Jucătoarea de tenis Simona Halep, aflată pe locul 3 în clasamentul mondial, a fost nominalizată, marţi, la titlul de cea mai bună jucătoare a lunii iulie, informează site-ul WTA.
Contracandidatele Simonei Halep sunt Venus Williams (locul 6 WTA) şi Madison Keys (locul 9 WTA), ambele din Statele Unite ale Americii, precum şi britanica Johanna Konta (locul 13 WTA). Simona Halep, în vârstă de 24 de ani, a câştigat două turnee WTA în iulie: BRD Bucharest Open şi Rogers Cup.
Savanţii sunt de părere că perioada estimată este suficientă pentru ca oamenii să se refugieze în cele mai sigure locuri cu putinţă.
Oamenii de ştiinţă americani susţin că omenirea ar avea numai un an la dispoziţie să se pregătească pentru următoarea erupţie masivă a unui vulcan de pe Terra.
Determinarea momentului erupţiei unui vulcan este mai facilă decât cea a estimării perioadelor în care se produc cutremurele.
Vezi aici continuarea şi lista celor mai periculoşi vulcani!
Paul Rednic si Roxana Lucaciu au intrecut perechile de dansatori din Letonia, Belarus, Rusia, Lituania si Italia. Cei doi, campioni europeni deja la Tineret Standard (in probele Slow Waltz, Tango, Viennesse Waltz, Slow Fox, Quick Step), ocupa primul loc si in clasamentul World Ranking.
Clasament Final
1. Rednic Paul – Lucaciu Roxanan ROMÂNIA
2. Denis Gudovsky – Megija Dana Morite LETONIA
3. Yahor Boldysh – Polina Mineeva BELARUS
4. Pavel Zakharenko – Dana Makarova RUSIA
5. Andrey Kovalev – Veronika Samuolyte LITUANIA
6. Alessio Formisano – Giovanatti Gioia ITALIA
Delegatia Romaniei a facut doua zile pentru a ajunge in Japonia si a intrat in sala de concurs cu doar zece minute inaintea startului. Tara noastra a fost reprezentata si de Florin Stan si Daria Grigore, care au incheiat concursul pe locul 11.
Simona Halep (număr 5 mondial) a pierdut meciul disputat în compania jucătoarea Angelique Kerber, numărul 4 mondial, cu scorul de 5-7, 6-7.
Cea mai bună performanţă a Simonei rămâne astfel semifinala de la Wimbledon din 2014, pierdută în faţa Garbinei Muguruza. Pentru accederea în sferturi, jucătoarea din România va primi 180 de puncte în clasamentul WTA.
După 150 de ani, oficialii Jack Daniel’s au dezvăluit în cele din urmă că un sclav a fost cel care a descoperit reţeta whisky-ului cu renume mondial, care azi este una dintre cele mai populare băuturi din America, scrie Daily Mail.
Până în prezent, povestea spunea că cel care descoperise reţeta fusese Dan Call, un muncitor dintr-o distilărie. Acesta l-a învăţat, la rândul său, pe tânărul său ucenic, Jasper Newton ,,Jack” Daniel.
Această poveste se pare că nu este adevărată, iar brandul este în sfârşit gata să îmbrăţişeze istoria sa controversată după oficialii au dezvăluit că nu Dan Call a fost autorul reţetei de whiskey, ci Nearis Green, unul dintre sclavii lui Call.
Conform unei biografii din 1967, Call i-ar fi spus sclavului său să-l înveţe pe Daniel tot ce ştia despre whiskey. Daniel şi-a deschis propria distilerie un an mai târziu unde a angajat doi dintre fiii lui Green.
Phil Epps, directorul de brand la nivel mondial pentru Jack Daniel a deţinut distileria timp de 60 de ani. Acesta insistă asupra faptului că nu a fost o decizie bună ca Nearis Green să fie exclus din istoria băuturii. Totuşi la momentul respectiv, Jack Daniels încerca să se extindă spre sudul Statelor Unite, unde cu siguranţă nu ar fi apreciat originea băuturii.
Unii critici spun că Jack Daniels şi-a îmbrăţişat trecutul abia acum deoarece vor să „vândă” această acţiune tinerilor, în rândul cărora este la modă să susţină cauze sociale.
