BusinessMagazin

Tag: medici

  • Jumătate dintre judeţele ţării au sub zece medici infecţionişti pentru sute de mii de pacienţi. În total, sunt 700 de medici infecţionişti în toată ţara, în plină pandemie de COVID-19

    ♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

    Zeci de spitale funcţionează fără infecţionist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune şi mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creştere de cazuri de infectare cu noul virus.

    Ilfov, Ialomiţa, Tulcea, Giurgiu, Mehedinţi sunt judeţele unde există un medic sau doi infecţionişti, specialişti vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar şi a tra­tamentului pacienţilor cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, şi cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecţioase.

    „A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel naţional, sunt încă spitale care nu au propriul infecţionist sau au even­tual contracte de colaborare şi atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecţionist Valeriu Gheorghiţă, de la Spitalul Militar Carol Davila din Bucureşti.

    Sunt spitale care au găsit soluţii în cadrul altor secţii din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialişti din aceste ramuri ocupându-se de pacienţii suspecţi sau confirmaţi cu noul virus.

    „În mo­men­tul de faţă este o situaţie la nivel de ţară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecţionişti încadraţi, avem şi medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care şi-a luat specialitatea boli infec­ţioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alţi colegi pentru că toţi care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocaţi în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar creşte foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi şi este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu Severin.

    Mehedinţiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecţionişti, iar în Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­ţioase. Ju­de­ţul Mehe­dinţi are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

     

    „În această perioadă me­dicul infecţionist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecţioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcţie de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

    Şi Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecţionişti, doar patru medici infecţionişti asigurând asistenţa medicală, potrivit datelor CMR.

    „În spital există patru medici de specialitate boli infecţioase şi un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­ţean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

    Spitalul orăşenesc Găeşti de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienţi cu COVID-19, nu are medic infecţionist, din informaţiile din presa locală. În plus, spitalul funcţionează cu deficit de medici pe mai multe specialităţi.

    La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­cureşti de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecţionişti din ţară, 180 de specialişti. Capitala este urmată de Cluj, Iaşi şi Timiş în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecţionişti.

    De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecţioase este o replică a diferenţelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

     

    De unde vine deficitul de medici infecţionişti?

    Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecţionişti, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ţine sub con­trol infecţiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situaţia actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

    Totuşi, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentţii la medicină să aleagă această specialitate, secţiile de boli infecţioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecţionişi a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

    „Fiind specialităţi mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase şi era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialişti în boli infec­ţioase pentru că în momentul de faţă, con­form legislaţiei, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ţionist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecţiilor aso­ciate asistenţei medicale“, a spus pentru ZF medicul infecţionist Valeriu Gheor­ghiţă, de la Spitalul Carol Davila Din Bucureşti. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ţi­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denţi, fiind o ra­mură a medicină complicată, aşa cum o arată şi actuala situaţie sanitară.

    „România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe ţări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecţioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poţi să faci ca atare boli infecţioase. Trebuie să faci medicină internă şi ulterior te poţi supra-specializa“, a mai spus medicul.

    El a explicat că medicul infecţionist par­ticipă alături de ceilalţi specialişti în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecţionist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic şi tratament, se ocupă şi de moni­torizarea şi tratamentul pacienţilor.

    georgiana.mihalache@zf.ro

     

     

     

  • Criză de amploare la un spital mare din România. Zeci de medici s-au infectat, iar unitatea nu mai face internări

    Criză de amploare la Spitalul Judeţean din Galaţi din cauza epidemiei de COVID-19. Peste 50 de cadre medicale s-au infectat cu noul coronavirus. În spital nu se mai fac internări, iar pacienţii în stare bună au fost externaţi.

    Potrivit datelor comunicate marţi de conducerea unităţii medicale, 54 de cadre medicale sunt infectate cu COVID-19. Este vorba de cinci medici şi 48 de membrii ai personalului medico-sanitar şi auxiliar. Cele mai multe infectări au apărut la secţiile Medicină Internă şi Cardiologie.

    Patru secţii ale spitalului au fost închise pentru dezinfecţie, iar pacienţii care nu au putut fi externaţi au fost transferaţi în alte zone ale unităţii medicale. În spital nu se mai face nici o internare, iar pacienţii cu rezultate negative şi stare generală bună au fost externaţi. În prezent, în unitatea medicală gălăţeană mai sunt internaţi 391 de pacienţi.

    Probleme mari sunt şi la Unitatea de Primiri Urgenţe, iar conducerea spitalului îi roagă pe gălăţeni să respecte întocmai protocoalele stabilite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie alarmantă într-un judeţ din cauza COVID-19: patru focare active, peste o sută de cadre medicale infectate, mai multe secţii de spital închise

    Creşte alarmant numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 din Galaţi. Peste două sute de cazuri au fost confirmate în ultima săptămână. Autorităţile vorbesc despre patru focare şi despre 125 de cadre medicale infectate.

    Situaţia devine din ce în ce mai îngrijorătoare la Galaţi. Autorităţile nu reuşesc să ţină sub control situaţia şi vorbesc despre existenţa a patru focare de COVID-19. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate la Spitalul Judeţean şi la Şantierul Naval Damen, dar probleme există şi la combinatul siderurgic Liberty şi în comuna Toflea.
     
