BusinessMagazin

Tag: ocupare

  • De ce a ajuns una dintre fiicele lui Barack Obama să lucreze într-un fast-food

    Ca principale surse de venit, putem aminti cărţile scrise de Barack Obama, drepturile de autor pentru mai multe filme care vor relata povestea sa dar şi cecurile pe care fostul preşedinte le încasează atunci când ţine un discurs.

    După cum se vede, soţii Barack şi Michelle Obama au muncit pentru averea lor; aceleaşi idei încearcă acum să le insufle şi celor două fete, Sasha şi Malika.

    Acesta este probabil motivul pentru care fiica lor de 16 ani a fost văzută lucrând la un restaurant Seafood Shack pe timpul verii. Şi chiar dacă agenţii secreţi se aflau la câţiva metri depărtare – Barack Obama era încă la Casa Albă vara trecută – Sasha nu pare să se bucure prea tare de jobul ei normal.

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Liberty Technology Park Cluj ajunge la un grad de ocupare de 100%

    IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.

    Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.

    Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut,  Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.

    Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.

    Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.

  • Vedetă vreau să devin designer

    Creatori de modă, precum Raf Simons ori cei doi care semnează Badgley Mischka, au lansat fie o colecţie de material pentru tapisat mobila şi pernuţe pentru Kvadrat, fie o colecţie de mobilier la Săptămâna Modei de la New York din februarie. Nu s-au lăsat mai prejos nici alte celebrităţi, cum ar fi Terry Crews, fost jucător profesionist de fotbal american, devenit între timp actor cu roluri în serialul ”Brooklyn Nine-Nine“ ori în seria de filme ”Eroi de sacrificiu“ (”Expendables“), care mai nou şi-a descoperit pasiunea pentru designul de mobilier, realizând pentru casa Bernhardt Design o colecţie ale cărei piese sunt inspirate de Egiptul antic.

    Pe lista de celebrităţi-designeri se înscriu şi Ellen DeGeneres, cu o gamă de piese de mobilier pentru Thomasville şi o colecţie de covoare şi perne pentru Loloi, Brad Pitt, care deja lucrează la o a doua colecţie de mobilă pentru Pollaro, după ce a lansat-o pe prima în 2012, sau Lenny Kravitz, care a creat clanţe de uşi şi mânere pentru dulapuri pentru Rocky Mountain Hardware şi o colecţie de mobilier pentru CB2. Cei care n-au apucat încă să se afirme ca designeri de mobilă şi decoraţiuni, precum rapperul Kanye West, şi-au exprimat dorinţa de a-şi pune imaginaţia la lucru, acesta afirmând că i-ar plăcea o colaborare cu Ikea.

    Tendinţa nu este chiar atât de surprinzătoare, susţine decanul Parsons School of Design din New York, Joel Towers, deoarece graniţele dintre domenii nu mai sunt la fel de clare, astfel încât lumea nu se mai aşteaptă ca persoanele creative să rămână cantonate în aria lor de specializare.

  • Dragnea, după deciziile PSD: Guvernul este ocupat de un grup ilegitim. Sorin Grindeanu este o unealtă; Erau miniştri care au vrut să plece din Guvern din cauza lipsei de comunicare

    Potrivit lui Dragnea, Palatul Victoria este ocupat de un grup ilegitim care încearcă o forţare a rezultatului alegerilor, acuzând o coordonare profesionistă şi un plan bine pus la punct.

    ”La cum se întâmplă aceste acţiuni nu cred că e un plan făcut pe genunchi. Nu credeam că această evaluare va stârni un asemenea scandal şi vom descoperi, fără să vrem, un plan de care nu ştiam. (…) E o coordonare profesionistă Ce e la Guvern e în afara spaţiului democratic. E o forţare a rezultatului alegerilor şi a bunului simţ. Un grup ilegitim ocupă Palatul Victoria”, a declarat Liviu Dragnea

