BusinessMagazin

Tag: Moldova

  • Steinmeier: UE nu retrage ofertele şi sprijinul pentru Republica Moldova. Mingea e în terenul Chişinăului

    Întrebat care sunt şansele R. Moldova de apropiere de UE, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat, luni, la Bucureşti, că noul Guvern de la Chişinău are răspunderea “de a decide cât de determinat este să meargă pe calea reformelor”.

    “Dacă majoritatea care sprijină Guvernul va permite continuarea pe această cale, asta trebuie să vedem, noi sperăm să fie aşa. În ceea ce ne priveşte nu ne vom retrage niciuna dintre ofertele făcute şi nici sprijinul. Ca să spun aşa, mingea este în terenul Moldovei“, a declarat Steinmeier, în cadrul unei conferinţe comune cu ministrul român de Externe.

    Bogdan Aurescu a declarat că, după vizitele recente ale preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău şi ale ministrului moldovean de Externe, Natalia Gherman, la Bucureşti, există speranţa “că acest guvern îşi menţine calea proeuropeană, îşi menţine dorinţa de a realiza procesul de reforme în spirit european, îşi menţine dorinţa de a aplica strict Acordul de Asociere şi de Liber Schimb”.

    “Aşteptăm împreună să vedem care sunt dovezile concrete ale acestui angajament”, a mai spus ministrul român de Externe.

    El a subliniat că summitul Parteneriatului Estic de la sfârşitul lunii mai de la Riga coincide cu aproximativ 100 de zile de guvernare pentru noul guvern de la Chişinău, astfel că este “un moment foarte potrivit de bilanţ de etapă, inclusiv cu elemente legate de aplicarea acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb”.

     

     

     

  • Un antreprenor moldovean care şi-a petrecut studenţia arând câmpul are o afacere de 16 milioane de euro: Am stat departe de bănci

    Ce legătură există între un tractor, o fabrică de ferestre şi de uşi, acordarea de francize şi exporturi? Răspunsul: un antreprenor din Moldova, care a pus pe picioare un brand pe care deja îl vinde în Italia, Franţa şi Belgia.  

    Adrian Gârmacea (46 de ani) a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare şi a început să câştige primii bani în urmă cu două decenii, când era încă student. Primii bani nu au avut însă legătură nici cu automatica, nici cu calculatoarele. „În timpul facultăţii am avut un tractor şi am lucrat la câmp, unde aram sau discuiam. Am făcut de asemenea o grădină pe o suprafaţă mai mare, unde cultivam varză. După ce am terminat facultatea, am vândut tractorul cu toate accesoriile şi, cu aceşti bani şi cu cei câştigaţi din activităţile agricole, am pornit la drum“, îşi aminteşte Gârmacea. Astfel, în 1995 a înfiinţat compania Electric Plus; iniţial, a căutat un domeniu apropiat celui studiat la facultate şi anume instalarea de sisteme de alarmă sau de supraveghere şi interfoane, concomitent începând şi producţia de jaluzele şi rulouri pentru ferestre. „Trecerea la producţia de tâmplărie, adică ferestre şi uşi, a fost un pas firesc în 2003“, spune Gârmacea. În 2008, compania a deschis prima linie automată de producţie de tâmplărie, în contextul în care cererea începuse să fie din ce în ce mai mare. De altfel, piaţa de tâmplărie termoizolantă (cunoscută şi sub denumirea de termopan) atinsese în România în anul de boom 2008 o valoare de 1 miliard de euro, potrivit datelor revistei Business Magazin.

