BusinessMagazin

Tag: medic

  • Noi percheziţii la Spitalul Marie Curie. La verificări ar fi prezent şi medicul Burnei

    Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că procurorii fac noi verificări, miercuri dimineaţă, la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, în spaţiile sigilate, dar rămase neverificate.

    La percheziţii a fost adus şi medicul Gheorghe Burnei, arestat la domiciliu, conform aceloraşi surse.

    Medicul ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate, se arată în referatul de arestare.

    În referatul prin care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au cerut arestarea medicului Gheorghe Burnei se notează că în biroul acestuia de la spitalul Marie Curie au fost găsite, sâmbătă, şi ridicate sumele de 13.343 de lei, 5015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu “modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul Gheorghe Burnei, arestat la domiciliu

    Tribunalul Bucureşti a decis, duminică, plasarea în arest la domiciliu a medicului Gheorghe Burnei, acuzat de procurori că ar fi primit bani de la părinţii pacienţilor pe care i-ar fi operat. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că se investighează mai multe decese ale unor pacienţi ai săi.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este executorie însă nu şi definitivă.

    Gheorghe Burnei a fost dus duminică la Tribunalul Bucureşti unde magistraţii au judecat cererea procurorilor, acesta fiind reţinut de Parchetul Capitalei în noaptea de sâmbătă spre duminică.

    Cerere de arestare preventivă a fost întemeiată pe probe privind fapte de corupţie, susţin procurorii, existând 17 plângeri la parchet, depuse de părinţi ai copiilor pe care i-a operat, de la care medicul ar fi cerut sau primit bani, prima fiind depusă la data de 28 septembrie. Cei care au făcut sesizările au fost audiaţi de procurori.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că la percheziţiile făcute la locuinţa şi biroul lui Gheorghe Burnei au fost găsite mai multe plicuri cu bani, în total fiind găsiţi peste zece mii de euro. Sursele citate spun că sumele ar fi reprezentat banii primiţi de la pacienţi cu titlul de mită, fiind găsiţi lei, euro şi dolari. Au fost găsite şi plicuri goale, semn că s-ar fi folosit de o parte de bani, spun aceleaşi surse. Astfel, la percheziţiile făcute la biroul doctorului de la Spitalul Marie Curie au fost găsiţi, în mai multe plicuri, aproximativ 7.800 de euro iar la locuinţa acestuia în jur de trei mii de euro.

    Sursele citate au declarat că în dosar se fac verificări în privinţa mai multor decese ale unor pacienţi operaţi de medicul Gheorghe Burnei, datele reieşind din declaraţiile rudelor pacienţilor dar şi din precizările făcute de foşti sau actuali colaboratori ai doctorului.

    Potrivit surselor judiciare menţionate, cei care au colaborat cu medicul le-ar fi spus procurorilor că Gheorghe Burnei, şeful Secţiei de Ortopedie a Spitalului Marie Curie, cumpăra de la măcelărie oase de animale pentru a le implata pacienţilor, fără respectarea vreunei proceduri. Astfel, mai multe intervenţii chirurgicale sunt investigate, urmând a se cere expertize medicale în cazurile indicate.

    În ceea ce priveşte realizarea unor operaţii neautorizate cărora ar fi fost supuşi mai mulţi copii, cercetările sunt în desfăşurare, procurorii precizând că procedura de strângere a probelor în astfel de cazuri este anevoioasă întrucât, în afara audierilor, sunt necesare expertize medicale. După realizarea acestora se vor stabili circumstanţele în care a fost realizată fiecare intervenţie şi dacă medicul a încălcat legea, afectând viaţa pacienţilor.

     

  • Medicul Gheorghe Burnei, şeful secţiei de ortopedie a Spitatului Marie Curie, a fost reţinut pentru 24 de ore

    Şeful secţiei de ortopedie a Spitatului Marie Curie, Gheorghe Burnei, a fost reţinut de procurorii de la Parchetul Capitalei pentru 24 de ore, urmând ca duminică să fie prezentat judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă.

    Medicul a fost reţinut după ce a fost audiat mai multe ore, acesta participând anterior la percheziţiile făcute sâmbătă la imobilele pe care le deţine şi la biroul său.

    “Niciodată nu am luat bani pentru operaţii”, a declarat Gheorghe Burnei când a ajuns la Spitalul Marie Curie pentru a participa la percheziţii, refuzând să facă alte precizări.

    Procurorii de la Parchetul Capitalei anunţă că dosarul lui Gheorghe Burnei vizează comiterea a 17 fapte de corupţie, în perioada octombrie – noiembrie 2016, primul denunţ fiind făcut a data de 28 septembrie.

    Potrivit surselor citate, este vorba despre 17 persoane, părinţi ai copiilor pe care i-a operat, de la care medicul ar fi cerut sau primit bani. De asemenea, investigaţiile vizează şi realizarea unor operaţii neautorizate cărora ar fi fost supuşi mai mulţi copii, au precizat surse judiciare.

    Surse judiciare au declarat că în dosar au fost audiaţi părinţii care ar fi dat bani pentru intervenţiile chirurgicale şi mai multe persoane care au colaborat, la un moment dat, cu medicul.

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, anunţă că a discutat cu preşedintele Colegiului Medicilor privind informaţiile apărute în spaţiul public în legătură cu operaţiile experimentale pe care le-ar fi făcut Gheorghe Burnei, acesta precizând că instituţia nu a primit sesizări.

    “Am transmis ieri o adresă către Preşedintele Colegiului Medicilor din România pentru a înţelege dacă au existat plângeri referitor la cazurile profesorului Burnei şi cum au fost ele soluţionate. Din discuţia telefonică pe care am avut-o azi dimineaţă cu dr. Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor – instituţia care oficial este cea îndreptăţită să evalueze (şi prin asta să prevină) astfel de cazuri -, se pare că nu a existat nicio astfel de sesizare către Colegiu. Vor reveni cu detalii la începutul săptămânii. Avem aşadar două posibilităţi: fie domnul Prof. Dr. Burnei are doar o problemă de corupţie (pe care, desigur, trebuie să o lămurească). Fie avem o problemă gravă de sistem, de funcţionare şi de încredere în câteva instituţii cheie”, a scris Vlad Voiculescu pe pagina sa de Facebook.

     

  • Formarea unui singur medic costă statul român 81.000 de lei, pe 6 ani de studiu, fără rezidenţiat

    Luni, la sediul Guvernului a avut loc conferinţa de lansare a Strategiei Naţionale pentru Resurse Umane în Sănătate 2017-2020, un plan elaborat de Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe patru domenii mari –guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Prezent la conferinţă, ministrul Vlad Voiculescu a vorbit despre cât costă pregătirea unui medic, dar şi despre pierderile de personal din ultimii ani – 43.000 de cadre au solicitat documente pentru a emigra.

    “Ca rezultat, peste 43.000 de specialişti au solicitat, din 2007 până astăzi, Ministerului Sănătăţii documentele de care au nevoie pentru a emigra. Chiar dacă nu toţi au plecat, aceste cifre în sine sunt de natură să ne îngrijoreze. Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Media numărului de medici şi asistenţi medicali din România este mult sub media europeană iar în multe localităţi din România media este mult chiar sub media naţională. Această situaţie afectează siguranţa pacienţilor români. Cu toate acestea, România pregăteşte anual mii de absolvenţi ai învăţământului medical. Un studiu efectuat de OMS, pe care l-am solicitat imediat ce am venit la Ministerul Sănătăţii, ne arată cât costă pregătirea unui absolvent român de studii medicale. Suma este de 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari.Dacă facem un calcul pentru cele 43.000 de persoane, peste 3,5 miliarde de lei”, a spus ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formarea unui singur medic costă statul român 81.000 de lei, pe 6 ani de studiu, fără rezidenţiat

    Luni, la sediul Guvernului a avut loc conferinţa de lansare a Strategiei Naţionale pentru Resurse Umane în Sănătate 2017-2020, un plan elaborat de Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe patru domenii mari –guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Prezent la conferinţă, ministrul Vlad Voiculescu a vorbit despre cât costă pregătirea unui medic, dar şi despre pierderile de personal din ultimii ani – 43.000 de cadre au solicitat documente pentru a emigra.

    “Ca rezultat, peste 43.000 de specialişti au solicitat, din 2007 până astăzi, Ministerului Sănătăţii documentele de care au nevoie pentru a emigra. Chiar dacă nu toţi au plecat, aceste cifre în sine sunt de natură să ne îngrijoreze. Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Media numărului de medici şi asistenţi medicali din România este mult sub media europeană iar în multe localităţi din România media este mult chiar sub media naţională. Această situaţie afectează siguranţa pacienţilor români. Cu toate acestea, România pregăteşte anual mii de absolvenţi ai învăţământului medical. Un studiu efectuat de OMS, pe care l-am solicitat imediat ce am venit la Ministerul Sănătăţii, ne arată cât costă pregătirea unui absolvent român de studii medicale. Suma este de 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari.Dacă facem un calcul pentru cele 43.000 de persoane, peste 3,5 miliarde de lei”, a spus ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neobişnuita poveste a lui Leon Dănăilă, neurochirurgul care a vrut să-şi vândă casa pentru o carte. „Sunt cel mai sărac medic din lume”

