BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Culmea răbdării, testată de un australian care a aşteptat o pizza timp de 18 luni

    Tuturor ne este cunoscută aşteptarea care ne pune la încercare răbdarea atunci când comandăm de mâncare şi aşteptăm livrarea acasă. Atunci când trebuie să aşteptăm o oră, ni se pare o eternitate, însă cum ar fi dacă ar trebui să aşteptăm…18 luni?

    Prin această experienţă inedită a trecut un australian, a cărui răbdare a fost testată cu adevărat. Clientul nemulţumit a intentat un proces companiei Domino`s şi după ce avocaţii acesteia nici măcar nu s-au prezentat în instanţă, a primit o despăgubire de 910 dolari.
     
    Bărbatul a comandat în urmă cu un an şi jumătate câteva pizza mari, de la o pizzerie aflată în apropiere de locuinţa sa. Comanda nu a fost onorată, însă patronul a promis să se revanşeze şi şi-a cerut scuze de mai multe ori. Păgubitul nu a intrat nici în posesia comenzii şi nici banii nu i-au fost returnaţi. După un an, clientul care este avocat s-a hotărât să-şi ceară drepturile şi a dat compania în judecată. Instanţa a decis că este extrem de neplăcut să ai invitaţi, să comanzi de mâncare acasă, iar comanda să nu fie livrată, astfel încât cazul s-a soluţionat în favoarea clientului, scrie descopera

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cele trei chimicale care transformă carnea într-o otravă cancerigenă

    Mâncarea procesată poate creşte riscul apariţiei cancerului intestinal. Agenţia pentru Cercetare a Cancerului, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, afirmă că 50 de grame de carne procesată pe zi pot creşte riscul apariţiei cancerului intestinal cu 18%.

    Există trei agenţi principali din carnea procesată care provoacă cancerul: fierul, care se află în mod natural în carne; nitrozaminele, care se formează atunci când carnea este procesată; MelQx şi PhIP, chimicale care se formează în timpul gătirii. 

    Fierul se găseşte în toate tipurile de carne, acesta este absorbit cu uşurinţă de organism, fiind o parte importantă din dieta oamenilor. O cantitate excesivă poate creşte riscul apariţiei cancerului, deoarece fierul acţionează ca un catalizator pentru formarea radicalilor liberi. 

    Nitrozaminele apar doar atunci când carnea conţine nitriţi sau săruri cu nitriţi. Mâncarea care conţine cele mai multe nitrozamine este cea afumată, cea proaspătă sau fructele de mare. Alimentele care conţin cantităţi moderate sunt grânele, lactatele, uleiurile, băuturile şi vinul, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuşi constant la aceste chimicale.

    Deşi MelQx şi PhlP se formează în timpul gătirii, concentraţia de chimicale este diferită în funcţie de metoda de gătire şi de cât de bine este gătită carnea.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • De la supă la desert

    Mâncare simplă care se găseşte peste tot în Japonia, ramenul, un preparat cu tăieţei care înoată într-o supă cu diverse ingrediente, este acum şi desert, pentru cei care trec pragul unui local anume din New York. The Desert Kitchen din metropola americană a creat un ramen dulce şi foarte aspectuos care se cere fotografiat de clienţi şi încărcat pe reţelele sociale.

    Desertul, numit ”ice cream ramen„ (”ramen cu îngheţată„), constă dintr-o porţie de tăieţei din gelatină de alge în diverse culori, într-o ”supă„ de lapte condensat, gheaţă zdrobită, prăjiturele de orez, fructe şi sirop de piersici şi se poate consuma la fel ca preparatul de la care îşi trage inspiraţia, apucând tăiţeii cu beţişoarele şi sorbindu-i. 

  • Răceli spontane, picioare umflate şi un risc mai mare de carii dentare. Ce se întâmplă cu corpul tău în timpul zborului cu avionul

    Răceli spontane, picioare umflate şi un risc mai mare de carii dentare – acestea sunt doar câteva dintre consecinţele negative ale zborurilor dese, potrivit unui infografic publicat de jurnaliştii de la DailyMail şi realizat de cercetătorii de la citybaseapartaments.com.