    Întrebat dacă este de părere că în spatele lui Grindeanu se află oameni politici sau reprezentanţi ai serviciilor secrete, liderul PSD a spus doar că ”pe un om politic îl văd dacă e lângă el, dar poate sunt instituţii sau oameni din afara politicii. Noi doar vedem rezultatul, noi nu avem instituţii care să ne dea aceste infomaţii. (…) Astăzi, unii colegi, în special din Transilvania, au spus că dacă în ianuarie discutam mai mult, ei s-ar fi opus pentru că ştiau mai multe lucruri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Oraşul în care primeşti amendă dacă le încalci spaţiul celorlalţi în transportul în comun

    Pe canalul de Twitter al primăriei capitalei Spaniei a fost postată o fotografie în care apar afişe de avertizare prin care oamenilor le este atrasă atenţia să nu ocupe spaţiul celorlalţi călători prin întinderea picioarelor sau a mâinilor peste locurile altora.
     
    „Manspreading”, aşa cum este numit în limba engleză obiceiul de a ocupa mai mult decât spaţiul alocat propriului loc în locuri publice, a fost interzis în Madrid, iar Compania Muncipală de Transport din capitala spaniolă a anunţat recent noua regulă. Autorităţile au clarificat că măsura este perfect legală şi că aceasta a fost luată după consultarea cu grupurile care se ocupă de respectarea drepturilor de gen şi a politicilor de diversitate.


    În anunţul public Compania spaniolă de transport a subliniat că această idee a venit după o propunere a grupului femeilor şi mamelor din Madrid, numite Mujeres en Lucha y Madres Estresadas, scrie gandul.info

    Astfel, un semn îi va înştiinţa pe pasageri că fie respectuoşi cu spaţiul celorlalţi şi va fi postat la vedere, alături de celelalte reguli ilustrate precum cele referitoare la folosirea căştilor sau la interzicerea fumatului. 

  • Ţara unde un tânăr a fost condamnat la moarte pentru o postare pe Facebook, catalogată drept o „infracţiune de neiertat”

    Taimoor Raza a fost condamnat la moarte pentru că a postat pe Facebook declaraţii  defăimătoare despre religie, profetul Mohamed şi soţiile sale. Este pentru prima dată când pedeapsa cu moartea a fost acordată într-un caz legat de mediile sociale, conform procuroului care se ocupă de caz.

    Pe de altă parte, activiştii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz, iar compania Facebook nu a comentat cazul. Firma americană a anunţat anterior, în martie,  că a trimis echipă în Pakistan pentru a răspunde preocupărilor Guvernului cu privire la astfel de situaţii, adăugând că  doreşte să protejeze „viaţa privată şi drepturile” membrilor săi. Premierul pakistanez Nawaz Sharif a descris blasfemia ca fiind o „infracţiune de neiertat”

    Cazul Raza a fost audiat de un tribunal anti-terorism din Bahawalpur, la aproximativ 498 km de capitala Islamabad. Avocatul său a declarat că tânărul, în vârstă de 30 de ani, s-a implicat într-un discuţie despre islam în reţeaua socială cu cineva care s-a dovedit a fi un ofiţer de luptă împotriva terorismului. Acuzatul a fost arestat după acele discursuri instigatoare la ură, iar telefonul i-a fost confiscat şi analizat. Raza va putea să conteste pedeapsa cu moartea la Înalta Curte din Lahore şi, dacă este cazul, la Curtea Supremă din Pakistan. Express Tribune, un ziar local, a arătat că verdictul s-a dat la câteva zile după ce unui profesor de colegiu din Pakistan i s-a refuzat eliberarea pe cauţiune într-un alt caz ce implica acuzaţii de blasfemie în mass-media sociale.

    Amnesty International a publicat recent un raport critic faţă de legile Pakistanului privind blasfemia. „ [Acestea] permit abuzul şi încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale ţării de a respecta şi proteja o serie de drepturi ale omului, inclusiv libertatea religioasă sau a credinţei, a opiniei şi a exprimării. Dacă cineva este acuzat, i se poate refuza cauţiunea şi se confruntă cu procese lungi şi incorecte”, se spune în raport.