    În ceea ce priveşte situaţia de la cel mai mare spital din judeţul Galaţi, numărul cadrelor medicale testate pozitiv a ajuns, luni, la 38, la care se adaugă 9 pacienţi infectaţi cu coronavirus în timp ce se aflau internaţi.
     
    Direcţia de Sănătate Publică a dispus testarea tuturor angajaţilor spitalului şi oprirea internărilor în secţiile afectate. În plus, patru secţii sunt închise pentru 48 de ore. De la începutul epidemiei, în judeţul Galaţi au fost 125 de cadre medicale infectate, cele mai mulţi fiind angajate pe poziţiile de asistenţi şi infirmieri.
     
    La Galaţi, numărul persoanelor testate pozitiv COVID-19 a ajuns, luni, la 1071. Sunt 31 de cazuri noi în doar 24 de ore, ceea ce reprezintă cea mai mare creştere înregistrată în ţară. În prezent, în Galaţi nu mai există persoane în spaţiile de carantină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză la cel mai mare spital din sud-estul României: zeci de cadre medicale s-au infectat cu coronavirus

    Zeci de cadre medicale de la Spitalul Judeţean din Galaţi s-au infectat cu coronavirus

    Infectaţi sunt şi mai mulţi pacienţi ai spitalului gălăţean. O secţie a unităţii medicale a fost închisă
    În interiorul Spitalului Judeţean din Galaţi este focar de COVID-19. Potrivit datelor furnizate de conducerea unităţii medicale la solicitarea MEDIAFAX, luni, 24 de cadre medicale sunt confirmate pozitiv la testul pentru depistarea infecţiei.

    Cel puţin nouă pacienţi ai spitalului au fost şi ei infectaţi. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate la Secţia Medicală 2 care a fost închisă pentru realizarea dezinfecţiei. Medicii şi asistentele care s-au infectat au fost transferaţi la alte unităţi medicale din oraşul Galaţi pentru tratament.

    Alte cazuri au apărut la secţiile Cardiologie, Chirurgie 2 şi la Unitatea de Primiri Urgenţe. Medicii care nu s-au infectat au un volum uriaş de muncă deoarece trebuie să suplinească lipsa colegilor lor. Ei povestesc că la finalul unei ture, mulţi folosesc perfuzii şi oxigen pentru a căpăta vitalitate.

    „Azi voi scrie, din nou, despre NOI, ATI Judeţean. Obosiţi, epuizaţi, resemnaţi… Calul de povară al judeţului, la care unii se uită să vadă cât poate să mai ducă şi îi mai pun în cârcă. Azi despre Oameni, care după încheierea unei ture la ATI Covid, au nevoie de perfuzii şi oxigen ca să poată să o ia de la capăt.

    Oameni care s-au străduit să rămână sănătoşi pentru a putea trata cazurile critice din tot judeţul. Acum, vă spun că am obosit şi suntem dezamăgiţi. Ne-am făcut şi ne vom face datoria în continuare, până când vom mai putea… Dar obosiţi psihic, epuizati fizic, resemnaţi. Singura Secţie ATI funcţională permanent din Judeţul Galaţi”, a scris, pe Facebook, Corina Manole, şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Galaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

    „Cred că primul moment în care am simţit că pot face business a fost cel în care, copil fiind, îl ajutam pe tata să vândă şi căram în cârcă în sus şi-n jos să le arătăm clienţilor produsele din magazinul en-gros de covoare”, îşi aminteşte Wargha Enayati începuturile sale antreprenoriale, înrădăcinate încă din copilărie.

    În 25 de ani de antreprenoriat în domeniul medicinei, el şi-a câştigat statutul de pionier nu o dată, ci revenind constant cu câte un titlu demn de primele pagini ale publicaţiilor de business. Cel mai recent se referă la rolul său de iniţiator al proiectului Enayati Medical City, un centru medical gigant, rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro, care urmează să fie deschis anul viitor. În pragul deschiderii, Enayati a povestit despre fiecare etapă din parcursul său antreprenorial, privind retrospectiv la reuşitele sale de până acum, dar şi la greşelile din care a învăţat. 

    Medicul Wargha Enayati provine dintr-o familie care a îmbinat mereu antreprenoriatul cu medicina – tatăl, medic ginecolog, care a profesat până în ultimii săi ani de viaţă, dezvolta în paralel şi afacerea cu covoare. (Acum, a treia generaţie pare să le calce pe urme şi continuă pe aceeaşi linie: fiul  lui Wargha Enayati, Anis, a terminat UMF Carol Davila şi vrea să se specializeze în psihiatrie.)

    Iniaţitivele antreprenoriale au continuat şi pe parcursul formării sale ca medic: în perioada studenţiei la Cluj, a încercat să vândă ceasuri aduse din Germania, iar după Revoluţie a vrut chiar să îşi facă o fabrică de marmură artificială şi să vândă marmură, dar planul nu a funcţionat.

    Apoi a intrat în imobiliare, iar de aici până la deschiderea primei clinici private a fost doar un pas: „Între anii 1990 şi 1995 a mers foarte bine, am făcut câştiguri mari din vânzări şi cumpărări de apartamente, aşa că în 1995 am ales să dedic cel mai frumos apartament pe care îl aveam şi să deschid prima mea clinică privată de cardiologie. Pot spune, fără modestie, că sistemul medical privat din România a început într-un apartament de la Unirii”.