    În 2010, Gârmacea a decis să creeze un brand pentru tâmplăria pe care o producea, în contextul în care numele companiei, Electric Plus, nu avea nicio legătură cu ferestrele şi uşile, ci cu domeniul în care intrase iniţial antreprenorul în lumea afacerilor. „Aşa am creat brandul Barrier, care transmite ideea de barieră între mediul exterior şi cămin, exact ceea ce fac ferestrele şi uşile“, afirmă Gârmacea. De fapt, anul în care pe piaţă a apărut acest brand a fost şi cel în care antreprenorul băcăuan a pus la punct un plan de afaceri pe mai mulţi ani. „La întrebarea simplă dacă se vor mai produce ferestre peste 20 de ani, răspunsul este da. Nu putem controla preţul energiei, dar putem controla energia disipată prin ferestre. În permanenţă va fi nevoie de ferestre eficiente termic.“

    Electric Plus a ajuns anul trecut la afaceri de peste 16 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-a propus un rulaj de 20 de milioane de euro. Din totalul vânzărilor de anul acesta, antreprenorul se aşteaptă ca circa 10% să fie exporturi, principalele pieţe externe pe care ajung produsele companiei fiind Italia, Franţa şi Belgia. Compania şi-a încercat pentru prima oară norocul pe piaţa externă în 2013, după ce pe piaţa locală cererea s-a redus considerabil, sectorul de tâmplărie termoizolantă ajungând de la un vârf de 
1 miliard de euro în perioada de boom la doar 250-300 de milioane de euro anul trecut. Din acelaşi motiv, o serie de producători români de tâmplărie au început în ultimii ani să urmeze calea exportului. Printre firmele de profil care au început să livreze produse în străinătate în ultimii ani se numără Optimedia, Aplast sau Qfort.

    „Cred că în zece ani România şi Polonia vor deveni ţări lider în Europa la producţia de tâmplărie, aşa cum Spania sau Grecia sunt pentru producţia de ulei de măsline, spre exemplu“, afirmă Gârmacea. El crede că atât România, cât şi Polonia au două mari avantaje la acest capitol: costul mai mic cu forţa de muncă, dar şi înalta tehnologizare a fabricilor de tâmplărie, având în vedere că multe companii au făcut recent investiţii în deschiderea sau modernizarea unităţilor de producţie. De altfel, şi Electric Plus a inaugurat în primăvara anului trecut o fabrică nouă la Bacău, în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro, capacitatea instalată a companiei ajungând astfel la 700-1.000 de unităţi (ferestre şi uşi) pe zi, în două schimburi. La finalul anului trecut compania a intrat şi în producţia de uşi de garaj în urma unei investiţii de 750.000 de euro, iar din vară se pregăteşte să lanseze o unitate de fabricare a geamului termoizolant, în care a investit 2,5 milioane de euro, din care jumătate sunt bani europeni.

  • Leul moldovenesc a scăzut la cel mai mic nivel faţă de dolar din ultimii 21 ani

    Leul moldovenesc a scăzut cu 5,3% la 20,475 unităţi pentru un dolar, cea mai joasă cotaţie începând cu 1994, de când Bloomberg a început să arhiveze datele privind evoluţia monedei din Republica Moldova.

    De la începutul anului, leul moldovenesc s-a depreciat cu 24% faţă de dolar, a treia cea mai slabă performanţă la nivel global, după grivna ucrainiană şi rubla belorusă.

    Economia Moldovei, o ţară cu 3,6 milioane de locuitori, este afectată de scăderea exporturilor către Rusia şi Ucraina, pe fondul conflictului dintre acestea din urmă.

    Exporturile Moldovei către cele două ţări au totalizat 508,2 milioane de dolari în primele 11 luni ale anului trecut, în scădere cu 41% de la 716,1 milioane de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Exporturile către Rusia s-au redus cu 31%, iar cele către Ucraina cu 20%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din Republica Moldova.

    “Cea mai mare presiune este resimţită dinspre Rusia, care rămâne principalul importator pentru produsele din ţările din Comunitatea Statelor Independente. În cazul Moldovei, declinul grivnei şi al economiei Ucrainei în general intensifică efectul negativ pe leu”, a declarat pentru Bloomberg Vladimir Osakovski, economist şef al Bank of America din Moscova.

    Cetăţenii moldoveni care lucrează în străinătate au trimis anul trecut în ţară 1,6 miliarde de dolari, din care 994 milioane au provenit din Rusia, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău.

