BusinessMagazin

Tag: organizare

  • METRO Cash & Carry România, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne – un parteneriat strategic pentru susţinerea industriei HoReCa

    Parteneriatul dezvoltat de METRO Cash & Carry România împreună cu ASE Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne are ca scop educarea şi formarea în domeniul HoReCa şi evidenţiază implicarea activă a METRO în dezvoltarea unor iniţiative care să vină în sprijinul clienţilor săi profesionişti.

    Programul de studii postuniversitare Managementul Strategic al Ospitalităţii dezvoltat de către ASE Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne (Elveţia), cea mai prestigioasă şcoală din lume în domeniul turismului şi ospitalităţii, urmăreşte să ofere cunoştinţele teoretice şi practice, dar şi instrumentele necesare consolidării abilităţilor în domeniul HoReCa. Acesta este realizat după un curriculum de ultimă oră, care cuprinde informaţii despre tendinţele şi provocările industriei, strategiile de management, managementul operaţiunilor specifice, dezvoltarea planului de afaceri şi metodele de implementare a acestuia, managementul performanţei şi al crizelor. Lectori ASE şi experţi din industria HoReCa din România, dar şi specialişti ai École Hôtelière de Lausanne vor oferi participanţilor o mai bună înţelegere a modului în care pot gestiona cu succes operaţiunile din domeniul ospitalităţii.  

    Programul este disponibil pentru circa 20 de cursanţi care au absolvit o formă de învăţământ superior şi au minimum 2 ani de experienţă relevantă în câmpul muncii. Acesta se desfăşoară pe o perioadă de 36 zile (198 ore) în intervalul septembrie 2017 – martie 2018 şi este structurat în şapte module, oferind 27 de credite ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile). Totodată, absolvenţii programului de studii postuniversitare vor primi un certificat de atestare a competenţelor profesionale, recunoscut de Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi un certificat de educaţie executivă eliberat de École Hôtelière de Lausanne.

    În cadrul colaborării, METRO Cash & Carry România va susţine activităţile ştiinţifice din cadrul programului, punând la dispoziţie Academia de Gastronomie METRO, din magazinul METRO Militari, pentru organizarea unor serii de module aplicative şi a unor cursuri susţinute de profesori din cadrul ASE Bucureşti şi specialişti ai École Hôtelière de Lausanne, şi organizate cu sprijinul asociaţiilor profesionale din industria HoReCa. METRO Cash & Carry România promovează programul Managementul Strategic al Ospitalităţii şi în rândul clienţilor săi.

     

  • METRO Cash & Carry România, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne – un parteneriat strategic pentru susţinerea industriei HoReCa

    Parteneriatul dezvoltat de METRO Cash & Carry România împreună cu ASE Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne are ca scop educarea şi formarea în domeniul HoReCa şi evidenţiază implicarea activă a METRO în dezvoltarea unor iniţiative care să vină în sprijinul clienţilor săi profesionişti.

    Programul de studii postuniversitare Managementul Strategic al Ospitalităţii dezvoltat de către ASE Bucureşti şi École Hôtelière de Lausanne (Elveţia), cea mai prestigioasă şcoală din lume în domeniul turismului şi ospitalităţii, urmăreşte să ofere cunoştinţele teoretice şi practice, dar şi instrumentele necesare consolidării abilităţilor în domeniul HoReCa. Acesta este realizat după un curriculum de ultimă oră, care cuprinde informaţii despre tendinţele şi provocările industriei, strategiile de management, managementul operaţiunilor specifice, dezvoltarea planului de afaceri şi metodele de implementare a acestuia, managementul performanţei şi al crizelor. Lectori ASE şi experţi din industria HoReCa din România, dar şi specialişti ai École Hôtelière de Lausanne vor oferi participanţilor o mai bună înţelegere a modului în care pot gestiona cu succes operaţiunile din domeniul ospitalităţii.  

    Programul este disponibil pentru circa 20 de cursanţi care au absolvit o formă de învăţământ superior şi au minimum 2 ani de experienţă relevantă în câmpul muncii. Acesta se desfăşoară pe o perioadă de 36 zile (198 ore) în intervalul septembrie 2017 – martie 2018 şi este structurat în şapte module, oferind 27 de credite ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile). Totodată, absolvenţii programului de studii postuniversitare vor primi un certificat de atestare a competenţelor profesionale, recunoscut de Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi un certificat de educaţie executivă eliberat de École Hôtelière de Lausanne.

    În cadrul colaborării, METRO Cash & Carry România va susţine activităţile ştiinţifice din cadrul programului, punând la dispoziţie Academia de Gastronomie METRO, din magazinul METRO Militari, pentru organizarea unor serii de module aplicative şi a unor cursuri susţinute de profesori din cadrul ASE Bucureşti şi specialişti ai École Hôtelière de Lausanne, şi organizate cu sprijinul asociaţiilor profesionale din industria HoReCa. METRO Cash & Carry România promovează programul Managementul Strategic al Ospitalităţii şi în rândul clienţilor săi.

     

  • Armata irakiană a preluat controlul asupra oraşului kurd Kirkuk

    Guvernul federal de la Bagdad a confirmat luni după-amiază preluarea controlului asupra sediului Guvernoratului regional, situat în centrul oraşului Kirkuk.

    Surse din Kirkuk au declarat că armata irakiană nu a întâmpinat rezistenţă din partea miliţiilor kurde.

    Luni dimineaţă, la periferia oraşului Kirkuk au fost semnalate confruntări militare între armata irakiană şi serviciile de securitate kurde.

    Kirkuk nu face parte din regiunea Kurdistanul irakian, dar locuitorii oraşului au participat la controversatul referendum care a avut ca rezultat decizia independenţei Kurdistanului faţă de Irak.

    Statele Unite au îndemnat atât Guvernul de la Bagdad, cât şi autorităţile kurde să evite amplificarea conflictului.

  • “Miliardarul fără casă” investeşte 500 de milioane de dolari în construcţia unui spaţiu de studiu pentru oamenii de ştiinţă

    Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spaţiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea oraşului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare şi va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de ştiinţă să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.

    Berggruen a anunţat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitaţi de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.

    Două animale de jucărie par să fie printre puţinele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanţului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanţului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunţat la tablouri, proprietăţi scumpe, dar şi la cele mai banale lucruri, pe care le deţin mai degrabă oamenii obişnuiţi.

    Casele, maşinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declaraţia de avere a unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori şi filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit şi nu are copii. Îşi petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care îşi aduce aminte fiind cea de la Paris, deşi are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist şi s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecţionari ai operelor sale. Berggruen îşi aminteşte că în adolescenţă scria noi constituţii şi se certa cu autorităţile.

    A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elveţian unde studia, a terminat liceul în Paris şi s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanţe. A început să-şi investească economiile în acţiuni şi obligaţiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moştenită.

    ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂŞTIGAT ÎN PROPRIETĂŢI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanţuri hoteliere în întreaga lume şi compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o şi a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvenţă, în schimbul preţului simbolic de un dolar.

    După o investiţie riscantă de 70 de milioane de dolari, a reuşit să ridice compania la linia de plutire şi să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajaţi. Pe măsură ce averea lui creştea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic şi a început să renunţe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York şi o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să îşi depoziteze chiar şi hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecţia lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simţit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se foloseşte frecvent.

    Tot cu avionul a ajuns şi la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalţi 74 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. Intervievaţi înaintea startului reuniunii, ei considerau că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferinţelor din acest an.

    Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbeşte, îşi strâng mâinile, iar apoi toţi se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversaţie bună: “Davos seamănă puţin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.

  • “Miliardarul fără casă” investeşte 500 de milioane de dolari în construcţia unui spaţiu de studiu pentru oamenii de ştiinţă

    Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spaţiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea oraşului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare şi va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de ştiinţă să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.

    Berggruen a anunţat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitaţi de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.

    Două animale de jucărie par să fie printre puţinele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanţului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanţului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunţat la tablouri, proprietăţi scumpe, dar şi la cele mai banale lucruri, pe care le deţin mai degrabă oamenii obişnuiţi.

    Casele, maşinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declaraţia de avere a unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori şi filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit şi nu are copii. Îşi petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care îşi aduce aminte fiind cea de la Paris, deşi are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist şi s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecţionari ai operelor sale. Berggruen îşi aminteşte că în adolescenţă scria noi constituţii şi se certa cu autorităţile.

    A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elveţian unde studia, a terminat liceul în Paris şi s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanţe. A început să-şi investească economiile în acţiuni şi obligaţiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moştenită.

    ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂŞTIGAT ÎN PROPRIETĂŢI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanţuri hoteliere în întreaga lume şi compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o şi a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvenţă, în schimbul preţului simbolic de un dolar.

    După o investiţie riscantă de 70 de milioane de dolari, a reuşit să ridice compania la linia de plutire şi să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajaţi. Pe măsură ce averea lui creştea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic şi a început să renunţe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York şi o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să îşi depoziteze chiar şi hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecţia lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simţit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se foloseşte frecvent.

    Tot cu avionul a ajuns şi la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalţi 74 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. Intervievaţi înaintea startului reuniunii, ei considerau că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferinţelor din acest an.

    Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbeşte, îşi strâng mâinile, iar apoi toţi se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversaţie bună: “Davos seamănă puţin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape o treime dintre zboruri au fost anulate în Franţa, pe fondul grevei din sectorul public

    Conducerea aviaţiei civile naţionale a anunţat că toate companiile aeriene au fost nevoite să-şi reducă zborurile cu 30% pe majoritatea aeroporturilor, inclusiv Paris Charles de Gaulle, Paris Orly, Beauvais, Nisa şi Marsilia.

    Air France a precizat că va efectua toate zborurile de lungă distanţă de pe cele două aeroporturi din Paris, însă va opera doar 75% dintre zborurile pe distanţe scurte şi medii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare pelerinaj ortodox din România a început marţi dimineaţă la Iaşi

    Mii de credincioşi din Volutnari au ajuns, în noaptea de luni spre marţi, la Iaşi, cu 150 de autocare.

    În ultimii ani, pelerinii din sudul ţării vin în grupuri organizate în noaptea de dinaintea procesiunii de deschidere a sărbătorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul de la Madrid cere organizarea de alegeri anticipate în Catalonia

    “Ar fi bine să începem să remediem această fractură din Parlamentul Cataloniei (…) prin alegeri regionale”, a declarat oficialul spaniol după şedinţa săptămânală a Guvernului de la Madrid.

    Autorităţile catalane au anunţat că Parlamentul catalan se va reuni luni deşi Curtea Constituţională de la Madrid a suspendat, într-o măsură preventivă, reuniunea Legislativului regiunii Catalonia care ar urma să valideze rezultatul controversatului referendum proindependenţă.

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.