    De la un business plan de 2.000 de dolari pe lună, la prima reţea de clinici private din România
    După ce a deschis cabinetul de cardiologie, primul business plan pentru Centrul Medical Unirea a fost de 2.000 de dolari pe lună: „Nu voiam decât să ajung la break even cu o cifră de afaceri de 25.000 de dolari pe an”. Wargha Enayati spune totuşi că aceasta era o cifră greu de imaginat pentru serviciile medicale private în România anului 1995. „Primele săptămâni se întâmpla să am zile întregi fără pacienţi şi atunci am fost unul dintre primii medici care au introdus medici colaboratori care veneau cu pacienţii lor”, îşi aminteşte el. A devenit medicul Ambasadei Germane la Bucureşti şi asta l-a ajutat, mărturiseşte chiar el, să câştige încrederea străinilor din Bucureşti care conduceau afaceri bănoase. 

    Acela a fost şi momentul în care a început să se gândească să vândă abonamente pentru angajaţii companiilor din Bucureşti şi că trebuie să aducă mai multe specialităţi în clinică. Apartamentul de la Unirii devenise neîncăpător: „Aşa că apartamentul de la etajul 5 nu mai era funcţional şi după trei ani am deschis prima clinică pluridisciplinară, la parterul unul bloc de pe Bulevardul Unirii”.

    Apoi, după alţi trei ani, a deschis clinica de pe strada George Enescu din Capitală, iar după alţi trei ani a deschis încă trei policlinici şi primul spital pe Strada Clucerului, care era mic, îşi aminteşte Wargha Enayati fiecare pas  din începuturile dezvoltării Regina Maria.

    „A fost nevoie de 10 ani ca lumea să se obişnuiască cu conceptul de consultaţii private care trebuie plătite. A fost nevoie de alţi 10 ani ca spitalele CMU Regina Maria să devină profitabile. A fost nevoie de 15 ani ca abonamentele medicale să poată deveni parte integrantă în sistem”, descrie Wargha Enayati fiecare bornă marcată, după ani de muncă.
    În 2007, s-a perfectat prima vânzare a unui furnizor medical din România către un investitor care  era fond de investiţii, cât şi prima achiziţie a unei policlinici din afara reţelei, dar şi din afara Bucureştiului, la Cluj. Aşa au devenit primii care au dezvoltat o reţea proprie în ţara. „Sunt mândru să pot spune azi, la 25 de ani de când am fondat Centrul Medical Unirii, devenit Reţeaua Privată Regina Maria, şi după 20 de ani de lucrat la acest proiect, că am lăsat în spate un business sustenabil. La plecarea mea din Reţea erau 2.000 de angajati, azi, după 5 ani, sunt 5.000 de angajaţi”, spune Wargha Enayati. 
    Premierele s-au ţinut lanţ însă şi după cea de-a treia vânzare a reţelei Regina Maria, către fondul de investiţii Mid Europa Partners, când medicul cardiolog a ieşit din acţionariatul companiei.
    „Abonamentele medicale au fost create acum 25 de ani şi azi sunt o piaţă constantă de peste 1,5 milioane de euro.  Primul spital dedicat femeilor a devenit acum o industrie in sistemul privat de sănătate şi o alternativă viabilă pentru sistemul de stat.  Policlinicile sociale sunt acum două în Bucureşti şi au peste 5.500 pacienţi din care 2.200 sociali, adică fără venituri şi asigurări medicale, şi au oferit 29.000 consultaţii, din care 13.500 sociale”, îşi descrie Wargha Enayati reuşitele privind retrospectiv. „Aceste proiecte au trăit şi merg mai departe creând adevărate trenduri pe piaţa medicală pentru că au fost caracterizate de creativitate şi inovaţie.”


    Drumul spre oraşul medical, aproape de final
    Acum, se concentrează pe dezvoltarea Enayati Medical City, un complex integrat, dezvoltat în asociere (pe zona de oncologie) cu Spitalul Monza şi desfăşurat pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, fiind  cel mai mare proiect medical privat din ţara noastră.

    „Este singurul spital de asemenea dimensiuni care se construieşte în această criză, cu o investiţie în valoare totală de 60 de milioane de euro şi care va fi gata la sfârşitul acestui an”, descrie Wargha Enayati proiectul.
    A pornit în dezvoltarea acestuia de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor, în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, citează antreprenorul un raport al Eurostat) şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    „Am gândit acest centru medical ca pe un oraş în care seniorii să poată avea acces permanent la serviciile medicale şi sociale de care au nevoie, fie că sunt independenţi sau asistaţi medical, că au nevoie de recuperare sau paliaţie, că au nevoie doar de socializare sau de un mediu în care să trăiască demn”, descrie antreprenorul raţiunea din spatele acestui proiect.

    Acesta îmbină un spital integrat de oncologie şi recuperare cu un centru rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori. Spitalul de oncologie va fi dotat cu 100 de paturi, compus dintr-un ambulatoriu de specialitate, secţii de chirurgie, chimioterapie, radioterapie şi medicină nucleară imagistică şi laborator. Centrul rezidenţial şi de îngrijire pentru seniori va avea peste 130 de locuri, iar îngrijirea acestora se va face pe etaje dedicate, în funcţie de gradul de nevoi – rezidenţial (persoane independente sau asistate) şi medical (servicii de recuperare, paliaţie). Conceptul de îngrijire a pacientului în mod integrat şi eficient va fi completat cu un centru de zi pentru seniori şi 50 de cabinete în regim de ambulatoriu. „Cheia succesului este punerea la un loc a unei elite medicale care să ofere cele mai bune soluţii integrate pentru problemele oncologice şi pentru îngrijirea vârstnicilor”, spune antreprenorul.

    În ceea ce priveşte componenta medicală, el explică că proiectul include un spaţiu ambulatoriu generos de geriatrie cu multiple specialităţi, centru de fizioterapie cu piscină de recuperare şi terapie ocupaţională. „Vârstnicii se mută din casa lor în mare parte pentru un stil de viaţă de comoditate, socializare şi siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor. Siguranţă care aici este asigurată de un spital cu cinci săli de operaţii, secţie ATI, imagistică, laborator, precum şi medici specialişti de gardă.”

    Dezvoltarea proiectului a preluat-o Dan Doroftei, despre care Enayati spune că a avut norocul să îl cunoască în 2018, când se întorcea în România după 12 ani de experienţă în SUA în proiecte similare. După inaugurarea centrului, va conduce alături de el partea de seniori – rezidenţialul şi spitalul de geriatrie.

    Proiectul se află în prezent într-o fază avansată de construcţie, în octombrie-noiembrie clădirea va fi finalizată,  iar din ianuarie va fi operaţională, dotată şi funcţională. „A fost o provocare în sine în această perioadă să ţinem deschis un şantier pe care muncesc zilnic 400 de oameni. Suntem încrezători că vom rămâne în calendar şi că vom deschide conform planurilor”, spune Enayati. 

    Vorbind despre provocări, medicul antreprenor subliniază că acestea vin din gradul de noutate al unui astfel de proiect în România. „Proiectul este foarte ambiţios. Şi inovator. Principalele provocări ţin atât de schimbarea mentalităţilor cu privire la modul în care seniorii merită să trăiască, cât şi de întregul concept de îngrijire a vârstnicilor în ţara noastră. În plus, conceptul de îngrijire integrată atât pe zona de oncologie, cât şi pentru seniori este unul care va fi pus în practică în premieră în ţara noastră.

    Prin urmare, funcţiunile gândite sunt complexe şi de aici şi provocarea legată de construcţie, arhitectură, avize şi autorizări”, spune el. Pe de altă parte, observă că cea mai mare provocare cu care s-a confruntat este lipsa sprijinului din partea autorităţilor. „Este, până la urmă, cea mai mare investiţie medicală din România, din Bucureşti din ultimii 30 de ani. Niciun alt proiect nu are/a avut asemenea dimensiuni. Spitalul Enayati Medical City costă un pic peste un studiu de fezabilitate comandat de stat pentru oricare din spitalele regionale, aşa că obiectivul meu primordial este să demonstrez că se poate face!

    Nu zic că nu e greu, nu zic că e cel mai bun sau profitabil model, zic doar că dacă proiectul meu devine un model mă aştept ca alţi investitori sau statul să îl perfecteze, să îl replice, să construiască spitale mai mari, mai bune, mai performante, adaptate la nevoile acestei perioade. Dar, cel mai important, să fie gândite ca proiecte pentru pacienţi, pentru medici, pentru seniorii României cum e cazul de faţă, având în vedere nevoile lor reale”.
    Termenul de finalizare al proiectului cu tot cu dotări este începutul anului viitor, iar Wargha Enayati crede că vor avea primii pacienţi, în funcţie de autorizări şi avize, în a doua lună a anului 2021.

    „Pentru că este un proiect definit de termenul «integrat» vom încerca să deschidem ca un întreg, în acelaşi timp. De altfel, pe lângă cele două spitale (de oncologie şi geriatrie) şi centrul rezidenţial pentru seniori adăpostim cel mai mare, cred, ambulatoriu din România, cu 50 de cabinete, unde vom promova conceptul de concierge medical (doctor dedicat care să conducă pacientul pe tot traseul său medical), un restaurant, o sală de conferinţe, centru de recuperare fizio-kineto cu piscină, magazine, capelă şi multe grădini spectaculoase gândite să aducă lumină şi culoare.”

    Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 60 milioane de euro, din care aproape 70%, respectiv 40 milioane de euro, este investiţia sa, constituită din fonduri proprii şi o mică parte credit bancar. Se aşteaptă ca investiţia să aibă un turnover de 25 milioane de euro la trei ani după deschidere.

    Iar fiindcă va fi vorba despre un produs high-end, cel puţin pe zona rezidenţială şi de îngrijire seniori, tarifele vor fi între 2.500 şi 4.000 euro/lună. „În construcţia spitalului de geriatrie şi a centrului rezidenţial a fost acordată atenţie maximă pentru toate detaliile, de la aranjamentul camerei, până la mobila potrivită pentru vârstnici. Este vorba de spaţii verzi generoase, sală de spectacole, activităţi de divertisment, care să le ofere rezidenţilor toate avantajele unui trai urban, mai ales că ne aflăm în zona de nord a Capitalei şi mă bucur că am aflat de curând că magistrala 6 de metrou va fi aproape de noi, deci accesibilitatea va fi din ce în ce mai mare”, explică medicul. 

    În 2021 vor fi peste 500 de angajaţi pe platforma Enayati Medical City, majoritatea personal medical: „Centrul medical este gândit ca un proiect şi pentru medici, un ecosistem medical care va pune laolaltă elita medicală şi profesională din România”.

    Ce urmează? Medicul-antreprenor mărturiseşte că deocamdată îşi consolidează actualele investiţii, în contextul în care Enayati Medical City consumă resurse semnificative, dar va continua să investească prin intermediul unui fond de investiţii. Lansat alături de alţi patru investitori, Voicu Oprean, Alexandru Popescu, Sergiu Neguţ şi Georgios Sofianos, fondul de investiţii Cleverage Venture Capital îşi propune să ajungă  la finanţări de 20 de milioane de euro în 5 ani pentru proiecte din România şi din regiune.

    „Etica ar trebui să fie esenţială în educarea oricărui profesionist”
    „Cred că problema principală este a omului din sistem. Percepţia publică este de corupţie la nivelul sistemului şi nu poate fi schimbată peste noapte”, răspunde Wargha Enayati, întrebat care sunt motivele pentru care sistemul românesc medical este în continuare blamat şi care ar fi soluţiile pentru evoluţia acestuia.
    Aminteşte despre exemplul recent apărut în presă al lui Markus Braun, fostul şef de la Wirecard, acuzat că a deturnat fonduri de 1,9 miliarde de euro din banii companiei. În acest context, Wargha Enayati se întreabă: dacă astfel de lucruri se întâmplă la acel nivel, în Germania, ce pretenţii putem noi să avem să schimbăm percepţia publică despre sistemul medical. „Corupţia există şi va mai exista în sistemul medical. De aceea eu cred că etica trebuie să fie un factor determinant în educaţia oricărui profesionist, indiferent de domeniu. Şi până ce nu vom înţelege cu toţii că omul este în primul rând o fiinţă spirituală, nu vom fi conştienţi nici de cât de importantă este etica personală în relaţionarea profesională şi umană”, spune el. Enayati punctează însă că nu poate să aibă un rol activ în dezvoltarea politicilor româneşti, ţinând cont de credinţa sa, Baha’i, care nu permite să facă parte din formaţiuni politice, să facă politică partizană. „Membrii  comunităţii Baha’i sunt artizanii unităţii şi ai lipsei dezbinării, suntem activi în planul politicii globale, dar nu în cea guvernamentală”, descrie el unul dintre principiile credinţei sale. 
    Cum descrie modul în care a fost gestionată criza medicală curentă? „Pentru că sunt un om al statisticilor şi al cifrelor cred totuşi, fără a încerca să micşorez ce se întâmplă, că reacţia a fost prea vehementă şi ca urmare vom resimţi efecte medicale pe termen lung şi în număr mult mai mare decât al statisticilor victimelor cu COVID. Asta dacă nu punem la socoteală şi efectele economice, distrugerea brută a unor ramuri a economiei. Şi acestea vor avea consecinţe medicale grave în viitor. Singurul lucru care ne-ar putea ajuta ar fi ca guvernul să intervină acum şi să ia din bugetul altora, cum ar fi apărarea, şi să facă o infuzie masivă în economie şi sănătate”, crede el. 


    Succesul în antreprenoriat? Răbdare şi curajul de a închide o afacere dacă nu mai merge

    Wargha Enayati spune că şi-a construit parcursul având ca inspiraţie viaţa şi valorile părinţilor săi, care i-au arătat mereu flexibilitate şi agilitate, adaptabilitate şi viziune globală asupra problemelor lumii. „De la părinţii mei am învăţat să provoc şi să mă provoc în a găsi soluţii care să servească oamenilor. De la credinţa mea, Baha`i, am învăţat să fiu detaşat, echidistant şi să am curaj pentru schimbare”, îşi descrie medicul antreprenor reperele din parcursul său antreprenorial. El oferă spre exemplu şi două citate ale lui Bahá’u’lláh, fondatorul credinţei Baha’i, despre care antreprenorul spune că îl guvernează în toată activitatea sa: „Numai acela care în zilele noastre îşi consacră viaţa slujirii întregii rase umane este într-adevăr om”  şi „Toţi oamenii au fost creaţi pentru a duce mai departe o civilizaţie în continuu progres”.
    Nu au lipsit însă nici lecţiile pe care le-a dobândit pe parcursul său. „Cred că principala mea eroare a fost lipsa de experienţă pe zona de expansiune, care pentru reţea a fost masivă şi neaşteptată. În plus, reacţiile mele la provocări, dificultăţi sau ameninţări nu au fost întotdeauna temperate”, îşi descrie Enayati greşelile din care a învăţat de-a lungul timpului.
    „Apoi, de teamă că nu voi putea creşte singur, am hotărât în 2007 să mă duc pe drumul asocierii cu un fond de investiţii şi implicit al forţării ca la un moment dat, să ies din această afacere printr-un drag-along, fapt care s-a şi întâmplat după opt ani la cea de-a treia vânzare. Mereu mă întreb dacă trebuia să fac acest pas…”, mărturiseşte Wargha Enayati. 
    Medicul antreprenor oferă şi un sfat pentru tinerii antreprenori: „Sper ca antreprenorii tineri să fie în permanenţă conştienţi de impactul  social pe care ar trebui să-l producă orice acţiune de business. Important este să înceapă cu dreptul, cu toate lucrurile în ordine, legal, fiscal, în acord cu reglementările din domeniul muncii. Să ia în calcul că pornirea unei afaceri durează cel puţin trei ani. Şi, cel mai important, să aibă răbdare şi răbdare şi răbdare, alături de curajul de a închide o afacere daca devin conştienţi că nu mai merge”. 

