BusinessMagazin

Tag: operatiuni

  • Wizz Air a anunţat şase rute noi din România. Unde veţi putea zbura cu tarife care pornesc de la 85 de lei

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va lansa şase rute noi din Iaşi spre Eindhoven (Olanda), Dortmund (Germania), Salonic (Grecia), Billund (Danemarca), Malmö (Suedia) şi Paris Beauvais (Franţa). Noile rute, alături de creşterea frecvenţelor pe rutele populare spre Milano Bergamo, Tel Aviv şi Roma Fiumicino, sunt parte din programul de vară 2018 WIZZ din Iaşi.

    Wizz Air şi-a început operaţiunile de la Aeroportul Internaţional Iaşi în 2013; investiţia la baza din Iaşi ajunge astfel la aproape 200 de milioane de dolari (în aeronave Airbus, potrivit preţului mediu de listă al producătorului). Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, în 2018, odată cu creşterea operaţiunilor cu 70%, compania va oferi în total mai mult de 650.000 de locuri, pe 14 rute, spre 10 ţări. Noua aeronavă va sosi pe 29 aprilie 2018 şi va asigura operarea zborurilor pe şase noi rute din Iaşi. Noile rute WIZZ spre Suedia, Olanda, Grecia şi Danemarca sunt singurele conexiuni directe din Iaşi cu ţările respective. Odată cu sosirea noii aeronave, frecvenţele pe trei dintre cele mai populare curse WIZZ din Iaşi vor creşte la patru/săptămână spre Tel Aviv şi Milano Bergamo şi la trei/săptămână spre Roma Ciampino. Ca urmare a extinderii operaţiunilor sale la două aeronave moderne în 2018, Wizz Air va avea o echipă locală mai mare de 70 de angajaţi, iar noi sesiuni de recrutare au fost deja programate în septembrie, octombrie şi noiembrie, la Iaşi.

    Odată cu anunţul de azi, Wizz Air a pus în vânzare zborurile din programul de vară 2018 pentru Iaşi. Biletele vor fi disponibile pentru achiziţie de către toţi pasagerii de pe 25 august 2017. Ei pot călători din vara anului 2018 spre 14 destinaţii în 10 ţări din Europa şi în alte regiuni, cu tarife care pornesc de la 85 de lei (pe un singur segment de zbor), inclusiv cele şase rute noi spre Eindhoven, Dortmund, Salonic, Billund, Malmö şi Paris Beauvais.

    În 2018, WIZZ oferă în total mai mult de 9,2 milioane de locuri la vânzare de la 10 aeroporturi din România, pe 142 de rute, spre 20 de ţări. Deja cea mai mare companie aeriană din România, Wizz Air va avea anul viitor 24 de aeronave alocate bazelor din ţară, inclusiv 7 Airbus A321 noi,  cu 230 de locuri; în companie va lucra cu o echipă de peste 800 de angajaţi locali.

     

     

  • Wizz Air a anunţat şase rute noi din România. Unde veţi putea zbura cu tarife care pornesc de la 85 de lei

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va lansa şase rute noi din Iaşi spre Eindhoven (Olanda), Dortmund (Germania), Salonic (Grecia), Billund (Danemarca), Malmö (Suedia) şi Paris Beauvais (Franţa). Noile rute, alături de creşterea frecvenţelor pe rutele populare spre Milano Bergamo, Tel Aviv şi Roma Fiumicino, sunt parte din programul de vară 2018 WIZZ din Iaşi.