    În aproape 55 de ani de carieră în neurochirurgie, a operat pe creier zeci de mii de bolnavi. La 82 de ani, Leon Dănăilă operează şi acum la fel ca în tinereţe. În fiecare dimineaţă la ora 6 îl găseşti la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul Bagdasar Arseni. Are programul foarte bine stabilit pentru operaţii şi pentru consultaţii. Ştie dinainte ce anume va face pentru ca bolnavul lui să iasă cu bine din operaţie. Situaţia era cu totul alta în urmă cu aproape 55 de ani, când majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar peste 50% dintre ei mureau, pentru că medicii scoteau tumorile cu degetul. A vrut să schimbe situaţia, însă s-a lovit de opoziţia profesorului Arseni, care nu credea în tehnica lui pe care o învăţase în SUA. Ulterior i-a convins pe cei de la partid că tehnica lui este cea corectă. A refuzat însă postul de ministru al Sănătăţii care i s-a oferit înainte de 1989.

    Cu toate că e cunoscut în toată lumea, Leon Dănăilă e un om modest. Când ajungi în clinica de neurochirurgie observi că pe uşă există un anunţ că toate consultaţiile sunt gratuite. Dacă astăzi ar lua-o de la capăt şi ar fi pus să aleagă ce să facă ar alege tot neurochirugia. “Aş face tot ce am făcut până acum. M-aş duce în străinătate să văd cum se operează, ce tehnici utilizează”, mărturiseşte el în cadrul unui interviu acordat gândul.

    La 82 de ani, Leon Dănăilă se declară cel mai sărac medic din lume, iar pentru a tipări o carte a vrut să-şi vândă casa.

    Domnule profesor Leon Dănăilă, sunteţi unul dintre cei mai recunoscuţi neurochirurgi de la nivel mondial, cu 40.000 de operaţii. Cum găsiţi medicina şi neurochirugia din România?

    Leon Dănăilă: Sigur că s-au schimbat multe, tehnica operatorie pe care eu am văzut-o atunci, când am venit în 1961, era foarte brutală, se scotea cu degetul tumora din creier, sângera foarte mult, majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar mulţi dintre ei, peste 50 %,, mureau. Aşa era tehnica la vremea respectivă. Pe mine m-a impresionat această mortalitate crescută şi deficitele motorii pe care le lăsa operatorul după intervenţia chirurgicală, fiindcă trebuie să iei in consideraţie nu numai că actul operator este important, este important următorul lucru: calitatea vieţii bolnavului să rămână foarte bună după operaţie.

    Eu citisem în nişte reviste din străinătate – atunci veneau mai mult reviste ruseşti, erau şi câteva din Apus la bibliotecă – că mortalitatea operatorie la ei este de 3-4-5% şi atunci m-a frapat acest lucru, fiindcă viaţa omului este foarte scumpă şi noi medicii avem datoria să-i salvăm, nu să-i omorâm prin actul operator.

    Datorită acestui fapt am făcut rost de o bursă. Am vrut să plec şi eu în străinătate să văd cum se operează acolo. În ani 1980-1981 am obţinut o bursă Fulbright în America, la New York. Acolo am văzut că se operează printr-o altă tehnică, nu prin cea pe care o ştiam eu. Se opera cu microscopul operator, care luminează câmpul operator foarte bine, măresc formaţiunile nervoase, şi în special vasele de sânge pe care le poţi evidenţia şi coagula foarte bine fără a introduce degetul sau a utiliza acte brutale. Creierul este cea mai complexă substanţă din univers prin faptul că o celulă cerebrală, care are câţiva microni, are până la 20.000 de conexiuni. Şi fiecare celulă este legată de altele, totul este legat prin totul.

    În această tehnică microchirurgicală se descoperă vasele de sânge, se pot mări ca dimensiuni, se pot evidenţia şi astfel poţi să faci o operaţie în care individul respectiv să rămână cu deficite motorii minime, iar mortalitatea să scadă de la 50-60% până la cifre de 4-5%.

    Şi astăzi, cum găsiţi  neorochirugia?

    După ce m-am întors de la New York am introdus şi eu tehnica microchirurgicală şi am reuşit să scad această mortalitate, am reuşit ca bolnavii după operaţie să rămână cu deficite motorii cât mai mici. Calitatea vieţii bolnavului să fie foarte bună, el să poate lucra apoi. Această tehnică pe care eu am introdus-o a creat unele dificultăţi în domeniul neurochirurgiei. Eu lucram în clădirea cu 10 etaje, la profesorul Arseni.