    Un sfert de secol de premiere medicale

    30 noiembrie 1995
    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.
     

    1996
    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de  1,5 milioane de euro).

    1999
    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004
    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007
    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008
    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj –   Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.
    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.
    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.
    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010
    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.
    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka – o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011
    Deschide primul spital privat la Braşov.
    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012
    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro. 

    2015
    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrala şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM . Potrivit surselor din piaţă,
    reţeaua era evaluată
    la acel moment la 150 de milioane de euro
    şi avea 2.000 de angajaţi.
    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de
    1 milion de euro. 

    2017
    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.
    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la 100.000 de euro. 

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.
    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.
    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.
    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.
    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis. 

    2019

    Lansează pentru prima oară conceptul de concierge medical în România.
    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Enayati Medical City se apropie de deschidere – un proiect în valoare de 60 milioane de euro cu o investiţie de aproximativ 40 milioane de euro constituită în cea mai mare parte din fonduri proprii şi un credit de la bancă, restul investiţiei proiectului fiind acoperit de partenerii medicali din proiect.
    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage –
    cu o investiţie de 500.000 euro.

     

    Ce înseamnă Enayati Group în prezent
    În prezent, grupul Enayati este format din: MedicHub Media, care include şi Medicală şi partenerul MediaMEd Publicis (companii de comunicare medicală şi marketing pentru lumea medicală, digital, conferinţe şi media), Intermedicas Concierge Medical – clinică medicală de concierge medical şi second opinion, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, formată din două policlinici sociale pentru persoane fără venituri şi asigurări medicale şi două afterschool-uri pentru copii, aplicaţia de programări la medic şi telemedicină Docbook, platforma de recrutare de personal medical Medijobs.
    De asemenea, Enayati Group include unul dintre proiectele „vedetă” ale domeniului medical privat în prezent – Enayati Medical City – un oraş medical aflat în construcţie. 

  • Medicii, mesaj clar pentru cei care nu cred în existenţa coronavirusului: Morţii sunt reali / Două exemple tragice

    Creşterea semnificativă a numărului de cazuri din ultimele zile i-a determinat pe mulţi specialişti să readucă în atenţie necesitatea respectării măsurilor de protecţie

    Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, transmite un mesaj clar şi dur celor care nu cred că virusul este real
    Creşterea semnificativă a numărului de cazuri din ultimele zile i-a determinat pe mulţi specialişti să readucă în atenţie necesitatea respectării măsurilor de protecţie.

    Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, transmite un mesaj clar şi dur celor care nu cred că virusul este real, iar măsurile impuse de autorităţi nu se justifică.

    ”Morţii sunt reali, pacienţii sunt reali. Virusul este real, nu putem să îl vedem, este un breaking news sau un prime time news inclusiv pentru noi, lumea medicală. Am început să simţim clinic cum să manage-uim virusul, dar terapeutic nu avem o armă letală împotriva lui…. Acest virus este foarte parşiv. Sars Cov-2 nu e un virus respirator tipic, asta trebuie să conştientizăm. Şi cea mai mare problemă în diseminare e ca aceşti vectori de transmisie sunt asimptomaticii. Pe de-o parte e o luptă, prin toate măsurile pe care le-am exercitat, deoarece sistemul nostru medical este foarte fragil, acum a început să se investească, dar nu ne putem compara cu Germania, Italia, Franţa, ţări cu sisteme medicale mai solide, care au fost dovedite. Noi prin aceste măsuri am încetitnit transmisia intra-comunitară. A fost starea de urgenţă, aţi văzut că a început să scadă numărul îmbolnăvirilor, lumea era fericită. Au început măsurile de relaxare şi din nou încep să crească. Aceşti asimptomatici diseminează. Pot să fiu un purtător sănătos şi să vă dau boala. Poate avei nişte comorbidităţi, sau poate aveţi o sensibilitate imună, şi aici discutăm de 3 paliere imune şi puteţi face o formă moderată sau severă de boală. Şi aici nu e de joacă. Acum am reînceput să reevaluăm simptomele post COVID. E un virus care ucide”, a declarat Cristian Oancea pentru opiniatimisoarei.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertismentul medicilor: Asistăm deja la un val doi în anumite zone din România. Riscăm să ”ne relaxăm” cu măsuri mai stricte

    Creşterea numărului de cazuri din ultima săptămână îl face pe medicul timişorean să creadă că mult discutatul val doi a început ”să lovească” în anumite părţi din ţară

    Virgil Musta precizează că există şi un risc însemnat de suprasaturare a sistemului medical
    Autorităţile nu vorbesc încă despre un al doilea val al epidemiei, însă medicul Virgil Musta spune că acest val îşi face deja simţită prezenţa în unele zone din România.

    Creşterea numărului de cazuri din ultima săptămână îl face pe medicul timişorean să creadă că mult discutatul val doi a început ”să lovească” în anumite părţi din ţară.