    Wizz Air şi-a început operaţiunile de la Aeroportul Internaţional Iaşi în 2013; investiţia la baza din Iaşi ajunge astfel la aproape 200 de milioane de dolari (în aeronave Airbus, potrivit preţului mediu de listă al producătorului). Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, în 2018, odată cu creşterea operaţiunilor cu 70%, compania va oferi în total mai mult de 650.000 de locuri, pe 14 rute, spre 10 ţări. Noua aeronavă va sosi pe 29 aprilie 2018 şi va asigura operarea zborurilor pe şase noi rute din Iaşi. Noile rute WIZZ spre Suedia, Olanda, Grecia şi Danemarca sunt singurele conexiuni directe din Iaşi cu ţările respective. Odată cu sosirea noii aeronave, frecvenţele pe trei dintre cele mai populare curse WIZZ din Iaşi vor creşte la patru/săptămână spre Tel Aviv şi Milano Bergamo şi la trei/săptămână spre Roma Ciampino. Ca urmare a extinderii operaţiunilor sale la două aeronave moderne în 2018, Wizz Air va avea o echipă locală mai mare de 70 de angajaţi, iar noi sesiuni de recrutare au fost deja programate în septembrie, octombrie şi noiembrie, la Iaşi.

    Odată cu anunţul de azi, Wizz Air a pus în vânzare zborurile din programul de vară 2018 pentru Iaşi. Biletele vor fi disponibile pentru achiziţie de către toţi pasagerii de pe 25 august 2017. Ei pot călători din vara anului 2018 spre 14 destinaţii în 10 ţări din Europa şi în alte regiuni, cu tarife care pornesc de la 85 de lei (pe un singur segment de zbor), inclusiv cele şase rute noi spre Eindhoven, Dortmund, Salonic, Billund, Malmö şi Paris Beauvais.

    În 2018, WIZZ oferă în total mai mult de 9,2 milioane de locuri la vânzare de la 10 aeroporturi din România, pe 142 de rute, spre 20 de ţări. Deja cea mai mare companie aeriană din România, Wizz Air va avea anul viitor 24 de aeronave alocate bazelor din ţară, inclusiv 7 Airbus A321 noi,  cu 230 de locuri; în companie va lucra cu o echipă de peste 800 de angajaţi locali.

     

     

  • Tânărul manager care răspunde tuturor reclamaţiilor primite de cea mai mare companie de asigurări de pe piaţa locală

    Adriana Gosman spune că încă de la începutul parcursului profesional, după absolvirea Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, a avut şansa să lucreze în domeniul financiar-bancar. A început ca ofiţer subscriere poliţe de asigurări de viaţă la ING Nederlanden Asigurări de viaţă (actuala NN), a continuat ca administrator de poliţe de viaţă şi a contribuit la formarea primei echipe de call center a Nederlanden. În 2002, a început o colaborare cu ING Bank, iar în 2006 a acceptat să coordoneze activitatea de vânzări a unei echipe de office manageri, din poziţia de manager regional de vânzări. Doi ani mai târziu a revenit în asigurări şi în zona de operaţiuni, de această dată în Allianz-Ţiriac Asigurări, cu mandatul de a crea o structură funcţională de call center. Debutul în activitatea de area sales manager l-a perceput drept cel mai dificil moment din carieră: „A trebuit să demonstrez că pot fi de ajutor unor oameni de vânzări cu experienţă, chiar dacă eu însămi nu aveam experienţă de vânzări”.

    Spune că este în ADN-ul ei să optimizeze procese, să maximizeze utilizarea resurselor şi să seteze standarde, astfel că în 10 ani de acum încolo se vede lucrând tot în aria de operaţiuni. „Nu neg nici faptul că am şi o uşoară dependenţă de adrenalina pe care o zi încărcată în aria de operaţiuni ţi-o furnizează în mod constant. Aş vrea să fiu în continuare aproape de client, să înţeleg experienţa lui în raport cu ceea ce o companie crede că îi oferă şi să am o implicare mai mare în zona de generare şi implementare de soluţii. Aş vrea să imprim un ritm mai accelerat mişcării feedback client – generare soluţie – implementare soluţie.”