    Raportat la 2013, remiterile către Republica Moldova au scăzut anul trecut cu 31%.

  • Discuţie Ponta – Leancă despre un eventual export de electricitate pentru Republica Moldova

    Marţi, Ucraina a oprit exporturile de energie electrică spre Republica Moldova şi Belarus, din cauza unui deficit energetic intern.

    Întrebat, joi, de presă dacă, în aceste condiţii, România va ajuta cu energie electrică Republica Moldova, premierul a precizat că va discuta cu prim-ministrul moldovean.

    “Discutăm cu Guvernul de acolo şi ce se poate face din punct de vedere infrastructură, facem. România are energie electrică, problema este că nu avem capacităţile de transport suficiente. O să discut cu Leancă chiar acum, la birou, şi, dacă putem să facem ceva, bineînţeles că facem”, a spus Ponta.

    Exporturile Ucrainei către Republica Moldova au fost deja reduse cu 50% în septembrie 2014.

    Înainte de conflictul armat dintre forţele naţionale ucrainene şi separatişti proruşi în regiunea Donbas (est), Ucraina era în măsură să-şi asigure nevoile în cărbune cu ajutorul propriilor resurse. Ostilităţile din estul ţării au avariat atât peste 50% dintre minele de cărbune situate în zonă, cât şi căile feroviare necesare trimiterii combustibilului către centrale termice, care produc 40% din electricitatea consumată pe plan intern.

    Guvernul ucrainean a încheiat recent un acord cu grupul britanic Steel Mont Trading în vederea livrării unui milion de tone de cărbune provenind din Africa de Sud, dintre care 250.000 de tone au fost livrate deja. Însă, după deschiderea unei anchete pentru delapidare de fonduri publice, de către parchetul ucrainean, din cauza preţului mare al cărbunelui sud-african, societatea a luat decizia de a-şi limita livrările la 500.000 de tone, volumul maxim prevăzut de contract.

  • Christian Tour îşi deschide sediu în Chişinău

    Christian Tour aduce in Republica Moldova toate tipurile de produse pe care le-a  dezvoltat în ultimii 18 ani, între care sejururi pentru familii cu copii, programe pentru seniori, circuite culturale, tabere, vacanţe exotice, vacanţe active (schi, parcuri de distracţie), sejururi de relaxare (balneo).

    În oferta agenţiei se regăsesc, între altele, charter cu avionul, cursă directă, Chişinău-Creta, chartere cu autocarul în Grecia (Insula Corfu, Insula Lefkada, Insula Thassos, Insula Parga) şi în Turcia (Kusadasi, Bodrum, Marmaris). Perioada de operare a charterelor (avion si autocar) va fi iunie-septembrie 2015.

    „Având în vedere facilitarea călătoriei în UE prin eliminarea vizelor, va creşte numărul de turişticu 25-35% din Republica Moldova către toate destinaţiile europene: Grecia, Spania, Portugalia sau România. Astfel,  prognozăm că în aproximativ 3 ani de la deschidere, sediul din Chişinău va reprezenta în jur de 7-8% din cifra de afaceri a Christian Tour,” declară  Marius Pandel.

    Agenţia Christian Tour Chişinau va avea 6 angajaţi în primul an, iar conducerea sediului va fi asigurată de un manager local cu experienţă în piaţa de turism din Republica Moldova. Acesta se va subordona şi va aplica strategia construită de board-ul managerial din Romania. Christian Tour a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 45 milioane euro şi 130.000 de turişti. Christian Tour are 31 de agenţii în reteaua proprie şi circa 125 de angajaţi.

  • Republica Moldova va primi un împrumut de 25 de milioane de dolari de la BERD pentru agricultură

    Investiţiile BERD vor stimula agricultura în Moldova şi Ucraina, în condiţiile în care finanţarea din alte surse rămâne restrânsă şi limitează în mod serios capacitatea sectorului de a atinge potenţialul său maxim, se arată în comunicatul emis marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    “Ne face plăcere să continuăm sprijinul acordat Trans-Oil Group, o companie importantă în domeniul comercializării mărfurilor din Moldova. Contribuim la crearea unei infrastructuri mai bune de comercializare a cerealelor din Moldova şi Ucraina, fapt care va aduce beneficii, de asemenea, fermierilor locali şi altor exportatori, va promova o mai mare integrare regională şi va consolida legăturile investiţionale între cele două ţări”, a declarat Gilles Mettetal, directorul BERD pentru industria agroalimentară.