La începuturi, foarte mulţi sclavi lucrau în această industrie, iar abilităţile acestora de a face whiskey erau foarte apreciate. Istoricii consideră că anumite metode utilizate în creaţia whisky-urilor americane, nu se găsesc în tradiţiile germane sau britanice, ci şi-ar putea găsi provenienţa pe continentul african.
Din păcate, s-a scris foarte puţin despre contribuţia sclavilor la crearea whiskey-ului, astfel istoricii au foarte puţine indicii cu privire la modul în care bărbaţii şi femeile înrobite au creat whisky-ul american.
După 150 de ani, oficialii Jack Daniel’s au dezvăluit în cele din urmă că un sclav a fost cel care a descoperit reţeta whisky-ului cu renume mondial, care azi este una dintre cele mai populare băuturi din America, scrie Daily Mail.
Până în prezent, povestea spunea că cel care descoperise reţeta fusese Dan Call, un muncitor dintr-o distilărie. Acesta l-a învăţat, la rândul său, pe tânărul său ucenic, Jasper Newton ,,Jack” Daniel.
Această poveste se pare că nu este adevărată, iar brandul este în sfârşit gata să îmbrăţişeze istoria sa controversată după oficialii au dezvăluit că nu Dan Call a fost autorul reţetei de whiskey, ci Nearis Green, unul dintre sclavii lui Call.
Conform unei biografii din 1967, Call i-ar fi spus sclavului său să-l înveţe pe Daniel tot ce ştia despre whiskey. Daniel şi-a deschis propria distilerie un an mai târziu unde a angajat doi dintre fiii lui Green.
Phil Epps, directorul de brand la nivel mondial pentru Jack Daniel a deţinut distileria timp de 60 de ani. Acesta insistă asupra faptului că nu a fost o decizie bună ca Nearis Green să fie exclus din istoria băuturii. Totuşi la momentul respectiv, Jack Daniels încerca să se extindă spre sudul Statelor Unite, unde cu siguranţă nu ar fi apreciat originea băuturii.
Unii critici spun că Jack Daniels şi-a îmbrăţişat trecutul abia acum deoarece vor să „vândă” această acţiune tinerilor, în rândul cărora este la modă să susţină cauze sociale.
La începuturi, foarte mulţi sclavi lucrau în această industrie, iar abilităţile acestora de a face whiskey erau foarte apreciate. Istoricii consideră că anumite metode utilizate în creaţia whisky-urilor americane, nu se găsesc în tradiţiile germane sau britanice, ci şi-ar putea găsi provenienţa pe continentul african.
Din păcate, s-a scris foarte puţin despre contribuţia sclavilor la crearea whiskey-ului, astfel istoricii au foarte puţine indicii cu privire la modul în care bărbaţii şi femeile înrobite au creat whisky-ul american.
Fosta mare jucătoare de tenis Chris Evert a prefaţat, în cadrul unde conferinţe de presă la Londra, turneul de la Wimbledon. Americanca, fost lider mondial şi multiplă câştigătoare a turneelor de Grand Slam, consideră că Simona Halep nu deţine resursele necesare pentru a urca pe prima poziţie a ierarhiei WTA.
“Îmi dau seama cine i-ar putea lua locul Serenei Williams pe prima treaptă a podiumului WTA. Cred că Garbine Muguruza, puteţi paria pe ea. Dacă mă uit la Radwanska, Halep şi Kerber, nu identifica acea forţă care să le ajute să urce pe primul loc. Muguruza are forţă şi asta o recomandă pentru a-i lua locul Serenei”, a opinat Chris Evert.
Emilio Lavazza a fost pentru italieni „regele” sau „tatăl” cafelei sau, uneori, „Mr. Espresso”. Cafeaua ce îi poartă numele umple zeci de milioane de ceşti în toate colţurile lumii, businessul Lavazza înregistrând o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro în 2014.
Fiul unei familii de agricultori, Luigi Lavazza a venit pe lume în anul 1859, în provincia italiană Alessandria din nordul Italiei, şi, în câţiva zeci ani, avea să creeze o afacere cu renume mondial. În tinereţe, Luigi Lavazza pleacă la Torino, unde are mai multe ocupaţii, de la muncitor într-o fabrică de chibrituri până la vânzător sau salahor, timp în care urmează şi cursuri serale. Din banii obţinuţi deschide prima sa afacere, o drogherie, unde vinde alcool, uleiuri, săpunuri, mirodenii şi cafea. Totuşi, se consideră că naşterea mărcii Lavazza a avut loc în 1895, când vechiul magazin este redeschis în centrul oraşului Torino, cu specific de cafenea şi restaurant.
