BusinessMagazin

Tag: Orban

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.

  • Premierul Orban vrea să aducă jumătate sau chiar mai mult din sistemul bancar în mâini ungare

    Premierul ungar Viktor Orban a declarat practic război băncilor străine anunţând că va încerca să aducă jumătate sau chiar mai mult din sistemul bancar al ţării în mâini ungare. Industria este dominată în proporţie de 80% de bănci străine, acuzate de guvern că nu sprijină suficient economia şi care în perioada de boom economic au alimentat prin credite îndatorarea în monedă străină a populaţiei. În prezent, Ungaria este cel mai îndatorat stat din Europa Centrală şi de Est, iar datoria în valută a populaţiei a ajuns din cauza crizei o povară care apasă greu pe economie. „Nu este sănătos că proprietarii sistemului bancar din Ungaria sunt străini, deoarece aceasta se întoarce împotriva noastră în situaţii de criză. De aceea trebuie să încercăm să creş­tem controlul Ungariei în sistem. Guvernul are o ţintă, am vrea să vedem că 50% sau mai mult din sistemul bancar este în mâini ungare“, a de­clarat Orban. El a explicat că, în vremuri de criză, băncile străine încearcă să-şi rezolve pro­ble­mele prin reducerea creditării şi cu cât pro­blemele sunt mai serioase, cu atât scăderea este mai drastică, ceea ce privează afacerile de fi­nanţare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Dragnea, lui Orban: PSD şi PNL nu au avut lună de miere, nici nu vor să aibă, nu se căsătoresc

    “În ceea ce priveşte luna de miere, noi nu am avut niciodată lună de miere, noi nu am fost în prag de căsătorie şi după ce ne-am căsătorit am fost în luna de miere. Nici 2011, nici 2012 nu au fost foarte fericiţi pentru cei din PSD şi PNL. (…) Noi am avut muncă foarte multă şi nici nu am avut o viaţă foarte uşoară şi fericită, deci nu am avut lună de miere şi nici nu vrem să avem lună de miere pentru că nu ne căsătorim”, a spus Dragnea.

    El a arătat, totodată, că PNL nu este vioara a doua în Guvern, aşa cum crede Ludovic Orban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: Rata de absorbţie pe coeziune ar putea ajunge la 15% până la sfârşitul anului

    “Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa 2 din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte”, a declarat ministrul în conferinţa de presă de prezentare a mandatului său. El a spus că nu ştie dacă se vor mai putea realiza până la sfârşitului anului de către Comisia Europeană plăţile aferente cererilor de rambursare transmise pentru POSDRU. “Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat”, a afirmat Orban.

    Mai multe pe zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Fondurile europene – boală lungă, moarte aproape sigură

  • Leonard Orban, respins de Comisia de control bugetar din PE pentru Curtea Europeană de Audit: Nu mă aşteptam la un aviz negativ

    Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, pentru MEDIAFAX, la finalul audierii din Comisia de Control Bugetar a PE pentru postul de la Curtea Europeană de Conturi, că nu se aştepta la un aviz negativ. “Nu mă aşteptam la un aviz negativ, acesta este adevărul”, a afirmat Orban. Întrebat dacă ia în calcul o retragere a candidaturii sale pentru acest post în urma acestui aviz negativ, Orban a arătat că deocamdată se gândeşte cu privire rezultatul votului şi nu doreşte să comenteze mai mult. De asemenea, întrebat dacă a avut după vot o discuţie cu premierul Victor Ponta, cel care l-a nominalizat pentru postul de la Curtea Europeană de Conturi, Orban a răspuns negativ, însă o să vadă care sunt paşii de parcurs în continuare.

    Mai multe de mediafax.ro

  • FMI? Nem tudom! Ce se întâmplă când o ţară vrea să scape de Fond

    Joia neagră a venit la 30 martie, când moneda ungară a picat de la 293 la 297 de forinţi/euro, iar pe piaţă s-au cumpărat masiv euro în defavoarea forintului, care a pierdut în valoare şi faţă de franc elveţian şi dolar. Benoit Anne, şef de strategie la Société Générale, a pus paie pe foc, comentând că pieţele tocmai încep să asimileze ruperea relaţiilor Ungariei cu FMI şi că un curs corect ar fi peste 300 de forinţi/euro. “Noi suntem oaia neagră din regiune, aşa că o încasăm”, a reacţionat Akos Ruzsonyi, dealer la Commerzbank, intervievat de Portfolio.hu.

    Ce se întâmplase? Furtuna de joi venea la capătul câtorva săptămâni înţesate de zvonuri despre soarta viitorului acord al ţării cu FMI şi UE. Cititorii îşi mai amintesc, poate, de declaraţia din septembrie 2010 a ministrului economiei, György Matolcsi – “Au nevoie de astfel de acorduri numai ţările care n-au încredere în ele însele şi care nu se bucură de încrederea pieţelor financiare”, la finalul acordului de 20 mld. euro încheiat în 2008 cu FMI, UE şi Banca Mondială. De atunci, ţara a făcut eforturi să se descurce singură, cu mai multe programe de austeritate care au culminat cu ridicarea TVA la 27% de la 1 ianuarie şi cu încercarea de a suplimenta veniturile bugetului prin măsuri neortodoxe, începând cu naţionalizarea fondurilor de pensii private ori taxele impuse băncilor şi marilor companii şi terminând cu fixarea arbitrară a cursului calculat la ratele de credit pentru datornicii în valută.