    “Asistăm deja la un val doi în anumite zone ale ţării. Dacă ne uităm la Braşov, numărul de cazuri este mai mare decât în perioada acută a pandemiei. Noi, în judeţul Timiş, din fericire, stăm bine, avem un număr foarte mic de cazuri, dar dacă nu vom fi precauţi şi nu vom înţelege că trebuie să respectăm regulile, sigur vom avea şi un al doilea val. Acesta poate apărea în lunile de toamnă, poate iarna. Sper ca acesta să poată fi ţinut sub control cum a fost ţinut şi în timpul primului val de pandemie”, a declarat Virgil Musta pentru Express de Banat.

    Virgil Musta, medic în cadrul spitalul ”Victor Babeş” din Timişoara şi purtător de cuvânt al instituţiei, precizează că există şi un risc însemnat de suprasaturare a sistemului medical.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu buzunarele goale, guvernul promite masive investiţii publice

    Cu venituri la buget de 31% din PIB, faţă de o medie europeană de 41%, România îşi împarte sărăcia cum poate.

    Anul trecut, 70% dintre toate veniturile bugetului con­so­lidat au mers spre pensii şi spre salariile bugetarilor (aici sunt incluşi profesorii, medicii, funcţionarii statului). Acum guvernul promite „masive investiţii publice”. De unde?

    Sub această umbrelă a neputinţei, şi-a făcut loc ideea că fon­durile UE sunt cele care ne pot salva. Nu încape îndoială că fondurile Uniunii sunt importante, dar ele singure nu pot face mult. De la aderarea României la UE, în urmă cu 14 ani, România a primit de la Uniune 59 mld. euro, iar con­tribuţia ei la bugetul comun a fost de 20 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 39 mld. euro. Cine-ţi dă ţie, aşa, 39 mld. euro? Împărţiţi însă la 14. Sunt 2,7 mld. euro anual, bani mulţi, dar com­plet insuficienţi – ei înseamnă 1,2% din PIB-ul anual al ţării, de 230 mld. euro. Nu poţi să te dezvolţi investind, din câş­tigul tău, doar 1-2%, pentru viitor.

    Guvernul liberal are idei mari şi va anunţa, curând, un nou planul de redresare economică, de 3 mld. euro din bani europeni, în granturi pentru companii, a anunţat premierul Orban. Însă, miza pe banii europeni este riscantă. Bugetul consolidat al statului trebuie să găsească „spaţiu fiscal” pentru investiţii.

    Consumul a fost factorul decisiv al dezvoltătii, în ultimul deceniu. Dar este un loc imens, lăsat gol, pentru investiţii. Or, investiţiile, acestea trebuie făcute din buget. Atât cât este el. O rejudecare a alocărilor bugetare este obligatorie.


     

  • Tătaru: Nu e mult de când erau eroi în halate albe. Acum sunt eroi care fură ore suplimentare

    Nu este mult de când îi priveam pe medici ca pe eroi în halate albe, dar acum sunt eroi care au furat ore suplimentare, a spus Nelu Tătaru, în timpul dezbaterii moţiunii simple îndreptată împotriva sa.

    „Un corp medical care e controlat de Curtea de Conturi la gărzi, la ore suplimentare, un Avocat al Poporului care spune că suntem centre de detenţie, iar personalul medical torţionari. Nu am crezut că vom ajunge, în martie-aprilie, mergând prin ţară pe străzile pustii doar un personal medical aflat în prima linie, expus, să fie în aceste zile arătat cu degetul. Nu este mult de când erau eroi în halate albe. Acum sunt eroii care au furat ore suplimentare. Din aceşti eroi avem 3.168 confirmaţi pozitiv Covid şi 11 decese”, a spus Nelu Tătaru.

    Ministrul Sănătăţii a mai spus că este un personal medical care, în februarie-martie-aprilie, era debusolat şi înfricoşat de o lupta inegală, de lipsa medicamente, de condiţii zero: „Acest personal revine în prima linie, cu o atitudine demnă. Personal care a făcut faţă cu resurse minime acestei pandemii”.

    Tătaru a adăugat că, în ultima perioadă, apar tot felul de articole „pe site-uri obscure”, unde este acuzat de angajarea unor rude, de afaceri, numai ce a realizat în această perioada nu. De asemenea, el a evocat şi tema testărilor.

    „Se spune că nu au fost făcute testări, dar până acum s-au făcut 640.000 teste la circa 350.000 cetăţeni. Guvernul nu blochează testările. Unele protocoale au fost modificate pe parcursul pandemiei în funcţie de necesităţi. Orice autoritate locală poate desfăşura activităţi medicale într-un spital sau un spaţiu special amenajat”, a susţinut Tătaru.

    Ministrul Sănătăţii a apreciat acuzaţiile ca fiind „dureroase”, în condiţiile în care 30 de ani din viaţă şi i-a dedicat domeniului medical: „Se mai vorbeşte de demisia de onoare. Mă bucur că găsiţi la mine onoare, dar demisia aş fi preferat să îmi fi fost cerută în martie-aprilie, când se căuta cine pentru carne de tun care să umble prin spitale. Dar nu ar fi drept să plec în acest moment”, a conchis Nelu Tătaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru startup-uri româneşti, semifinaliste la InnoStars Awards 2020, una dintre cele mai importante competiţii europene ce premiază inovaţia în domeniul medical. Ce finanţare vor primi

    Patru startup-uri româneşti se află printre cele 15 semifinaliste ale celei de-a patra ediţii a competiţiei InnoStars Awards, unul dintre programele emblematice ale EIT Health InnoStars, accelerator de afaceri pentru startup-urile ce activează în domeniul inovaţiei medicale din ţările europene emergente. Fiecare dintre cele patru startup-uri româneşti propune o soluţie de top pentru diverse arii medicale, folosind inovaţia cu scopul de a îmbunătăţi viaţa pacienţilor. Anul acesta, România este ţara cu cele mai multe echipe selectate pentru această etapă a competiţiei, alături de Ungaria, fiind urmate de Italia cu două semifinaliste. 