    Grupul Trans-Oil este lider în exportul de cereale în Reăublica Moldova şi un important prelucrător de oleagionoase şi exportă către UE, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Compania cuprinde întregul lanţ valoric agricol, începând cu activitatea agricolă proprie, manipularea cerealelor, depozitarea şi comercializarea producţiei de făină de grâu, procesarea oleaginoaselor şi îmbutelierea uleiului din floarea soarelui.

    Trans-Oil Group utilizează Giurgiuleşti, unicul port din Republica Moldova, ca terminal principal de cereale. Capacitatea terminalului de la Giurgiuleşti este utilizată la maximum în perioada de vârf, iar compania a început să închirieze un depozit de cereale la Reni, situat la doar 3 km distanţă, în Ucraina.

    În prezent, Trans Oil Group intenţionează să cumpere terminalul Reni, care este deja bine integrat în operaţiunile sale, însă necesită modernizare pentru a accelera şi eficientiza fluxul de mărfuri. Acest terminat va contribui la creşterea volumului de cereale colectate în regiunea Bugeac din Ucraina, de-a lungul Mării Negre, între Dunăre şi Nistru.

    Cu o infrastructură modernizată, până în 2017 compania va fi în măsură să colecteze de cinci ori mai multe cereale în Ucraina decât în prezent, potrivit BERD.

    De asemenea, elevatoarele din Moldova vor fi disponibile pentru închiriere de către terţi pentru volume de 250.000 de tone sau mai mult.

    BERD a acordat credite grupului Trans-Oil în 2004, 2009 şi 2013 pentru a finanţa achiziţii de ordin general sau a mărfurilor agricole, precum şi pentru a construi o uzină de procesare a seminţelor de floarea-soarelui la Ceadîr Lunga.

    Banca este cel mai mare investitor instituţional în Moldova şi Ucraina. Până in prezent, Banca a acordat 1,9 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte din sectoarele agroalimentare ale ambelor ţări.

  • Campionii în business din Moldova au fost premiaţi astăzi la Iaşi

    Premiile Campioni în Business se acordă în funcţie de evoluţia cifrei de afaceri, a profitului net, a numărului de angajaţi şi a solidităţii afacerii. Sunt selectate doar companiile profitabile deţinute de întreprinzători locali, cu peste 10 angajaţi.

    Premiile se împart în 2 categorii: companii cu cifră de afaceri de peste 70 milioane lei şi companii cu cifră de afaceri sub 70 milioane de lei (15 milioane de euro).

    Din cele peste 5.000 de companii care au îndeplinit criteriile selectate la nivel naţional, pe regiunea Moldova (care include judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea) au fost declarate câştigătoare următoarele companii:


    Companii cu cifră de afaceri de peste 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    DEDEMAN SRL (Bacău)
    Compania, specializată în comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 105 milioane de lei, în creştere cu 23% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 106% faţă de 2012. Firma avea 247 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    KOBER SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 199 milioane de lei, în creştere cu 3% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 10% faţă de 2012. Firma avea 474 de salariaţi la sfârşitul anului 2013.

    PANDORA PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp), a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 129 milioane de lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 17% faţă de 2012. Firma avea 1045 de angajaţi în 2013.


    Companii cu cifră de afaceri sub 70 de milioane de LEI

    Câştigători:
    ELECTRIC PLUS SRL (Bacău)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 59 de milioane de lei, în creştere cu 38% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 168% faţă de 2012. Firma avea 289 de angajaţi în 2013.


    BALCANIC PROD SRL (Vrancea)
    Compania, specializată în fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 58 milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 1000%  faţă de 2012. Firma avea 49 de angajaţi în 2013.

    AUTONOM SERVICES SRL (Neamţ)
    Compania, specializată în activităţi de închiriere şi leasing cu autoturisme şi autovehicule rutiere uşoare, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 45 milioane de  lei, în creştere cu 24% faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 98% faţă de 2012. Firma avea 144 de angajaţi în 2013.

    Premii speciale

    Câştigători:

    IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL (Iaşi): premiul special “CEA MAI ÎNDRĂZNEAŢĂ INVESTIŢIE IMOBILIARĂ DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 113 milioane de lei, în creştere cu 54%  faţă de anul anterior şi un profit net în creştere cu 62% faţă de 2012. Firma avea  724 de angajaţi în 2013.

    BETTY ICE SRL (Suceava): premiul special “AMBIŢIE ÎN AFACERI”
    Compania, specialăzată în fabricarea îngheţatei, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 86,7 de milioane de lei, în scădere cu 8% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 762% faţă de 2012. Firma avea 689 angajaţi în 2013.

    DODALI (Galaţi): premiul special “VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE”
    Compania, specializată în producţia de lactate, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 2,5 milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul anterior şi cu un profit net în scădere cu 65% faţă de 2012. Firma avea 1 angajat în 2013.

    SUINPROD SA (Neamţ): premiul special “CEA MAI MARE INVESTIŢIE ÎN AGRIBUSINESS (ZOOTEHNIE) DIN MOLDOVA”
    Compania, specializată în producţia alimentelor din carne, a înregistrat o cifră de afaceri în 2013 de 48 de milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior şi cu un profit net în creştere cu 240% faţă de 2012. Firma avea 173 angajaţi în 2013.

    Pentru mai multe informaţii despre proiect, vă invităm să accesaţi site-ul www.campioniinbusiness.ro.
     

  • Ponta, la Moldova TV: Spre deosebire de doamna Nuland, eu nu dau sfaturi în public

    La remarca moderatorului că subsecretarul de stat american Victoria Nuland a criticat recent, neobişnuit de dur, ce se întâmplă în Europa Centrală, spunând că, astăzi, ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii în această zonă sunt la fel de grave precum cele externe, din partea Rusiei, şi întrebat dacă este de acord cu această idee, Ponta a răspuns: “Eu m-am întâlnit cu doamna Nuland la New York, la Adunarea Generală a ONU, şi cu acea ocazie preşedintele SUA, Barack Obama, a nominalizat în mod clar ceea ce din punctul de vedere al administraţiei americane este de criticat la Guvernul Ungariei, la libertatea presei în special, şi la diverse alte acţiuni legate inclusiv de relaţia politică cu Rusia. Pe doamna Nuland am auzit-o spunând – şi am discutat acest lucru când eram împreună cu Leancă (premierul Republicii Moldova – n.r.) la Kiev – legat de situaţia din Ucraina. Ceea ce cred este că în toate societăţile ex-comuniste combaterea corupţiei este un efort extrem de important, România şi-a format în timp nişte instituţii puternice, şi apreciate, şi independente, şi cred că şi Moldova are foarte mare nevoie de o justiţie cu adevărat independentă – în România este – şi cu adevărat eficientă în lupta împotriva corupţiei“.

    Ponta a adăugat imediat: “Spre deosebire de doamna Nuland, eu nu dau sfaturi în public, eu încerc să îl ajut pe prim-ministrul Leancă spunându-i «uite ce a făcut România, învaţă din experienţa României ce e bun şi nu fă greşelile României». Pe un prieten adevărat nu îl cerţi la televizor, unui prieten adevărat îi spui «uite, asta am făcut eu bine, asta am făcut eu prost, fii mai destept decât mine şi fă doar lucrurile bune»”.

    La remarca moderatorului că preşedintele Traian Băsescu afirmă că Victoria Nuland s-a referit şi la el, Ponta a reluat ideea că nu trebuie învăţate lucrurile rele din România.

    “Învăţaţi lucrurile bune şi o să vă fie mult mai bine”, a conchis Ponta.

    Săptămâna trecută, subsecretarul de Stat american pentru Afaceri Euroasiatice, Victoria Nuland, a criticat iderii central-europeni care profită de apartenenţa la UE şi NATO dar ignoră valorile democratice, precum şi protejarea oficialilor corupţi de urmărirea judiciară, fără a nominaliza explicit vreo ţară.

    “La fel cum lucrăm împreună pentru a apăra valorile noastre la nivel extern, trebuie să le fortificăm şi la nivel intern. În Europa Centrală de astăzi, aş spune că ameninţările interne la adresa democraţiei şi libertăţii sunt la fel de îngrijorătoare. În această regiune, cele două cancere, regresul democratic şi corupţia, ameninţă visul pentru care atât de multe persoane au muncit începând din 1989. Şi, vedem lideri din regiune care în timp ce culeg beneficiile apartenenţei la NATO şi UE, par să fi uitat valorile pe care se bazează aceste instituţii”, a afirmat oficialul american.

    “Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi “democraţia neliberală”, încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare”, a adăugat Nuland.

    Întrebat despre aceste afirmaţii ale Victoriei Nuland, premierul Ponta a afirmat atunci că preşedintele SUA, Barack Obama, şi subsecretarul de stat american Victoria Nuland au o poziţie publică deja extrem de critică faţă de ceea ce se întâmplă în Ungaria.

    “Cred că şi preşedintele Barack Obama, şi doamna subsecretar Nuland au o poziţie publică deja extrem de critică vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în ţara vecină, faţă de Ungaria, şi cred că dumneavoastră azi, fiind chiar în România şi chiar la Bucureşti, dacă nu mă înşel, domnul Orban, aveţi ocazia să-l întrebaţi. Eu, ca prim-ministru al României, nu vreau sau nu pot să comentez în public uitându-mă peste graniţă la alţii”, a răspuns Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat însă că remarca Victoriei Nuland vizează inclusiv România, menţionând că îl îngrijorează respingerea de către clasa politică a semnalului extrem de puternic legat de corupţie, semnal care acum nu mai vine de la preşedintele României.

    Băsescu a spus că a observat o abordare extrem de necinstită, şi care ne face rău, în legătură cu declaraţia Victoriei Nuland din partea oamenilor politici, de la Victor Ponta la parlmentari obişnuiţi sau la purtători de cuvânt ai PSD.

  • Ponta pleacă în Republica Moldova, pentru o nouă întâlnire cu Leancă

    Lucrările la noul sediu al teatrului, denumit “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, vor fi finanţate de Guvernul român, în baza unui memorandum care va fi semnat cu ocazia acestei vizite, grădiniţa fiind de asemenea finanţată anterior prin programul de asistenţă furnizat de Guvernul României pentru modernizarea infrastructurii de educaţie din Republica Moldova.

    Executivul precizează, într-un comunicat, că noua vizită a premierului Ponta în statul vecin face parte din strategia Guvernului României de a susţine parcursul european al Republicii Moldova, prin proiecte concrete, de impact pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova.

    Ponta va merge şi la Chişinău, unde vor fi donate Guvernului Republicii Moldova 100 de microbuze şcolare, 35 Dacia Duster şi 3 autocare, în cadrul procesului de susţinere de către România a consolidării capacităţii instituţionale, modernizării administraţiei şi instituţiilor de la Chişinău, inclusiv a celor din educaţie şi cultură, componentă a procesului de pregătire a aderării la UE.

    Conform Guvernului de la Bucureşti, pe agenda discuţiilor dintre cei doi prim-miniştri figurează, pe lângă stadiul diverselor proiecte convenite în cursul întâlnirilor anterioare, noi proiecte de cooperare şi asistenţă, implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova (inclusiv componenta de comerţ liber) şi sprijinul concret pe care România îl poate acorda acestui proces.

    Vor fi analizate şi ultimele evoluţii în ceea ce priveşte situaţia regională si atingerea obiectivului independentei energetice.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.