    Infograficul arată ce se întâmplă cu corpul nostru atunci când ne aflăm într-un avion, fie că vorbim despre viduri dureroase de aer în urechi, fie de deshidratare. Deshidratarea pare a fi o consecinţă a aerului condiţionat din cabina presurizată, iar soluţiile oferite sunt limitarea consumului de alcool şi consumul de apă până la destinaţie. Cercetătorii semnalează şi că o treime din papilele gustative sunt ”orbite” la mare altitudine, acesta fiind un posibil motiv pentru care mâncarea din avion are o reputaţie proastă.

    Ei arată şi că din cauza umidităţii virtuale din cabine, care generează un mediu ideal pentru răspândirea bolilor, este de 100 de ori mai probabil să răciţi după o călătorie cu avionul. Cercetătorii subliniază şi dinţii pot fi afectaţi de călătoriile cu avionul – schimbările de presiune exacerbând astfel problemele stomatologice.

    Plămânii pot fi de asemenea afectaţi: decompresia aerului poate cauza balonarea acestora, incomfortabilă mai ales pentru cei care suferă de astm şi care poate cauza complicaţii precum pneumotoraxul. În mod similar, stomacul se va mări la altitudine mare, ducând la discomfort abdominal. Pentru a evita acest lucru, călătorii sunt sfătuiţi să evite mâncarea grea şi băuturile gazoase.

    Statul în aceeaşi poziţie pentru ore întregi poate generea de asemenea riscul de coagulare a sângelui – aceasta poate conduce la umflarea membrelor. şi la posibilitatea de tromboze. 

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Afacerea care vrea să cucerească o piaţă de 38 milioane de dolari

    Compania americană Zume Pizza speră astfel să se aşeze confortabil într-o zonă dominată de Pizza Hut, Dominos Papa Johns şi Little Caesar care împreună deţin 40% dintr-o piaţă de 38 de milioane de dolari.

    Camionul pentru livrări al celor de la Zume Pizza, proaspăt lansat, este echipat cu 56 de cuptoare special gândite să garanteze livrarea unui produs tocmai scos din cuptor.

    Fondatorii Julia Collins şi Alex Garden spun că au ales să se focuseze pe acest domeniu datorită creşterii uriaşe a comenzilor pe mobil şi a cererii tot mai mare de mâncare livrată direct la domiciliu sau la birou.

    În SUA, numărul comenzilor pe livrări de mâncare creşte de 300 de ori mai repede comparativ cu cel din restaurante.

    Zume Pizza foloseşte tehnologia “Baked on the Way”. Când clientul plasează comanda, pizza este deja precoaptă într-un cuptor puternic, apoi încărcată în cuptoarele din camion, care sunt programate să finalizeze coacerea cu patru minute înainte de a ajunge la destinaţie. Clientul poate savura astfel o pizza crocantă, neezistând riscul îmbibării produsului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea care vrea să cucerească o piaţă de 38 milioane de dolari

    Compania americană Zume Pizza speră astfel să se aşeze confortabil într-o zonă dominată de Pizza Hut, Dominos Papa Johns şi Little Caesar care împreună deţin 40% dintr-o piaţă de 38 de milioane de dolari.

    Camionul pentru livrări al celor de la Zume Pizza, proaspăt lansat, este echipat cu 56 de cuptoare special gândite să garanteze livrarea unui produs tocmai scos din cuptor.

    Fondatorii Julia Collins şi Alex Garden spun că au ales să se focuseze pe acest domeniu datorită creşterii uriaşe a comenzilor pe mobil şi a cererii tot mai mare de mâncare livrată direct la domiciliu sau la birou.

    În SUA, numărul comenzilor pe livrări de mâncare creşte de 300 de ori mai repede comparativ cu cel din restaurante.

    Zume Pizza foloseşte tehnologia “Baked on the Way”. Când clientul plasează comanda, pizza este deja precoaptă într-un cuptor puternic, apoi încărcată în cuptoarele din camion, care sunt programate să finalizeze coacerea cu patru minute înainte de a ajunge la destinaţie. Clientul poate savura astfel o pizza crocantă, neezistând riscul îmbibării produsului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Recenzie: Crème brulee, de Thomas J. Craughwell. Când politica îşi bagă nasul în oala gastronomiei

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, doctorand sociologie, fondator cofetarie artizanal[ online www.biscuit.ro)

    Când am vizitat The Library of Congress în Washington DC în primăvara trecută, am aflat însă că era şi un avid cititor şi bibliofil pasionat. Destul de logic, de altfel, nu? Biblioteca congresului, cea mai veche instituţie culturală federală, dar şi cea mai mare din lume, a fost înfiinţată cu 5.000 de dolari în 1800, de către Quincy Adams, şi a fost incendiată de trupele britanice în 1814, împreună cu Capitoliul.

    Fostul preşedinte Thomas Jefferson, retras atunci la Monticello, a oferit statului biblioteca sa: 6.487 volume strânse în peste 50 de ani, acoperind domenii diverse; cărţile pot fi văzute şi astăzi acolo. Nu această colecţie impresionantă de volume a fost însă cea care mi-a înfăţişat o altă faţă a politicianului, ci o carte cumpărată de la magazinul de suveniruri!

    Volumul intitulat sugestiv „Creme Brulee, how a founding father and his slave James Hemings introduced French cuisine to America“ (Crème brulee, cum un părinte fondator şi sclavul său James Hemings le-au prezentat francezilor gastronomia de pe tărâmuri americane) îl urmăreşte pe Jefferson de-a lungul celor cinci ani petrecuţi de el în Franţa, unde a deţinut funcţia de ambasador, alături de Benjamin Franklin şi John Adams.

    Încă din prolog, Thomas J. Craughwell te pune în gardă cu privire la caracterul renascentist al personajului său: Jefferson a fost nu doar filosof politic şi bibliofil, ci şi botanist şi grădinar amator, autor de jurnale minuţioase şi, mai ales,  pasionat de gastronomie. Cel mai cerebral dintre părinţii fondatori ai naţiunii nota reţete de conservare a cărnii şi modul de preparare a unei bune ceşti cu cafea; peste 150 de reţete notate de el se păstrează şi astăzi.

    Lucrarea stabileşte cadrul din care pleacă Jefferson în Franţa, dintr-o Americă în care, la acea vreme, mesele erau pregătite de bucătari de culoare, sclavi sau eliberaţi, care aduceau, prin urmare, influenţe africane bucătăriei locale. Pe mesele americanilor se găseau pe atunci, ca şi acum, carne, pâine, legume gătite în exces şi deserturi îndulcite peste măsură. Mâncarea se asezona cu verdeţuri din grădină, condimentele fiind disponibile, dar scumpe. Bogaţii şi săracii aveau acces la aceleaşi materii prime, doar modul de preparare diferea la cei neînstăriţi, care nu aveau timpul şi cunoştinţele necesare pentru realizarea unor preparate complexe.

    Peştele apărea în meniu din când în când, nu şi fructele de mare, deşi apele abundau în scoici, homari şi alte creaturi considerate azi delicatese. Atât de mare era dispreţul faţă de ele, încât americanii îşi hrăneau porcii cu scoici şi se simţeau jenaţi să le ofere oaspeţilor homar. Se mai mânca fasole, după o reţetă a triburilor autohtone, în care americanii au înlocuit carnea de urs cu cea de porc; preparatul se fierbea cu sirop de arţar şi legume, totul într-un cuptor olandez (un tip de ceaun îngropat în pietre încinse). În Statele Unite ale acelei vremi mâncarea era simplă, dar abundentă şi erau folosite cel mai adesea lingura şi cuţitul, căci în 1778 doar 21% din populaţie folosea furculiţa.

    După revoluţia americană, mâncarea franţuzească era considerată nepotrivită pentru un american onest, o alimentaţie simplă era semn de virtute, opinie împărtăşită şi de francezii din America, hughenoţi stabiliţi în Massachussets, New York, Virginia, Pennsylvania şi Carolina de Sud, care detestau haute cuisine. Atât de importantă era simplitatea în alimentaţie, încât, la întoarcerea sa în patrie, epicureanul Jefferson dedat la rafinamentele bucătăriei franceze, a fost denunţat de un oponent politic ca fiind lipsit de o cămară autohtonă.

    Când Jefferson a ajuns în Franţa situaţia era, desigur, cum nu se poate mai diferită. Gastronomia înflorea – condimentarea excesivă din Evul Mediu făcuse loc unui stil nou de a găti, în care sosurile ofereau gusturi complexe şi nu mai dominau preparatul. Regii găteau personal preparate speciale pentru apropiaţi, iar  burghezia prelua reţete sofisticate de la curte şi le adapta resurselor disponibile.

    La unul din restauratorii epocii, Combeaux, l-a băgat Jefferson ucenic pe James Hemings, un sclav adus din ţară special pentru a învăţa să gătească franţuzeşte. Înţelegerea pe care stăpânul a făcut-o cu Hemings avea în vedere eliberarea acestuia după ce îşi va pregăti un succesor în bucătăria de la Monticello.

    Hemings, fiu al socrului lui Thomas Jefferson cu una din sclavele sale, s-a bucurat în Franţa de un statut aparte; pe lângă instrucţia de primă mână pe care o primea, avea şi un statut de om liber, căci Franţa aderase la principiul libertăţii, astfel încât pe teritoriul său toţi oamenii erau liberi. Probabil acest aspect l-a făcut pe Jefferson, ambiguu în privinţa sclaviei, să îi ofere lui Hemings un tratament special, deşi nici cu ceilalţi servitori ai săi nu se purta rău.

    În toate călătoriile şi experienţele avute în Franţa, Thomas Jefferson a căutat acele lucruri care puteau fi trimise sau replicate acasă. Pe lângă rolul său politic, a acţionat ca un ministru al agriculturii şi economiei domestice, trimiţând în America seminţe de plante, vin şi butaşi de vie, instrumente şi echipamente utilizate în producerea sau prelucrarea produselor obţinute în agricultură.

    Ferma sa de la Monticello a fost pepiniera pentru multe dintre acestea, iar la mesele date de Jefferson mâncarea şi vinurile atent alese au făcut ca multe decizii politice să fie luate mai eficient decât în medii clasic austere. O astfel de decizie a fost aceea cu privire la mutarea capitalei naţiunii în actuala sa zonă, pe râul Potowmac (în ortografierea vremii), decizie luată de James Madison, Alexander Hamilton şi Thomas Jefferson la cina dată de cel din urmă tocmai cu scopul de a oferi un mediu propice discuţiilor.

    Autorul mai scrie şi despre Voltaire, Rousseau şi regii Franţei, de la Regele Soare la nepotul său mai puţin norocos, are poveşti despre primele reglementări ale primelor restaurante, despre introducerea fără succes a cartofului şi ingenioasa metodă prin care Parmentier l-a popularizat.

    Mai detaliază şi vizita pe la podgoriile din Burgundia pe care Jefferson a făcut-o, ca şi variate informaţii despre obiceiurile epocii în Franţa – revoluţia franceză l-a prins pe american la Paris şi este interesant de citit despre poziţia lui faţă de acestea.
    Din punct de vedere gastronomic, o importanţă aparte o au reţetele aduse de James în America, acestea introducând preparate rafinate în meniurile de la Monticello şi, putem afirma fără a greşi, mai apoi în bucătăriile oaspeţilor lui Jefferson.

    O parte din reţetele aduse din Franţa se păstrează, unele – opt la număr – sunt chiar dintre cele scrise de James, altele din cele transmise de Jefferson sau nepoatele sale. Una dintre reţete este cea de cremă brulee sau cremă arsă, varianta franceză a cremei noastre de zahăr ars. Aşa se face că Thomas Jefferson a adus la cuisine francaise în America înaintea Juliei Child.