    Competiţia InnoStars Awards ajută startup-urile din ţările europene în curs de dezvoltare să-şi prezinte inovaţiile în domeniul sănătăţii, să atragă investitori şi să reducă astfel timpul de lansare a ideilor de afaceri pe piaţă. Programul este adresat întreprinderilor micro şi mici, spin-off-urilor şi startup-urilor care au deja un prototip sau un produs minim viabil (MVP), gata de lansare.

    Cele 15 startup-urile semifinaliste au fost selectate dintre 96 de echipe înscrise, ce provin din 13 ţări cuprinse în Programul de Inovare Regional EIT Health (EIT Health RIS). Astfel, pentru semifinalele ediţiei din 2020, un juriu de experţi a ales 4 startup-uri din România, 4 din Ungaria, 2 din Italia şi câte unul din Portugalia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Croaţia. 

     

    În cadrul acestei ediţii, fiecare dintre cele 15 startup-uri semifinaliste va primi suma de 25.000 euro ca investiţie, acces la programe de mentorat timp de şase luni, precum şi oportunitatea de a participa la două bootcamp-uri în Europa. Totodată, EIT Health InnoStars va organiza trei interviuri de validare cu potenţiali clienţi, investitori sau parteneri pentru proiectele câştigătoare.

    Lista startup-urilor româneşti semifinaliste în ediţia InnoStars Awards 2020:

    OncoChain Analytics – echipă care crează o platformă de cercetare fundamentată pe o imensă bază de date din practica clinică oncologică, cu scopul de a genera statistici şi analize utile care pot crea valoare pentru furnizorii de servicii medicale şi companiile farmaceutice. Astfel, noile medicamente pot ajunge pe piaţă mai repede şi la costuri mai mici, prin reducerea timpilor de recrutare a participanţilor în studiile clinice, evaluarea corectă a fezabilităţii acestora, simularea braţului control şi corelarea diferitelor seturi de informaţii în sprijinul cercetării.

    I’m Fine – proiect ce oferă soluţii accesibile pentru diferite tulburări de sănătate mintală şi diversele etape de severitate şi chiar dacă funcţionează cel mai bine atunci când beneficiarii participă şi la sesiuni de terapie, aceştia pot primi foarte mult ajutor doar folosind aplicaţia mobilă. 
    MSing with Trauma – echipa a dezvoltat o aplicaţie mobilă care transformă imaginile RMN ale pacienţilor cu scleroză multiplă în compoziţii terapeutic muzicale. Aplicaţia se bazează pe inovaţia unui pacient cu SM şi are două efecte: rezistenţă psihologică şi bypass neurologic. Obiectivul aplicatiei este de a învăţa pacienţii să depăşească atât trauma psihologica cât şi cea organică.

    Voxi Kids – dezvoltată alături de specialişti în vorbire, aplicaţia Voxi Kids este o punte între educaţie şi sănătate, care permite copiilor să completeze un joc interactiv de limbaj pe baza unor exerciţii de terapie verbală. Este un produs inovator şi accesibil care poate fi folosit atât de profesionişti calificaţi ca adjuvant în timpul sesiunilor de terapie verbală, dar şi de părinţii care doresc să-şi ajute copiii să înregistreze progrese acasă. Cu peste 250 de exerciţii de auz si vorbire, Voxi Kids poate fi de asemenea un instrument excelent în  dezvoltarea vocabularului copiilor.  În curând, se va lansa si platforma de sustinerea a terapiei online (VoxiOnline), prin care logopezii vor putea interacţiona mai uşor cu copiii şi părinţii acestora si in mediul digital.

    „Programele EITHealth reprezintă oportunităţi importante pentru inovatorii în sănătate si proiectele lor, şi ne bucurăm că vedem o creştere a numărului de startup-uri din Romania care beneficiaza de ele. Sprijinul oferit prin reţeaua EITHealth le va permite acestora să ajungă mai repede la cei care au nevoie de aceste soluţii inovatoare şi să îmbunătăţească sistemul medical românesc şi chiar şi cel european”, a declarat  Dr. Ion-Gheorghe Petrovai, director de proiect EIT Health Hub la FreshBlood HealthTech.

    Potrivit reprezentanţilor EIT Health InnoStars, dintre cele 15 semifinaliste vor fi selectate zece startup-uri finaliste pentru etapa finală a InnoStars Awards care va avea loc în luna noiembrie 2020. Finaliştii vor concura pentru pentru primele trei locuri, ce includ şi o finanţare suplimentară în valoare de 25.000 euro, 15.000 euro, respectiv 10.000 euro. În plus, startup-urile vor avea acces la suportul şi conexiunile potenţialilor investitori, disponibile în Reţeaua de Investitori EIT Health, precum şi la reţeaua de „living labs” a EIT Health.