    Mulţi dintre pacienţii profesorului Arseni îl rugau să mă ia şi pe mine în operaţie, ceea ce l-a enervat foarte mult. Mai ales că el avea şi o retinopatie diabetică şi nici vederea nu era bună. Eu îl opream uneori: ”Domn profesor, aici e carotida, aici e nervul optic, îmi era frică să nu-l lezeze, să nu facă deficite foarte mari”. Uneori se enerva şi zicea ”du-te dracului, dacă tu eşti deştept, rămâni tu şi operează”. Şi atunci el pleca, rămâneam eu şi reuşeam să micşorez această mortalitate.

    Faptul că eu reuşeam să-i operez pe bolnavi foarte bine nu i-a convenit şi a spus că el îmi creează o altă secţie (unde sunt acum) şi mă face şef. Pe de altă parte, spunea la personal că o să opereze el acolo când o să zboare bivolul deasupra clădirii. Când am venit în noua secţie totul era deplorabil, cu ciment crăpat, frunici, gândaci.

    Am făcut dezinfecţie, masă de operaţie nu aveam. Numai că peste drum de noi era fabrica de instrumentar medical. Am vorbit acolo şi am reuşit să-mi dotez această secţie cu aparatură şi instrumentar obişnuit. Atunci am făcut un demers la Ministerul Sănătăţii şi la direcţia spitalului că nu pot să operez în această secţie fiindcă nu am grup de sânge, nu am instrumentar suficient. M-au chemat la minister şi mi-au zis: “Nu putem să te ajutăm, n-avem ce să facem fiindcă el are puteri atât de mari“. Era în legătură şi cu Ceauşescu pe care îl consultase.

    Atunci eu am rămas aici, şi după 3 ani de zile toţi bolnavii, şi de prin Comitetul Central, şi de prin alte părţi,  veneau la mine fiindcă aveam rezultate foarte bune şi îi operam eu. Nu se mai duceau la el. Lucrul ăsta le-a enervat şi a făcut o adresă la direcţia sanitară, la Ministerul Sănătăţii, şi a scris ce am scris eu prima dată: că nu se poate opera acolo. Voia să mă aducă înapoi şi mă desfiinţa ca şef de secţie. Atunci m-am dus la minister şi mi-au zis că nu mă mută, ştia toată lumea de acum care era situaţia.

    CITIŢI MAI AICI CONTINUAREA INTERVIUL ACORDAT DE LEON DĂNĂILĂ:

  • Arafat, despre cazul Gyuri Pascu: Primul medic venit nu a făcut EKG. Poate că alt medic făcea

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, joi, că, în cazul morţii lui Ioan Gyuri Pascu, primul medic venit pentru intervenţie a decis să nu facă o electrocardiogramă, dar “poate că alt medic făcea”, precizând că oficialii Colegiului Medicilor vor stabili vinovatul.

     “Medicul de pe prima ambulanţă nu a făcut, de exemplu, o electrocardiogramă. Poate că alt medic făcea. De asta Colegiul trebuie să discute cu medicul să vadă care era substratul pentru care medicul respectiv a decis să nu facă EKG. Poate că bolnavul era în picioare şi el vorbea cu el şi el a considerat că nu e nevoie să facă EKG-ul. Acest lucru e o chestie medicală, nu e o chestie foarte procedurală, nu e ca la un stop cardiac. La un stop cardiac ştii că te duci, pui defibrilatorul, pui asta, pui asta şi lucrezi. Aici e un caz medical în care medicul analizează, decide pe baza unei analize şi asta este motivul pentru care medicul trebuie să răspundă la aceste aspecte în faţă colegilor medici”, a declarat Raed Arafat.

    Potrivit Ambulanţei Bucureşti-Ilfov, la primul apel dat la ora 03:26 prin 112, motivul invocat a fost “atacul de panică”, în timp ce la al doilea apel, dat la 04:46, motivul solicitării a fost “cianoză, comă”.

    “La ora 03:26, s-a primit o solicitare prin 112, motivul invocat fiind „atac de panică”, la care s-a deplasat un echipaj format din medic şi ambulanţier. La faţa locului a fost consultat un pacient care acuza atacuri de panică şi insomnie cu debut în urmă cu mai multe zile; s-a măsurat tensiunea arterială, alura ventriculară, saturaţia O2, toate acestea fiind în limite normale. Pacientul acuza dureri articulare la nivelul genunchiului, fiind în tratament prin fizioterapie. Domnul Pascu nu a comunicat medicului alte informaţii privitoare la starea lui de sănătate”, potrivit unui comunicat de presă al Ambulanţei Bucureşti-Ilfov remis joi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”.

    Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară.

    Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie.

    “Vreau să fiu client şi nu o povară”

    Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz
     

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    Sistemul privat de sănătate pare să fie o investiţie sigură, atât pentru oamenii de afaceri, cât şi pentru medici. Românii care dispun de capacităţi financiare mai mari preferă spitalele private, iar la unele specializări, precum stomatologia, cu greu mai poţi găsi un medic care să lucreze “la stat”. Pacienţii îşi doresc să fie trataţi ca şi clienţi, şi nu ca o povară a unui sistem suprasolicitat. Sănătatea privată, în cifre În timp ce statul încearcă să asigure condiţii medicale optime în spitalele publice, numărul spitalelor şi clinicilor private este în continuă creştere în România. Serviciile oferite de acestea, personalul calificat, dotarea tehnică modernă dar şi condiţiile de cazare pe care le oferă fac ca tot mai mulţi români să îşi plătească îngrijirea medicală, chiar dacă în continuare contribuie şi la susţinerea sistemului public de sănătate. Datele INS arată că sectorul privat din sănătate începe să se dezvolte tot mai mult şi la noi în ţară. Acolo unde spitalele de stat nu pot să ofere pacienţilor servicii de calitate, români care au disponibilităţi financiare, se îndreaptă cu încredere către sectorul privat. Anul trecut, în România activau 187 de spitale private la care se adaugă 137 de policlinici şi 590 de centre medicale specializate. Cele mai multe dintre ele activează în domenii precum chirurgie, recuperare şi balneologie, ginecologie şi neonatologie. “Vreau să fiu client şi nu o povară” Cei care aleg să plătească serviciile medicale la unităţile private spun că o fac pentru a scăpa de multe dintre tarele sistemului public de sănătate. Este şi cazul Mihaelei care a apelat la o clinică privată pentru a-şi trata deviaţia de sept. “Am ales spitalul privat pentru că ştiu pe ce dau banii. Nu a fost ieftin, recunosc, dar auzisem de medic şi mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun. Operaţia a costat în jur de 4500 – 4600 de lei, ceea ce pentru mine a fost o sumă importantă, dar felul în care am fost tratată a meritat banii. Am avut experienţe neplăcute la stat când am născut. Nu a fost o problemă cu medicii, ci cu atmosfera generală, un anumit soi de atitudine. Şi condiţiile, bineînţeles. Nu vreau să spun că toate spitalele, toţi medicii sau toate asistentele sunt la fel, dar parcă la stat nu se înţelege că eu dau banii şi trebuie să te comporţi frumos. Ceea ce pot să spun e că la privat e altfel. Sună aiurea, dar e adevărat, sunt client care cumpără servicii şi la fel ca şi în magazine, vreau să fiu tratată ca atare”, spune Mihaela despre experienţa ei în spitalul privat.

    De ce ajung românii să îşi cumpere sănătatea. “Am avut nevoie de o operaţie. Medicul mi-a zis să aştept. Când te doare nu mai aştepţi“

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro

  • Medic către pacient: Vinde-ţi casa şi vino cu banii, altfel nu te operez!

    Ofiţerii de poliţie judiciară ai DGA l-au prins în flagrant pe I.A., medic ortoped în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Mureş, care a pretins şi primit, cu titlu de mită, suma de 800 de euro pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

    În fapt, la data de 19 septembrie 2016, un bărbat a formulat un denunţ la sediul IPJ Mureş din care reieşea faptul că medicul ortoped I.A. i-a pretins o sumă de bani pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale, denunţul fiind înregistrat la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş.

    Ca urmare a denunţului formulat, la data de 23 septembrie 2016, ofiţerii S.J.A. Mureş au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze o serie de acte procedurale, iar în data de 26. septembrie 2016, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, au participat la acţiunea de prindere în flagrant, prilej cu care medicul ortoped a fost surprins în timp ce primea de la denunţător suma de 800 euro.

    În fapt, în luna iulie a.c., pacientul a fost victima unui accident rutier, în urma căruia a fost operat de către medicul în cauză, urmând ca, ulterior, să fie operat din nou.
    La data externării, medicul i-ar fi spus soţiei pacientului că o astfel de operaţie costă 1.000 de euro, sumă care trebuie împărţită cu medicul anestezist şi cu medicii rezidenţi. Întrucât familia pacientului nu are posibilităţi materiale, i-ar fi spus medicului că îl vor contacta când vor obţine banii respectivi.

    Cititi mai multe pe www.banatulzi.ro