    Toate acestea au dus la înfierarea ţării şi de UE, şi de investitorii străini, cu o creştere ilustrativă a CDS-urilor la obligaţiuni, care şi acum sunt cele mai mari din regiune. Economia a slăbit, estimările OECD vorbind de o reintrare în recesiune anul acesta, şomajul a atins 11,6% în februarie, iar banca centrală nu mai are mijloace să stimuleze economia prin dobândă, pentru că majorările de taxe într-un context de depreciere a forintului au reaprins inflaţia, estimată să ajungă la 5,6% anul acesta. Ca atare, Ungaria a cedat, cerând în noiembrie ajutorul FMI şi al UE – posibil un pachet de credite de încă 20 mil. euro. Premierul Viktor Orbán şi echipa au ştiut însă că nu vor obţine bani fără a renunţa la taxa pe bănci şi la celelalte inovaţii financiare ori fără a dereglementa piaţa muncii.

    Începerea formală a negocierilor a ajuns să fie condiţionată de rezolvarea până la termenul de 7 aprilie a procedurilor de sancţiune iniţiate de UE la 17 ianuarie privind legislaţia care apără independenţa justiţiei, a băncii centrale şi a autorităţii de protecţie a datelor. În plus, Comisia Europeană a reclamat la Curtea Europeană de Justiţie faptul că Budapesta nu renunţă la taxa specială aplicată companiilor din telecom, considerată a viola legislaţia UE. Lovitura de graţie a venit sub forma suspendării accesului Ungariei la fonduri europene de aproape jumătate de miliard de euro în 2013, ca pedeapsă pentru deficit excesiv (banca centrală tocmai a majorat estimarea de deficit bugetar de la 2,8% la 3,1% anul acesta şi de la 3% la 3,4% la anul).

    Furios, Viktor Orbán a strigat la mitingul organizat de ziua naţională, la 15 martie, că Ungaria nu e o colonie care trăieşte după cum îi dictează străinii şi a spus că “ungurii ştiu bine ce înseamnă ajutorul tovărăşesc nesolicitat, chiar dacă vine îmbrăcat în costume cu croială fină şi nu în uniformă cu umeri laţi”. Referinţa l-a stupefiat pe Jose Barroso, preşedintele CE, care a replicat că “acei ce compară UE cu URSS dovedesc o lipsă totală de înţelegere a ceea ce este democraţia”.

  • Să le iasă limba de-un cot!

    După ce câţiva liberali (Ludovic Orban, Adriana Săftoiu) şi-au luat şeful în serios şi s-au grăbit să-şi depună demisiile, Victor Ponta a clarificat că PSD n-are de gând să-şi dea demisia şi că poate face mai multe din Parlament pentru blocarea iniţiativelor PDL. Ponta a înţeles ceea ce n-au înţeles iniţial juriştii USL, anume că o demisie în masă a opoziţiei din Parlament nu provoacă alegeri anticipate, ci alegeri parţiale în circumscripţiile rămase fără aleşi.

    Urmarea a fost că liberalii s-au repliat şi ei şi au propus, prin inocentul Mircea Diaconu, o tactică de luptă care spune totul despre felul cum îşi percep aleşii responsabilitatea faţă de ţară: rămânem în Parlament “nu ca prezenţă fizică, ci ca şi scaune (sic!)”, blocând cvorumurile prin chiul constant, până când pedeliştilor “o să le iasă limba de-un cot şi o să fie dezastru”.

  • Săptămâna neagră a ungurilor. De ce îl urăşte Viktor Orban pe guvernatorul băncii centrale

    Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.

    În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.

    Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.

    Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.

    În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.

  • Leonard Orban: Scenariu cel mai rău ar fi ca procesul de integrare europeană să o ia în sens invers

    “Cred că scenariul cel mai rău ar fi ca acest proces de integrare europeană s-o ia în sens invers. Adică să asistăm din ce în ce mai mult la evoluţii centrifuge, care ar putea conduce inclusiv la dezintegrarea UE. În momentul de faţă, interesul vital pentru România este consolidarea Uniunii Europene. Acea idee a Statelor Unite Europene este o idee spre care trebuie să mergem, pentru că, altfel, dacă ne uităm pe hartă, Europa e un continent mic, în pierdere de viteză, cu o populaţie care îmbrătrâneşte, cu anumite avantaje, dar şi cu multe dezavantaje”, a declarat Leonard Orban la ProTV. El a mai spus că, dacă europenii vor să menţină un anumit nivel de trai, un anumit standard de prosperitate, au nevoie de unitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro