BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Giganţii americani din tech au avut un trimestru extraordinar. Microsoft a raportat venituri cu 12% în creştere în ultimul trimestru, la un record de 69,6 mld. dolari, peste estimările analiştilor

    Microsoft a raportat o creştere solidă a veniturilor în ultimul său trimestru, dar vânzările diviziei sale de cloud computing, foarte urmărită, au ratat previziunile Wall Street, scrie FT. 

    Veniturile grupului Microsoft pentru al doilea trimestru fiscal încheiat în decembrie au crescut cu 12% faţă de anul precedent, ajungând la un record trimestrial de 69,6 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor de 68,9 miliarde de dolari.

    Venitul net a crescut cu 10% până la 24,1 miliarde de dolari, peste estimarea medie de 23,5 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, vânzările diviziei cloud a Microsoft – cel mai mare generator de venituri, care include platforma sa de cloud computing Azure – au crescut cu 21% faţă de anul trecut, la 40,9 miliarde de dolari. Analiştii se aşteptau la 41,1 miliarde de dolari.

    Acţiunile Microsoft au scăzut cu până la 4 procente în timpul tranzacţionării după închiderea şedinţei.

     

  • Rezultate excepţionale pentru Meta: Părintele Facebook şi Instagram a înregistrat o creştere cu 21% a veniturilor în T4, ajungând la 48,4 miliarde de dolari. Acţiunile au crescut cu aproape 5% după anunţ

    Meta a depăşit previziunile privind vânzările şi profitul în al patrulea trimestru al anului 2024, semn că pariul şefului Mark Zuckerberg pe inteligenţa artificială continuă să dea roade, scrie FT. 

    Într-un raport de câştiguri optimist, postat cu mai mult de 30 de minute mai târziu decât de obicei, Meta a înregistrat o creştere cu 21% a veniturilor, ajungând la 48,4 miliarde de dolari, faţă de aşteptările analiştilor de 47 miliarde de dolari.

    Meta a declarat, de asemenea, că venitul net a crescut cu aproape 50%, ajungând la 20,8 miliarde de dolari, comparativ cu consensul unei creşteri la 17,5 miliarde de dolari pentru acest trimestru. Compania şi-a dublat investiţiile în AI pentru a alimenta recomandările pentru fluxul său de conţinut, pentru a stimula targetarea agenţilor de publicitate şi pentru a-şi construi propriile modele din surse deschise şi chatbots.

    „Continuăm să facem progrese bune în ceea ce priveşte AI, ochelarii şi viitorul social media”, a declarat Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul general al Meta. „Sunt încântat să văd cum aceste eforturi se extind în continuare în 2025.”

    Rezultatele excepţionale ale Meta au fost temperate de aşteptările privind veniturile pentru trimestrul curent, care au fost mai slabe decât consensul Wall Street, scrie FT. 

    Compania de social media a declarat că se aşteaptă ca veniturile din primul trimestru curent să fie cuprinse între 39,5 şi 41,8 miliarde de dolari, reflectând o creştere de 8 şi 15% de la an la an, sau de 11 până la 18% pe o bază de monedă constantă.

    Aceasta se compară cu aşteptările analiştilor privind o creştere la 41,6 miliarde de dolari, potrivit S&P Capital IQ.

    Miercuri, Meta a declarat că se aşteaptă ca cel mai mare motor de creştere a cheltuielilor în 2025 să fie costurile de infrastructură. Acesta a declarat că remunerarea angajaţilor va fi al doilea cel mai mare cost, deoarece adaugă „talente tehnice în domeniile prioritare ale infrastructurii, monetizării, Reality Labs, inteligenţei artificiale generative (AI), precum şi reglementărilor şi conformităţii”.

    Acţiunile Meta au crescut cu aproape 5 % după ce şeful Mark Zuckerberg a declarat că 2025 va fi un an „intens” pentru companie, în care se va determina traiectoria unei serii de iniţiative pe termen lung în jurul inteligenţei artificiale şi realităţii augmentate.

     

  • Doi prieteni din facultate s-au săturat să rămână fără bani, aşa că s-au gândit la o idee de business. Astăzi afaracerea lor valorează 13 miliarde de dolari şi s-a transformat într-un fenomen care a cuprins toată lumea

    Pe vremea când erau studenţi, Max Lytvyn şi Alex Shevchenko s-au confruntat cu o problemă des întâlnită în facultate: lipsa banilor. Sătui să se lovească iar şi iar de acelaşi obstacol, ei au decis să înceapă un business de la zero, care astăzi a ajuns să fie evaluat la 13 miliarde de dolari şi e cunoscut în toată lumea, scrie CNCB.

    Lytvyn şi Shevchenko sunt oamenii din spatele aplicaţiei Grammarly, un instrument AI, care verifică în timp real greşelile de ortografie şi gramatică, oferind totodată sugestii de scriere şi corectare generate de inteligenţa artificială.

    Înainte să pună bazele aplicaţiei Grammarly, ei au creat un program de detectare a plagiatului numit atunci MyDropBox. Imediat după ce au vândut software-ul către compania de educaţie tehnologică Blackboard din SUA, ei au început deja să caute o nouă idee de business, iar un software bazat pe AI care să corecteze textile utilizatorilor a fost soluţia câştigătoare.

    Cei doi antreprenori ucraineni s-au lovit de mai multe eşecuri şi dificultăţi, iar de mult ori au fost pe punctul de a da faliment. De fapt, întreaga lor reuşită s-a bazat pe o serie de pariuri şi investiţii foarte riscante care puteau oricând să îi lase fără nimic în buzunare.

    „Problemele financiare cu care ne-am confruntat au pus foarte multă presiune pe învăţarea şi pe evoluţia noastră. Noi nu ne-am putut permite luxul companiilor de venture capital care aruncă cu bani până când un produs se apropie de perfecţionare”, a spus Lytvyn.

    În 2009 atunci când au lansat Grammarly, inteligenţa artificială era încă la început şi nu putea opera cu viteza de astăzi. Din acest motiv, fondatorii au construit aplicaţia în jurul tehnologiei disponibile şi au încercat să o vândă celor ce aveau 10 minute la dispoziţie, atât cât dura procesarea unui document. Apoi, au aşteptat ca tehnologia şi să avanseze pentru a ţine pasul cu tot ce şi-au propus ei să schimbe sau să îmbunătăţească la aplicaţie.

    Şefii Grammarly nu şi-au încasat salariile timp de doi ai de la lansarea aplicaţiei, nu până când aplicaţia nu a ajuns la 300.000 de abonaţi, spun fondatorii. Datorită acelei baze de clienţi, aplicaţia a trecut la un model „freemium”, ceea ce a făcut baza de clienţi să crească vertiginos, aceasta totalizând un milion de oameni în 2015.

    Acum, Lytvyn şi Schevchenko – ambii membri ai consiliului de administraţie al Grammarly, – sunt încrezători că afacerea lor este bine poziţionată pentru a profita de valul revoluţiei AI.

    „Tehnologia este aici acum. Au existat evoluţii uimitoare privind inteligenţa artificială generativă şi modelele de limbaj. Ăsta e doar începutul. Vom ajunge departe”, a spus Shevchenko

     

  • Cândva titanii inteligenţei artificiale păreau de neatins. Acum s-au trezit mai săraci cu zeci de miliarde după ce o companie apărută de nicăieri a aruncat în aer marile burse şi averile lor

    DeepSeek, o companie chinezească de AI apărută de nicăieri a aruncat bursele în aer, după ce a lansat propria variantă de ChatGPT, dar cu costuri incredibil de mici şi tehnologie mai slabă. Practic, compania a demonstrat că n-ai nevoie de sute de miliarde  ca să faci valuri în industrie, ci doar de câteva milioane de dolari. Cei mai afectaţi de cutremurul de pe burse au fost miliardarii cu acţiuni în companiile AI, care s-au trezit cu averi semnificativ mai mici peste noapte, scrie Bloomberg.

    Jensen Huang, şeful Nvidia, care a fost până ieri starul burselor americane, s-a trezit cu minus 20 mld. dolari în conturi după apariţia DeepSeek. Larry Ellison, şeful Oracle, şi un alt împătimit al inteligenţei artificiale a pierdut 22,6 mld. dolari, minus 12% din averea sa. Michael Dell, omul din spatele Dell Technologies, s-a trezit mai sărac cu 13 mld. dolari, iar Changpeng Zhao, co-fondatorul celebrei platforme cripto Binance, are mai puţin cu 12 mld. dolari.

    În total cei mai bogaţi oameni de pe planetă au pierdut peste 100 mld. dolari după ce DeepSeek a lovit bursele americane.

    DeepSeek, dezvoltă modele de inteligenţă artificială din 2023, dar compania a intrat pentru prima dată în atenţia multor investitori occidentali în acest weekend, când aplicaţia sa gratuită DeepSeek R1 a ajuns în topul descărcărilor la nivel mondial. Atât de mulţi utilizatori noi au sosit, încât DeepSeek s-a chinuit să menţină aplicaţia online, suferind întreruperi şi forţând-o să restricţioneze înscrierile utilizatorilor din China.  

    Revoluţia pe care o aduce compania chineză de tehnologie nu este software-ul cu care vine, pentru că la acest capitol nu e nimic nou, ci faptul că a reuşit să îţi creeze un chatbot similar cu ChatGPT, fără însă să investească miliarde, ci doar 5,6 mil. dolari. Această realitate zguduie lumea miliardarilor cu averi direct conectate la industria AI.

    Industria şi averile mogulilor tech au cunoscut un boom extraordinar în ultimii doi ani, alimentate de promisiunile aduse de tehnologie, care au făcut investitorii să vină cu bani grei în speranţa că vor găsi următorul Apple, Google sau Amazon.

    Un motiv cheie pentru care DeepSeek nu s-a bazat pe investiţii uriaşe şi pe cipuri avansate pentru a-şi dezvolta modelul este faptul că firmele chineze au avut acces limitat la unităţile de procesare grafică, pe care se bazează majoritatea companiilor occidentale, de când guvernul SUA a instituit controale stricte privind exportul celor mai avansate tehnologii..

    Într-un interviu acordat CNBC săptămâna trecută, Alexandr Wang, CEO Scale AI  -companie care antrenează chatbotii precum ChatGPT -, a declarat că, în ciuda controalelor la export, DeepSeek şi alţi dezvoltatori chinezi au reuşit să pună mâna pe mai multă tehnologie decât se presupune că au, iar asta ar fi unul din motivele succesului lor.

    „Laboratoarele chineze au mai multe H100 decât cred oamenii. Înţeleg că DeepSeek are aproximativ 50 000 de H100, despre care nu pot vorbi, evident„ a spus Wang, referindu-se la cipul AI de top al Nvidia.

     

  • Criptomoneda $TRUMP a scăzut cu peste 27% în ultimele 24 de ore. Preţul s-a înjumătăţit faţă de maximul de pe 19 ianuarie. Meme coin-ul ajunge la o capitalizare de sub 8 miliarde de dolari

    Preţul criptomonedei $TRUMP a scăzut cu mai mult de un sfert în ultimele 24 de ore, timp în care Donald Trump a preluat un nou mandat de preşedinte al Statelor Unite.

    Marţi, ora 12.45, ora României, $TRUMP se tranzacţionează la circa 39 de dolari, în scădere cu mai mult de 27% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de piaţă de circa 7,8 miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Preşedintele Donald Trump a lansat vineri, 18 ianuarie, propria criptomonedă, sub indicativul $TRUMP. Preţul la care se tranzacţionează marţi, 21 ianuarie, este la jumătate faţă de preţul maxim de 75 de dolari pe care l-a atins $TRUMP în data de 19 ianaurie.

    $TRUMP este un aşa-numit meme coin, adică o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral.

    Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proeictul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal.

  • Sondaj EY România: Jumătate dintre companiile româneşti au apelat la finanţări prin programe europene sau scheme de ajutor de stat, mai ales pentru digitalizare şi tehnologii verzi

    Puţin peste jumătate dintre companiile româneşti (51%) au atras finanţări prin intermediul programelor europene sau a schemelor de ajutor de stat, cel mai dinamic sector fiind cel al firmelor cu afaceri de peste 10 milioane de euro, arată un sondaj realizat de EY.

    „Schemele de ajutor de stat şi fondurile europene sunt esenţiale pentru sprijinirea companiilor româneşti în faţa provocărilor economice actuale. Aceste mecanisme financiare oferă stabilitate, stimulează inovarea şi dezvoltarea durabilă, şi contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională. Investiţiile în digitalizare şi tehnologii verzi sunt fundamentale pentru asigurarea unei economii sustenabile şi reziliente. Este încurajator să vedem că multe companii au planuri de investiţii în aceste domenii, ceea ce va contribui la tranziţia către o economie mai verde şi mai digitalizată. Companiile au ocazia să valorifice aceste oportunităţi de finanţare nerambursabilă pentru a-şi atinge întregul potenţial şi pentru a contribui la obiectivele economice şi sociale mai largi”, spune Sebastian Popescu, Partener, coordonator al liniei de servicii Consultanţă în domeniul granturilor şi stimulentelor, EY România.

    Potrivit sondajului, 60% dintre companiile care au accesat anterior scheme de ajutor de stat şi fonduri europene au raportat venituri anuale de peste 10 milioane de euro şi doar 13% de sub 1 million de euro.

    Companiile din industria manufacturieră se dovedesc a fi cele mai active în accesarea acestor fonduri. Al doilea cel mai activ sector este sectorul energetic, cu 63% dintre respondenţii chestionarului din acest sector menţionând că au mai accesat scheme de ajutor de stat şi fonduri europene.

    Companiile din România preferă să folosească fondurile europene ca sursă externă de finanţare. 61% dintre companiile participante la studiul EY au accesat fie fonduri europene acordate prin autorităţile naţionale (54%), fie direct de la Comisia Europeană (7%) şi doar 39% au accesat fonduri naţionale.

    Companiile mai mici accesează fonduri europene acordate prin autorităţile naţionale într-o proporţie mult mai mare, comparativ cu companiile mai mari. Dintre companiile participante la chestionar cu un venit anual de sub 1 milion de euro, 67% au accesat fonduri europene prin statul român şi doar 33% au accesat fonduri naţionale.

    La polul opus, dintre companiile cu venituri de peste 10 milioane de euro, au accesat fonduri naţionale 40% dintre companii, 54% au accesat fonduri europene primite prin statul român şi doar 6% au accesat fonduri europene acordate direct de Comisia Europeană.

    În România, statul a creat multiple scheme de ajutor pentru a sprijini mediul de afaceri să crească nivelul de investiţii. Sondajul EY România a analizat cinci scheme de ajutor:

    1. Schema de ajutor de stat pentru investiţii majore în economie (Ministerul Finanţelor)
    2. Schema de ajutor de stat pentru industria manufacturieră (Ministerul Economiei)
    3. Schema de ajutor de stat pentru producţia de materiale de construcţii – Constructplus
    4. Schema de ajutor de stat pentru industria alimentară – Investalim
    5. Subvenţii pentru instalaţiile de reciclare a deşeurilor

    Un procent de 28% dintre companiile chestionate nu au auzit de aceste mecanisme financiare. Cea mai cunoscută schemă de ajutor a fost Schema de ajutor de stat pentru investiţii majore în economie, acordată de Ministerul Finanţelor, recunoscută de 30% dintre companiile chestionate. Restul schemelor au înregistrat un nivel de cunoaştere sub 20% fiecare, ceea ce indică faptul că multe companii din România nu sunt informate despre aceste mecanisme economice disponibile care le-ar putea sprijini dezvoltarea.

    În ceea ce priveşte scopul investiţiilor, se remarcă două direcţii principale, respectiv digitalizarea şi inovarea alături de investiţiile verzi. Doar 9% dintre companiile participante la studiul EY au menţionat că nu au planuri de investiţii în aceste zone.

     

  • Cine este omul devenit unul dintre noii miliardari ai lumii după ce compania sa a explodat total iar el a reuşit să intre în rândurile ultra-bogaţilor

    Zhu Weisong, fondatorul şi preşedintele Bloks, o companie asiatică producătoare de jucării, a fost catapultat peste noapte în rândurile ultra-bogaţilor după listarea companiei sale pe bursă. Investitorii cuprinşi de frenezia unei noi listări şi de potentialul companiei au început să vină cu bani serioşi pe bursă şi au ridicat preţul acţiunilor cu 80%, creând un nou miliardar, scrie Bloomberg.

    Zhu, un fost director al unei companii de jocuri de noroc, deţine aproape jumătate din acţiunile producătorului de jucării, conform datelor companiei, participaţia sa valorând aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe baza preţului de deschidere. Zhu Weisong a lucrat ca programator în mai multe companii de tehnologie, pe care le-a abandonat pentru a intra în lumea afacerilor din Asia.

    Fostul inginer software  mai mai adăugat averii sale alte 300 de milioane de dolari prin investiţia sa în firma chineză de jocuri Youzu Interactive Co. În prezent, averea sa totală este estimate la două mld. dolari.

    Zhu, în vârstă de 42 de ani, a lucrat în mai multe companii de telecomunicaţii înainte de a co-fonda Youzu în mai 2009 cu Lin Qi. Afacerea, cunoscută pentru seria de jocuri video League of Angels, a fost listată la Shenzhen cinci ani mai târziu.

    Zhu a fondat Bloks în 2014, după ce obiceiul său de a cumpăra cadouri pentru cei doi copii ai săi în timpul călătoriilor de afaceri i-a trezit interesul pentru piaţa jucăriilor. El a părăsit Youzu în anul următor pentru a se concentra în întregime pe noua afacere.

    Bloks a început prin a vinde jucării tip lego înainte de a lansa figurine cu diverse personaje de asamblat dezvoltate din animaţii de renume mondial, inclusiv Ultraman şi Transformers.

    În ciuda creşterii rapide a veniturilor în ultimii ani, Bloks a fost neprofitabilă cel puţin în 2021, conform datelor publice.

  • O noua tranzacţie istorică se ridică la orizont: Giganţii minieri Rio Tinto şi Glencore negociază o fuzionare care ar putea transforma peisajul pieţei energetice globale

    Rio Tinto Group şi Glencore Plc au demarat discuţiile preliminare pentru o posibilă combinare a activităţilor lor, cu scopul de a crea un gigant care să rivalizeze cu liderul de lungă durată al industriei, BHP Group, potrivit Bloomberg.

    Discuţiile au început încă de la sfârşitul anului trecut, însă, în prezent, nu sunt active, spun surse familiare cu acest subiect, care au cerut să nu fie identificate, având în vedere caracterul confidenţial al informaţiilor. Rio Tinto este a doua cea mai mare companie de minat din lume, cu o valoare de piaţă de aproximativ 104 miliarde de dolari la începutul tranzacţiilor de vineri la Londra, în timp ce Glencore este evaluată la aproximativ 56 de miliarde de dolari. BHP are o valoare de aproximativ 126 de miliarde de dolari.

    O posibilă fuziune între cele două companii ar reprezenta cea mai mare tranzacţie minieră din istorie, dar orice acord s-ar confrunta cu provocări complexe şi obstacole semnificative. Glencore deţine active importante în domeniul cuprului, într-un moment în care cei mai mari producători din lume caută să se extindă pe această piaţă, esenţială pentru tranziţia energetică. Totuşi, Glencore deţine şi o activitate considerabilă în domeniul cărbunelui, care probabil nu ar fi atractivă pentru Rio Tinto. De asemenea, directorul executiv al Rio Tinto a exprimat în mod repetat reticenţa faţă de mega-tranzacţiile în cauză, cele două companii având culturi corporative extrem de diferite.

    Reprezentanţii Rio Tinto şi Glencore au refuzat să comenteze. Până la ora 10:00 a.m. la Londra, acţiunile Rio Tinto au crescut cu 1,2%, în timp ce acţiunile Glencore au avansat cu 2,2%.

    Industria minieră a fost impulsionată de un val de tranzacţii în ultimii doi ani, în mare parte datorită dorinţei celor mai mari producători de a se extinde în sectorul cuprului.

    Atât Glencore, cât şi Rio Tinto deţin unele dintre cele mai bune mine de cupru din lume. Cu toate acestea, Rio Tinto – la fel ca BHP – depinde încă în mare măsură de minereul de fier pentru a-şi susţine profiturile, într-un context în care expansiunea construcţiilor din China, care a durat decenii, se apropie de sfârşit, iar piaţa minereului de fier se află într-o perioadă de slăbiciune prelungită.

  • Datoria externă totală a României continuă să crească şi în noiembrie 2024 a sărit pragul de 200 miliarde euro. Datoria externă a administraţiei publice era de 106 miliarde euro, cu 16% peste finalul anului 2023

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-noiembrie 2024 cu 19,2 miliarde euro faţă de nivelul din 31 decembrie 2023, la 202,4 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a fost de 106 miliarde euro, cu 16% peste nivelul din decembrie 2023.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,7 miliarde euro, nivel în creştere de la 12,8 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 153 miliarde euro, în creştere cu 18 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 49,2 miliarde euro, în creştere de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    La 30 noiembrie 2024, datoria externă pe termen lung a însumat 153,7 mld. euro (75,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 123,2%  faţă de 31 decembrie 2023, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 48,7 mld. euro, în creştere cu 5,4% faţă de 31 decembrie 2023. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în luna noiembrie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2024 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

     

     

  • De la joaca cu soldăţeii de plastic la jocul miliardelor. Cum a reuşit peste noapte un fost programator care a pus bazele unei companii producătoare de jucării pentru copii să intre în rândurile ultra-bogaţilor

    Zhu Weisong, fondatorul şi preşedintele Bloks, o companie asiatică producătoare de jucării, a fost catapultat peste noapte în rândurile ultra-bogaţilor după listarea companiei sale pe bursă. Investitorii cuprinşi de frenezia unei noi listări şi de potentialul companiei au început să vină cu bani serioşi pe bursă şi au ridicat preţul acţiunilor cu 80%, creând un nou miliardar, scrie Bloomberg.

    Zhu, un fost director al unei companii de jocuri de noroc, deţine aproape jumătate din acţiunile producătorului de jucării, conform datelor companiei, participaţia sa valorând aproximativ 1,7 miliarde de dolari pe baza preţului de deschidere. Zhu Weisong a lucrat ca programator în mai multe companii de tehnologie, pe care le-a abandonat pentru a intra în lumea afacerilor din Asia.

    Fostul inginer software  mai mai adăugat averii sale alte 300 de milioane de dolari prin investiţia sa în firma chineză de jocuri Youzu Interactive Co. În prezent, averea sa totală este estimate la două mld. dolari.

    Zhu, în vârstă de 42 de ani, a lucrat în mai multe companii de telecomunicaţii înainte de a co-fonda Youzu în mai 2009 cu Lin Qi. Afacerea, cunoscută pentru seria de jocuri video League of Angels, a fost listată la Shenzhen cinci ani mai târziu.

    Zhu a fondat Bloks în 2014, după ce obiceiul său de a cumpăra cadouri pentru cei doi copii ai săi în timpul călătoriilor de afaceri i-a trezit interesul pentru piaţa jucăriilor. El a părăsit Youzu în anul următor pentru a se concentra în întregime pe noua afacere.

    Bloks a început prin a vinde jucării tip lego înainte de a lansa figurine cu diverse personaje de asamblat dezvoltate din animaţii de renume mondial, inclusiv Ultraman şi Transformers.

    În ciuda creşterii rapide a veniturilor în ultimii ani, Bloks a fost neprofitabilă cel puţin în 2021, conform datelor publice.