BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • AmCham & ARPIM – „Taxa clawback este una dintre măsurile care descurajează investiţiile în România”

    „Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham. 

    „Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).

    „Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă.  Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).

    Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.

     

     

  • De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

    “Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

    El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.

    „Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.

    Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

    Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.

    Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.

    O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.

    Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.

    Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.

  • Roche România consideră inexplicabilă creşterea taxei clawback în primul trimestru al anului 2017

    În această perioadă, piaţa totală a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală în ţara noastră a scăzut cu aproximativ 11%, conform datelor companiilor de studii de piaţă. În România, industria farmaceutică susţine sistemul de sănătate, 1 din 5 pacienţi primind tratament datorită taxei clawback. Pentru a asigura corectitudinea datelor cu privire la taxa clawback, Roche România solicită încă o dată autorităţilor competente să întreprindă toate diligenţele necesare pentru a audita datele disponibile la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sprijinul unei instituţii independente.

    “Avem în vedere orice demers legal care ar putea fi necesar pentru a verifica acurateţea datelor, inclusiv posibile discuţii cu organele de anchetă competente. Dorim să ne asigurăm că datele pe baza cărora este calculată taxa clawback sunt corecte şi comunicate transparent”, a declarat Martine Draullette, General Manager al Roche România.

    Taxa clawback a fost introdusă în anul 2009, în contextul crizei economice, ca o măsură temporară pentru de a arăta solidaritate într-un moment dificil pentru economia României. Astfel, producătorii de medicamente acoperă deficitul de finanţare pentru consumul de medicamente. În situaţia actuală însă, având în vederea creşterea economică constantă a României, motivul menţinerii acestei taxe a dispărut.

    Roche Romania susţine introducerea unor alte mecanisme care să asigure distribuirea echitabilă a responsabilităţilor privind modul în care este finanţat consumul real de medicamente în România, ceea ce ar asigura transparenţă şi predictibilitate.Pe de altă parte, o condiţie obligatorie pe care statul român ar trebui să o îndeplinească pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la tratamentele de care aceştia au nevoie, este creşterea bugetului pentru medicamente, îngheţat din anul 2012. Pacienţii din România trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca cei din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Finanţarea sănătăţii  trebuie privită ca o investiţie, care va asigura pe termen lung creştere economică şi o societate sănătoasă.

  • Programul RESPIRO al A&D Pharma a integrat 600 de farmacii independente în primul an de la inaugurare

    RESPIRO este un program modular care oferă un pachet de servicii specializate cu valoare adaugată atât farmaciilor, cât şi pacienţilor acestora. Prin programul RESPIRO, farmaciile partenere îşi păstrează autonomia şi identitatea proprie, beneficiind deopotrivă de acces la resurse importante de business, puse la dispoziţie de A&D Pharma.

     “RESPIRO este un proiect apărut din grijă pentru pacienţi, pe care l-am dezvoltat pentru a veni în sprijinul celor mai importanţi parteneri ai noştri, farmaciile. Programul a fost construit în timp, pe baza nevoilor specifice ale clienţilor noştri, dar şi a expertizei de retail şi distribuţie a Grupului A&D Pharma, fiind coordonat de cei mai competenţi specialişti din domeniu şi completat cu o platformă online, disponibilă pentru toţi partenerii activi RESPIRO. Faptul că, la un an de la lansare, avem 600 de farmacii partenere ne întăreşte convingerea că strategia de dezvoltare a programului RESPIRO, bazată pe construirea unei relaţii de încredere pe termen lung, este în concordanţă cu obiectivele partenerilor noştri”, a declarat Robert Popescu, CEO A&D Pharma.

    Pe lângă avantajele comerciale, farmaciile partenere RESPIRO pot accesa o serie de beneficii integrate, de la optimizarea costurilor operaţionale, până la implementarea programelor de instruire a echipelor de farmacişti. De asemenea, A&D Pharma pune la dispoziţia acestora o platformă online interactivă, uşor accesibilă şi unică pe piaţa farmaceutică din România.

    Farmaciile partenere RESPIRO sunt fie farmacii independente cu un singur punct de lucru, fie lanţuri regionale din toată ţara. Acestea sunt cel mai bine reprezentate în judeţele Constanţa, Galaţi, Sibiu, Cluj şi Prahova, iar A&D Pharma ţinteşte să consolideze reţeaua la nivel naţional.

    “Ne-am integrat în programul Respiro în luna septembrie 2016, şi chiar dacă nu a trecut mult timp de la accesarea programului, am observat deja o serie de avantaje. Pentru noi este un plus faptul că RESPIRO este un program personalizat şi că putem folosi beneficiile în funcţie de nevoile curente, având în vedere că fiecare farmacie este diferită şi are propriul ritm”, e de părere Andrei Coman, Farmacia Camelia, Turda.

    “Sunt foarte încântată de programul Respiro. Cu ajutorul acestui program reuşim să ne aprovizionăm farmacia cu o gamă de produse de interes şi să ne întâmpinăm pacienţii cu medicamentele de care au nevoie. Au trecut doar două luni de când ne-am integrat în program, însă observăm deja o creştere a vânzărilor pe segmentul reţetelor”, declară Farmacist Şef Andra Florea, Farmacia Robert Com, Mediaş, Sibiu.

    “Am ales Respiro pentru că este un program mai relaxat, fără constrângeri. Ne bucurăm deja de avantajele programului, de reducerea costurilor operaţionale şi suntem încântaţi de alegerea făcută”, menţionează Farmacist Şef Elena Burlec, Farmacia Ana-Pharm, Iaşi.

    “Printre avantajele acestui parteneriat se numără posibilitatea de a reduce costurile operaţionale, accesul la discounturi suplimentare şi produse de interes pentru pacienţii noştri, suport pentru managementul echipei. Toate acestea au contribuit la creşterea profitabilităţii, a satisfacţiei echipei, oferindu-le siguranţa că avem posibilitatea să ne ajutăm pacienţii. Toate lucrurile au coerenţă, realism şi transparenţă, iar consolidarea afacerii mele este asigurată de sprijinul unei echipe de profesionişti”, a afirmat Farmacist Şef Dragoş Marian, Farmacia Zen Pharma, Târgu Mureş.

     

  • De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

    “Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

    El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.

    „Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.

    Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

    Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.

    Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.

    O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.

    Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.

    Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.

  • Producătorii de medicamente din România înfiinţează organizaţia independentă PRIMER. Care sunt obiectivele sale?

    „România are o tradiţie îndelungată în industria farmaceutică, iar contribuţia pe care fabricile de medicamente din România, indiferent de capital, o au la dezvoltarea economică este esenţială pentru evoluţia noastră că stat european modern” a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER. 

    „Sectorul manufacturierii produselor farmaceutice este strategic, plăteşte taxe şi impozite în România, a creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigura medicamente esenţiale pentru români, în ciuda unui mediu concurenţial care îi este potrivnic şi în care nu găseşte niciun sprijin din partea autorităţilor. Medicamentul “Made în România” este respectat în peste 100 de ţări în care este exportat, mai puţin în ţară lui de origine”, a adăugat Damian.

    Obiectivele imediate ale PRIMER sunt:

    • O revizuire a taxei clawback care să ţină cont de interesele economice ale României şi care să ajute producătorii locali şi potenţiali investitori să poată beneficia de un mediu concurenţial corect. Această înseamnă implementarea de la 1 iulie 2017 a formulei de clawback diferenţiat Plx 425/2014 care este blocată în Parlament de peste 3 ani şi, începând cu 2018, trecerea la taxa clawback zero pentru medicamentele generice, care nu sunt răspunzătoare pentru creşterea costurilor din sistemul de sănătate.

