului că a afectat o bună parte din ţări est-europene, printre care Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Belarus şi Ucraina. În Germania, este posibil ca mass-media să fi fost înşelată de politica oficială de informare. Timp de câteva săptămâni, oficialii ruşi, precum şi companiile petroliere europene s-au grăbit să minimalizeze impactul sau chiar să ascundă consecinţele a ceea ce a fost probabil cel mai mare dezastru din istoria industriei petroliere din Rusia.
De exemplu, pe pagina de start a rafinăriei PCK din Schwedt, Germania – care este alimentată prin conducta Drujba încă din perioada fostei Germanii de Est – nu se menţionează oprirea livrărilor de petrol. „Problema petrolului brut este coordonată de partenerii noştri, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al PCK, Vica Fajnor. Iar aceşti parteneri sunt compania rusească deţinută de stat Rosneft şi grupul anglo-olandez Shell, care are interese mari în Rusia. Interese mari acolo are şi compania petrolieră franceză Total, care operează o rafinărie în oraşul Leuna din estul Germaniei – este vorba de una dintre cele mai mari rafinării din Europa. Şi această rafinărie a avut de suferit de pe urma importului de petrol contaminat. În luna mai, exporturile de petrol către Polonia şi Germania au fost efectiv zero, în timp ce exporturile către Cehia, Slovacia şi Ungaria au scăzut cu 60%.
Unii comentatori cred că arestările făcute de autorităţile ruse sunt doar peşti mărunţi prăjiţi pentru miros, pentru a crea impresia de ospăţ. Sunt zvonuri care spun că poluarea ţiţeiului exportat prin Drujba este un act de sabotaj, executat într-o perioadă în care concurenţa cu SUA creşte, iar Rusia intenţiona ca în mai să-şi majoreze exporturile lunare până la maxime pe cinci ani, înainte de expirarea unei înţelegeri privind reduceri de producţie convenite cu OPEC. Conducta are o capacitate de 1 milion de barili pe zi sau 1% din cererea globală totală de ţiţei, ceea ce are un impact asupra preţurilor la nivel mondial. Preţurile petrolului Brent au sărit la maximul pe 6 luni, de 75 de dolari pe baril, din cauza contaminării. Rusia este al doilea exportator de petrol ca mărime din lume, după Arabia Saudită. Moscova se pare că a pierdut o jumătate de miliard de dolari pe zi în profiturile din petrol.
-
Atac cu drone asupra a două staţii de petrol din Arabia Saudită/ Reacţia autorităţilor: Un act „laş” de terorism
Ministrul Energiei al celui mai mare exportator de petrol din lume a declarat că atacul a provocat un incendiu, care a fost controlat şi a provocat daune minore la o staţie de pompare, dar nu a afectat producţia de petrol sau exporturile de produse petroliere şi ţiţei.
Ministrul Energiei, Khalid al-Falih, a declarat pentru mass-media de stat că atacul cu drone şi sabotajul de duminică al celor patru nave, inclusiv două nave petroliere din Arabia Saudită, produs în apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, reprezintă o ameninţare la rezervele globale de petrol.
„Aceste atacuri dovedesc încă odată că este important să combatem entităţile teroriste, inclusiv miliţiile hutti din Yemen, care sunt susţinute de Iran”, a afirmat Falih într-o declaraţie în limba engleză emisă de ministerul său.
Postul de televiziune aparţinând rebelilor hutti, Masurah TV, a anunţat anterior că organizaţia a lansat atacuri de tip „dronă” asupra instalaţiilor „vitale” din Arabia Saudită ca răspuns la „agresiunea şi blocada continuă” asupra Yemenului.
-
Rusia a găsit şase suspecţi în scandalul petrolului contaminat exportat către Europa
Comitetul de Investigaţii din Rusia a identificat şase suspecţi care ar fi fost implicaţi în contaminarea a milioane de barili de petrol, din cauza căreia livrările către mai multe ţări europene au fost oprite, potrivit Bloomberg.
Suspecţii, printre care CEO-ul companiei Nefteperevalka OJSC, Svetlana Balabay şi adjunctul Rustam Khusnutdinov, sunt acuzaţi că ar fi furat în mod repetat petrol în valoare de cel puţin 1 milion de ruble (15,300 dolari), în perioada august 2018 – aprilie 2019.
Patru dintre suspecţi au fost reţinuţi iar ceilalţi doi sunt căutaţi de anchetatori, potrivit unui anunţ oficial.
În lunile martie şi aprilie 2019, o parte dintre suspecţi ar fi furnizat petrol contaminat cu cloruri organice pentru a ascunde faptul că au furat petrol, potrivit anchetatorilor. Apoi, petrolul contaminat a intrat în sistemul naţional operat de Transneft PJSC.