Luigi Lavazza îşi continuă studiile şi este atras de chimie; aplică din cunoştinţele dobândite în afacerea cu cafea. În 1897, antreprenorul începe procesul de prăjiire a cafelei pe cont propriu, caracteristică de bază şi pentru producţia Lavazza de astăzi. Elementul de originalitate al mărcii este dat însă de o mişcare de amploare a lui Luigi Lavazza, ce hotărăşte ca în timpul procesului de prăjire să amestece boabe de calitate diferită şi de provenienţă diversă.
Aşa apare conceptul de blending al cafelei – arta de a combina diferite tipuri de cafea din zone geografice diferite – o trăsătură caracteristică celor mai multe dintre produsele sale. Războiul mondial îl determină să schimbe locaţia, mutându-se pe o altă stradă (Giulio Cesare), alegere care s-a dovedit a fi de bun augur pentru afacere. Luigi Lavazza achiziţionează în 1922 un prăjitor electric, aparat întâlnit destul de rar la acea vreme şi care îi permite să îşi mărească producţia. Trei ani mai târziu, o altă invenţie a antreprenorului este vânzarea cafelei ambalate într-un săculeţ de pergamin, pentru a-i păstra mai bine aroma şi parfumul.
În 1933, fondatorul Lavazza cedează acţiunile companiei fiilor săi, Mario, Beppe şi Pericle, care au avut responsabilitatea de a menţine renumele mărcii în urma războiului mondial. Sub conducerea lor, compania a continuat să se dezvolte, iar în 1946 a apărut primul logo al companiei: un scut împărţit în două, pe o parte fiind ilustrată o ceaşcă aburindă, iar pe cealaltă trei boabe de cafea. Lavazza şi-a intensificat activitatea de import; în 1948 cererea de cafea de pe piaţa italiană a explodat, iar vânzările companiei au crescut rapid.
A doua generaţie aflată la conducerea afacerii a pus, în 1979, bazele Centrului pentru Cercetare şi Studii în Domeniul Cafelei Luigi Lavazza, care astăzi este actualul Centru de Instruire, cu peste 20 de sucursale în întreaga lume. După 1980, compania a început să se extindă în străinătate, prima filială fiind deschisă lângă Paris; au urmat paşii în Germania, SUA, Marea Britanie, Spania şi Austria.
După 100 de ani, în 1995, compania a ajuns la circa 1.500 de angajaţi, cinci fabrici şi aproximativ 250 de articole. Prima cafenea Lavazza, Cafeneaua San Tommaso 10, s-a deschis în 1996, în locul în care Luigi Lavazza şi-a deschis afacerea la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Considerat al şaselea jucător de cafea pe plan mondial, Lavazza, care a revoluţionat conceptul de cafea espresso („făcută pe loc”), operează printr-o reţea proprie de subsidiare şi distribuitori în peste 90 de ţări şi exportă aproximativ 55% din producţia sa totală. Compania este, de asemenea, primul brand italian ce a pus pe piaţă sisteme de pregătit espresso cu capsule şi este prezentă în toate segmentele de business: cafea pentru acasă, segmentul away from home şi cel al serviciilor de cafea pentru medii profesionale.
Una dintre strategiile sale de dezvoltare internaţională au fost parteneriatele importante, precum cele cu turneele de Grand Slam, dar şi cu lumea artistică şi culturală, printre care cele cu Muzeul Guggenheim din New York sau Musei Cinci Venezieni din Veneţia.
Americanul Tiger Woods şi britanicul Lennox Lewis sunt sportivii care au depăşit şi ei această sumă.
Înainte de startul turneului, Djokovic avea 99,7 milioane dolari. În vârstă de 29 de ani, Novak Djokovic este urmat în acest clasament de Roger Federer. Elveţianul a câştigat până acum din tenis 98 de milioane de dolari. Al treilea în topul câştigurilor pe terenul de tenis este Rafael Nadal, cu 78,1 milioane de dolari.
Jucătorul sârb Novak Djokovic s-a calificat miercuri în sferturile de finală ale turneului de la Roland Garros după ce l-a învins pe spaniolul Roberto Bautista în patru seturi, 3-6, 6-4, 6-1, 7-5. Djokovic se va lupta pentru un loc în semifinale cu jucătorul ceh, Tomas Berdych.