    • Modificări urgenţe în metodologia de calcul a preţurilor care să aibă în vedere excluderea prevederilor ambigue legate de patent şi care să permită aprobarea şi includerea în maximum 30 de zile în catalogul naţional (Canamed) a preţurilor pentru medicamentele generice;

    • Adoptarea unor facilităţi fiscale pentru achiziţia de licenţe de fabricaţie şi echipamente de producţie şi a unor facilităţi comerciale de genul celor din din Legea 150/2016, care să asigure prezenţa unui minim de medicamente fabricate în România pe canelele comerciale, având în vedere că producţia locală poate facilita accesul fără obstacole a pacienţilor la o gama largă de medicamente de prima nevoie.

    PRIMER cere autorităţilor să lanseze de urgenţă consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea măsurilor care să oprească crizăînchiderii fabricilor de medicamente şi a dispariţiei medicamentelor şi care să aducă această industrie dintr-o cenuşereasa a economiei într-un factor de dezvoltare economică accelerată.

    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA, VIM SPECTRUM.

  • ARPIM: Creşterea unei taxe poate pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente fără alternativă terapeutică

    „Analizele de date arată că la valori de peste 15% ale taxei clawback, medicamentele inovatoare fără alternativă terapeutică în piaţă devin nesustenabile. Sunt medicamente care pentru mulţi dintre pacienţi reprezintă unica soluţie de luptă cu boala. Este important ca autorităţile să recunoască acest fapt şi să abordeze echilibrat şi sustenabil accesul pacienţilor români la medicamentele de care au nevoie.  Suprataxarea industriei farmaceutice este o povară fiscală care a depăşit limita de suportabilitate.

    Avem însă încredere că autorităţile înţeleg că această suprataxare pune în pericol accesul pacienţilor la medicamente şi vor elabora în cel mai scurt timp un mecanism de calcul echitabil.

    Considerăm că situaţia este una serioasă şi poate fi rezolvată prin analiză riguroasă şi argumente solide. Ca şi până acum, suntem deschişi dialogului cu Ministerul Sănătăţii şi cu toate autorităţile implicate în identificarea unui mecanism corect de calcul al taxei clawback astfel încât, în cel mai scurt timp, această povară fiscală să se transforme într-un beneficiu pentru pacienţi şi pentru sistemul de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    ARPIM subliniază că un mecanism eficient de calcul al taxei clawback trebuie să se bazeze pe transparenţă şi predictibilitate şi solicită acces la datele folosite pentru calcularea suprataxării.

    Prin taxa clawback producătorii de medicamente sunt obligaţi să acopere tratamentul tuturor pacienţilor ale căror nevoi nu sunt cuprinse în bugetul alocat de autorităţi care a rămas îngheţat la nivelul trimestrului 4 al anului 2011.

     

  • APMGR: „Taxa clawback creşte din nou la un nivel nesustenabil pentru medicamentele generice”

    Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, faţă de doar 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016.  

    APMGR atrage atenţia că nu există nicio altă măsură care să poată fi implementată imediat, fără costuri pentru bugetul de stat, care ar putea stopa dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţ redus şi închiderea unor întregi linii de producţie ale fabricilor de medicamente locale.  

    “Nivelul acestei taxe este nesustenabil pentru medicamentele generice. Cei care vor suferi sunt în special bătrânii şi bolnavii cronici, care nu vor mai găsi multe din cele mai răspândite medicamente de pe piaţă sau vor găsi variante mai scumpe, care vor necesita coplată,” a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR. APMGR înţelege eforturile guvernului de a găsi o soluţie pe termen lung pentru finanţarea consumului de medicamente, dar atrage atenţia că orice întârziere a introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback are efecte ireversibile.

    “Discutăm diverse soluţii cu ceilalţi producători, cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cu cei ai Ministerului Finanţelor, cu CNAS, dar, până la identificarea unui mecanism ideal, am solicitat introducerea calculului diferenţiat până la 1 ianuarie 2019,” a adăugat Mihai. Proiectul de lege care prevede formula de calcul diferenţiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014) a fost aprobat de Senat în septembrie 2014 şi este în dezbatere la Camera Deputaţilor, aşteptând doar punctul de vedere al Guvernului.

    Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat însă ar asigura o distribuţie echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru fiecare tip de medicamente (generice sau inovative). 

    Calculul diferenţiat al taxei clawback va permite menţinerea capacităţilor de producţie actuale şi a celor aproape 8.000 de locuri de muncă (taxe doar pe salarii plătite la Bugetul de Stat de aproximativ 79.5 mil euro anual). În plus, această măsură ar opri dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, în condiţiile în care peste 2.000 de astfel de medicamente au dispărut de pe piaţă în ultimii ani şi au fost înlocuite cu variante mai scumpe.   

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragoş Damian, director general Terapia Ranbaxy

    Executivul a revenit în cadrul companiei după doi ani în care a ocupat poziţia de director general al Zentiva, alt mare producător de generice.

    Dragoş Damian a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993, în cadrul companiei Roche, unde a promovat rapid până la poziţia de medical manager. Între 1999 şi 2004 a avansat din postura de country manager conducând reprezentanţa Menarini/Berlin Chemie, apoi a fost cooptat de Terapia, unde a ocupat pe rând poziţia de director comercial, respectiv CEO, odată cu preluarea companiei Terapia de către grupul Ranbaxy.

    Pe lângă producerea medicamentelor generice, compania pe care o conduce cuprinde şi unităţi de cercetare şi dezvoltare, laboratoare de calitate, de farmacovigilenţă, de studii clinice şi de bioechivalenţă.

  • ARPIM – 70% din durata procesului de fabricare a unui vaccin îl reprezintă testarea siguranţei acestuia

    „Perioada de producţie a unui vaccin durează între 3 luni şi 2 ani în funcţie de tipul vaccinului. Pe tot parcursul procesului de fabricare vaccinul este testat de sute de ori pentru a se asigura calitatea şi eficienţa acestuia. Un vaccin a cărui producţie a fost demarată în trimestrul 1 al acestui an, va fi gata pentru distribuţie în trimestrul 4 al anului 2019. Tocmai de aceea este important ca anticiparea nevoii de vaccinare să fie una conform cu realitatea şi transmisă producătorilor în timp util.

    Este nevoie de un nivel mai mare de predictibilitate în ceea ce priveşte achiziţia de vaccinuri şi de un dialog constant cu producătorii de medicamente, astfel încât aceştia să poată ajusta planul de producţie şi livra vaccinurile în timp util. Fără această predictibilitate, orice ţară se poate confrunta cu o criză a vaccinurilor”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de 95%, însă conform Societăţii Române de Microbiologie, România înregistrează procente sub 75%. Menţinerea unui nivel ridicat de acoperire vaccinală contribuie la păstrarea imunităţii de grup şi, implicit, la protejarea celor care nu pot fi imunizaţi pentru că încă nu au ajuns la vârsta necesară pentru a li se administra un anumit vaccin sau pentru că starea lor de sănătate nu permite imunizarea.

    „Este important ca toţi părinţii să fie convinşi de faptul că vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi protejează copilul de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita, tetanosul neonatal sunt afecţiuni grave, rar întâlnite astăzi datorită vaccinării, care odată contractate au consecinţe majore asupra dezvoltării copilului şi pot duce în unele cazuri la deces. Scăderea ratei de vaccinare va duce în timp la creşterea incidenţei acestor afecţiuni.

    Sunt multe mituri care circulă în ceea ce priveşte conţinutul vaccinurilor. Îi sfătuiesc pe pacienţi să discute toate  temerile pe care le au legate de vaccinare cu medicii de familie sau medicii pediatri, pentru a fi corect informaţi şi pentru a înţelege că vaccinarea este cea mai bună metodă de protejare a nou-născuţilor împotriva bolilor care pot fi fatale”, a declarat Dr. Valeria Herdea, Preşedinte Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.

    În prezent, la nivel mondial, sunt disponibile vaccinuri pentru 28 de afecţiuni şi alte 180 de vaccinuri sunt în proces de cercetare şi dezvoltare.