    ADRIANA GOSMAN

    40 DE ANI

    DIRECTOR, DEPARTAMENT CUSTOMER CARE, DIVIZIA OPERAŢIUNI BACK-OFFICE, ALLIANZ-TIRIAC ASIGURĂRI

    VALOARE PBS 2015: 1,06 MLD. LEI   /   VALOARE PBS 2016: 1,2 MLD. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI (LA FINALUL ANULUI 2016): 1.405

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Banca Transilvania elimină comisioanele la operaţiunile persoanelor fizice şi lansează un pachet pentru companii

    Clienţii persoane fizice ai Băncii Transilvania vor beneficia, începând cu 1 august a.c., de comision zero la cele mai uzuale operaţiuni bancare şi de pachetul Nelimitat în reţeaua BT, care cuprinde gratuităţi sau abonament lunar la alegerea, în diferite combinaţii, a următoarelor produse şi servicii: cont curent, card de debit BT Visa Electron, BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, respectiv SMS Alert, se arată într-un comunicat al băncii.

    Banca Transilvania are peste două milioane de clienţi activi persoane fizice.

    BT a lansat acum câteva zile facilitatea Nelimitat în reţeaua BT pentru companii. Disponibil tot din 1 august a.c., noul pachet de cont curent cu operaţiuni nelimitate la Banca Transilvania reduce costurile afacerii. Pentru clienţii companii, Nelimitat în reţeaua BT înseamnă zero costuri bancare adiţionale pentru tranzacţiile online şi prin instrumente de debit realizate între clienţii BT IMM.

  • Tranzacţia dintre KazMunayGas şi China Energy Company Limited (CEFC) a primit aprobarea din partea autorităţilor române

    În decembrie 2016 a fost semnat acordul între KMG şi CEFC privind vânzarea pachetului de 51% din acţiunile Grupului KMGI, care deţine şi desfăşoară activităţi de rafinare, comercializare şi distribuţie ţiţei şi produse petroliere prin reţeaua proprie de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum şi prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre. 

    Conform acordului dintre KMG şi CEFC, compania chineză va efectua investiţii în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro în dezvoltarea de noi proiecte în România, Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii din China şi Europa de-a lungul următorilor 10 ani, În acelaşi timp, KMG va continua să livreze ţiţei către subsidiara sa KMGI în scopul de a susţine şi de a extinde operaţiunile sale de bază în Europa. 

    Controlat integral de KazMunayGas Kazahstan, KMG International (KMGI) desfăşoară operaţiuni în sectoarele de rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale pe 11 pieţe principale. În România, grupul controlează rafinăria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de 5 milioane de tone pe an, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai veche unitate de profil încă în activitate (din 1905) –, dar şi o largă reţea de distribuţie a carburanţilor. Investiţiile totale realizate de KMG International în România în perioada 2007-2016 se ridică la 4 miliarde de dolari, la care se adaugă contribuţii la bugetul de stat de peste 13 miliarde de dolari.

    Primul pas al chinezilor de la CEFC China Energy Company Limited a fost cel al preluării oficiale a controlului asupra Dyneff, compania de trading şi distribuţie a carburanţilor în Franţa şi Spania din cadrul KMG International, fostul Rompetrol, după ce au cumpărat de la kazahi 51% din acţiunile companiei, în a doua parte a anului 2015. Tranzacţia a fost anunţată la finalul lunii septembrie, iar finalizarea acesteia a fost anunţată de cele două părţi în cursul lunii decembrie. KMG International rămânea în urma acestei tranzacţii cu 49% din Dyneff. „Obiectivul KMGI şi CEFC este ca Dyneff să devină o platformă de dezvoltare în vestul Europei, beneficiind atât de accesul sporit la surse de aprovizionare, cât şi de sprijinul financiar necesar continuării şi extinderii activităţilor şi operaţiunilor din sectorul energetic“, anunţau la acea vreme cele două companii.

  • Tranzacţia dintre KazMunayGas şi China Energy Company Limited (CEFC) a primit aprobarea din partea autorităţilor române

    În decembrie 2016 a fost semnat acordul între KMG şi CEFC privind vânzarea pachetului de 51% din acţiunile Grupului KMGI, care deţine şi desfăşoară activităţi de rafinare, comercializare şi distribuţie ţiţei şi produse petroliere prin reţeaua proprie de benzinării Rompetrol în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, precum şi prin intermediul partenerilor săi din regiunea Mării Negre. 

    Conform acordului dintre KMG şi CEFC, compania chineză va efectua investiţii în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro în dezvoltarea de noi proiecte în România, Uniunea Europeană şi ţările adiacente Drumului Mătăsii din China şi Europa de-a lungul următorilor 10 ani, În acelaşi timp, KMG va continua să livreze ţiţei către subsidiara sa KMGI în scopul de a susţine şi de a extinde operaţiunile sale de bază în Europa. 

    Controlat integral de KazMunayGas Kazahstan, KMG International (KMGI) desfăşoară operaţiuni în sectoarele de rafinare şi petrochimie, retail, trading, upstream şi servicii industriale pe 11 pieţe principale. În România, grupul controlează rafinăria Petromidia Năvodari, cu o capacitate de 5 milioane de tone pe an, rafinăria Vega Ploieşti – cea mai veche unitate de profil încă în activitate (din 1905) –, dar şi o largă reţea de distribuţie a carburanţilor. Investiţiile totale realizate de KMG International în România în perioada 2007-2016 se ridică la 4 miliarde de dolari, la care se adaugă contribuţii la bugetul de stat de peste 13 miliarde de dolari.

    Primul pas al chinezilor de la CEFC China Energy Company Limited a fost cel al preluării oficiale a controlului asupra Dyneff, compania de trading şi distribuţie a carburanţilor în Franţa şi Spania din cadrul KMG International, fostul Rompetrol, după ce au cumpărat de la kazahi 51% din acţiunile companiei, în a doua parte a anului 2015. Tranzacţia a fost anunţată la finalul lunii septembrie, iar finalizarea acesteia a fost anunţată de cele două părţi în cursul lunii decembrie. KMG International rămânea în urma acestei tranzacţii cu 49% din Dyneff. „Obiectivul KMGI şi CEFC este ca Dyneff să devină o platformă de dezvoltare în vestul Europei, beneficiind atât de accesul sporit la surse de aprovizionare, cât şi de sprijinul financiar necesar continuării şi extinderii activităţilor şi operaţiunilor din sectorul energetic“, anunţau la acea vreme cele două companii.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • Cum poţi câştiga sute de mii de euro din vânzarea unei plante in România

    România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro. 

    „HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.

    Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.

    Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.

    De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.

    „Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.

    Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.

    Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.

  • De ce Frankfurt este marele câştigător al Brexitului

    Încă nu s-a decis dacă joburile vor fi ocupate de angajaţi care deja lucrează pentru Citigroup sau de noi angajări locale, dar cel mai probabil este să fie o combinaţie a celor două posibilităţi, scrie Bloomberg. Frankfurt, unde Citigroup deja are 350 de angajaţi, se va ocupa de o parte din activităţile de tranzacţionare care au loc în Londra. Capitala Regatului Unit va rămâne în continuare sediul Citigroup în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, potrivit aceloraşi surse.

    Frankfurt a reieşit ca un câştigător al votului pentru Brexit, în condiţiile în care Standard Chartered, Nomura, Simitomo, Mitsui Financial Group, Daiwa Securities Group au ales oraşul european ca noul lor hub. Deutsche Bank de asemenea se pregăteşte să mute o mare parte din activele băncii de investiţii şi operaţiunilor de tranzacţionare din Londra în oraşul natal Frankfurt, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

  • Confesiunile unui angajat McDonald’s traumatizat. 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături

    Într-o conversaţie pe Reddit, alături de alţi utilizatori, Sarah a povestit cum i s-au oferit în mai multe rânduri droguri pentru mâncare, dar a detaliat şi cele mai ciudate comenzi pe care le-a primit în timpul nopţii.

    Unele dintre acestea ies în evidenţă: 30 de plicuri de ketchup pentru o plăcintă de mere sau burgeri cu 50 de extra porţii de murături, mai notează cei de la Daily Mail.

    În Australia există 948 de restaurante McDonald’s şi multe dintre acestea funcţionează în regim non-stop. În ultimii ani, compania a derulat o campanie agresivă de extindere.

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schimbat acţionarul la jumătatea lunii ianuarie. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un francizat din Malta, potrivit datelor ZF.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.