La finalul lunii aprilie, rafinăriile din mai multe ţări din Europa de Est au refuzat să accepte petrol din conducta Druzhba, care porneşte din Rusia, pe fondul unor raporate cu privire la nivelul extrem de ridicat de cloruri din petrol. Asta a dus la oprirea legăturilor de export a Druzhba, iar furnizarea nu a fost încă reluată.
Aproximativ 30 de milioane de barili sunt contaminaţi, potrivit estimărilor companiei de consultanţă Energy Aspects.
-
Europa se zdruncină într-un nou scandal: Rusia a exportat spre Europa petrol contaminat de 2,7 miliarde de dolari
Rusia este din nou subiectul unui scandal, în urma contaminării masive a petrolului transportat prin conducta Drujba către Belarus, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria. Semnalul de alarmă a fost dat de o scrisoare trimisă de compania Gomeltransneft, din Belarus, potrivit Reuters.
„Vă rugăm să luaţi imediat toate măsurile necesare pentru evitarea eventualelor pierderi şi a altor consecinţe negative”, se arată în scrisoarea companiei de transport petrolier, datată în 19 aprilie.
Gomeltransneft a descoperit, în perioada 19 – 22 aprilie, că petrolul din conducta Drujba, operată de firma rusă de transport petrolier Transneft, deţinătoare de monopol din punct de vedere al exportului petrolului rusesc, este contaminat cu compuşi clorizi organici, care sunt utilizaţi în puţurile de petrol pentru curăţare şi creşterea producţiei. Transneft, condusă de Nikolai Tokarev, a refuzat să comenteze situaţia. Managerii tuturor marilor companii producătoare de petrol din Rusia au declarat, de asemenea, că încercările lor de a obţine informaţii de la Transneft au eşuat, iar modul în care petrolul a fost contaminat sau cine a fost vină a rămas un mister.
-
Veşti proaste: Preţurile combustibililor ar putea creşte dacă Arabia Saudită reduce exporturile de petrol în luna aprilie
Arabia Saudită plănuieşte să îşi reducă exporturile de petrol crud în luna aprilie sub 7 milioane de barili pe zi, în timp ce producţia va rămâne sub 10 milioane de barili pe zi, potrivit oficialilor statului citaţi de CNBC.
Alocările companiei de stat Saudi Aramco pentru luna aprilie sunt cu 635.000 de barili pe zi sub „nominalizările” clienţilor – adică sub nivelul cerut de rafinării şi de clienţi, potrivit oficialilor.
„În ciuda unei cereri foarte puternice de la clienţii internaţionali, de peste 7,6 milioane barili pe zi, clienţii primesc sub 7 milioane barili pe zi”, au transmis oficialii.
De asemenea, şi exporturile lunii martie vor fi sub valoare de 7 milioane de barili pe zi, adaugă aceştia.
„În acest mod producţia va rămâne mult sub 10 milioane de barili pe zi în luna aprilie”, transmit oficialii, adăugând că producţia va fi şi sub nivelul de 10,3 milioane barili pe zi pentru care regatul a semnat un acord de producţie cu OPEC.
-
Norvegia se retrage din activităţi de explorare şi exploatare a petrolului şi gazelor
Participaţiile la companii integrate, cum sunt Royal Dutch Shell, Exxon Mobil şi alte companii majore implicate în exploatarea şi vânzarea petrolului nu vor fi vândute.Fondul, care a folosit banii câştigaţi din exploatarrea rezervelor de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, nu va renunţa nici la acţiunile deţinute la compania norvegiană Equinor.Acţiunile companiilor din energie reprezintă 5,9% din investiţiile fondului, la finele anului 2018, valorând aproximativ 37 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte din acţiuni aparţin companiilor integrate şi mai puţin sunt deţinute la companii mici, de explorare şi producţie. -
Fondul Suveran al Norvegiei se gândeşte să scoată din portofoliul de peste 1.000 de miliarde dolari deţinerile în petrol şi gaze
Guvernul Norvegiei se gândeşte să renunţe la toate deţinerile în petrol şi gaze pe care le are în portofoliul de peste 1.000 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
După o perioadă de peste un an de discuţii şi deliberări, Ministrul de Finanţe se pregăteşte să anunţe dacă fondul gigant al Norvegiei este pregătit să renunţe la deţinerile de aproape 40 de miliarde de dolari pe care le are în petrol şi gaze.
Principalul factor care a determinat Ministerul de Finanţe să cântărească această decizie este dubla expunere pe care o are pe pieţele de petrol.
În contextul în care Norvegia este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Vestul Europei, fondul este deja legat strâns de petrol, aproape o cincime din exporturile statului fiind în acest sector.
Banca centrală, care supraveghează fondul, insistă că planul este gândit doar pe considerente financiare şi că nu reflectă opinia asupra perspectivelor pieţei.