BusinessMagazin

Tag: lucrari

  • Timişoara: Grupul Iulius a început lucrările la ansamblul multifuncţional Openville Timişoara. Investiţia va fi de 220 milioane de euro

    Preşedintele Iulius, Iulian Dascălu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că investiţia de la Timişoara depăşeşte 220 de milioane de euro, iar primele lucrări care se vor realiza vor fi la componenta office, mai exact la o clădire de birouri clasa A, “United Bussines Center 2”, poziţionată chiar în zona adiacentă Iulius Mall Timişoara, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aceasta va avea o suprafaţă de 18.000 metri pătraţi, 11 etaje şi va respecta principiile clădirilor verzi. Pentru această clădire au fost semnate deja parteneriate cu un furnizor de top de servicii de proiectare externalizate, dar şi cu o societate care va deschide prima sa policlinică din Timişoara. Clădirea va fi finalizată anul viitor. Tot până atunci se vor inaugura, în total, 33.000 metri pătraţi de spaţii de birouri.

    În cadrul Openville se va construi şi cea mai înaltă clădire din România, cu 27 de etaje şi o înălţime de 155 de metri. Aceasta va fi finalizată la sfârşitul anului 2017 – începutul anului 2018 şi face parte din prima etapă a proiectului.

    La Openville va fi deschis primul freshmarket din Timişoara, de 500 de metri pătraţi, iar produsele vor fi aduse direct de la producătorii locali. De asemenea, se vor deschide alte circa o sută de magazine noi.

    La inaugurarea lucrărilor Openville a participat şi primarul Nicolae Robu, care a anunţat că o parte importantă a Inelului 2 de circulaţie din Timişoara va fi construit în cadrul acestui proiect.

    “Avem în plan să realizăm inele de trafic ale Timişoarei. Inelul 1 este în fază avansată de realizare, iar Inelul 2 este în faza de studiu şi această investiţie realizează, pe banii dezvoltatorului, o porţiune a Inelului 2. Valoarea este de opt milioane de euro, iar aceasta este ceea ce municipalitatea primeşte cadou”, a declarat Nicolae Robu.

    Openville va avea o suprafaţă totală construită de 594.000 de metri pătraţi, iar Iulius Mall va fi parte integrantă. Cea mai mare pondere o va avea componenta office, care va include şapte imobile cu o suprafaţă totală de peste 131.000 de metri pătraţi închiriabili, printre care şi cea mai înaltă clădire din România.

    Openville va crea, la Timişoara, şi cel mai mare parc suspendat din România, un spaţiu verde de peste 55.000 metri pătraţi. Acest parc are prevăzut un patinoar, carusel, fântâni arteziene, piaţete pentru evenimente, arbori şi arbuşti, dar şi gazon special.

    Cei care vor veni aici îşi vor putea parca maşinile pe cele 3.750 de locuri de parcare subterane şi supraterane.

    Proiectul va crea peste 3.500 de locuri de muncă în perioada de edificare a proiectului şi alte 16.500 de persoane vor lucra în ansamblu, după finalizare, în cele şapte clădiri de birouri şi în componenta de retail.

    Piatra de temelie a acestui proiect a fost pusă, marţi de către Iulian Dascălu, preşedintele Grupului Iulius, Nicolae Robu, primarul Timişoarei, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi prefectul Eugen Dogariu, nu înainte de susţinerea unei slujbe religioase de către IPS Ioan, mitropolitul Banatului şi mai mulţi preoţi.

    La temelia Openville a fost asezată şi “o capsulă a timpului” în care au fost puse un mesaj către generaţia viitoare, o fotografie cu proiectul, o altă fotografie din presa locală cu mai multe articole diferite care fac referire la acest proiect, dar şi mai multe monede.

    Primul concept al proiectului a fost creat de compania Jerde din SUA, una dintre cele mai mari case de arhitectură şi planificare urbană la nivel mondial. Arhitectul Radu Mihăilescu a adaptat conceptul la condiţiile actuale de piaţă şi l-a integrat la linia urbanistică a oraşului.

    Grupul de companii Iulius deţine patru mall-uri sub brandul Iulius (la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava) şi ansamblul urbanistic multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 mp de birouri clasa A, iar alţi 15.000 mp se află în construcţie.

  • ATACUL şefului Telekom împotriva RCS&RDS: „Nu cred că au autorizaţii pentru construcţia reţelei de energie. Este cu totul uimitor de ce autorităţile nu fac absolut nimic“

    Şeful grupului Telekom susţine că RCS&RDS a demarat deja construcţia unei reţele de distribuţie a energiei în mai multe localităţi din ţară, în zone rezidenţiale. Beckers crede că RCS nu are autorizaţii de construcţie şi se întreabă de ce autorităţile nu „fac nimic”.

     
     

  • Arcadia Hinescu: “Avocatura pieţei de artă este acum în dezvoltare, care corespunde şi pasiunii mele, pentru că sunt colecţionară de tablouri”

    În avocatură este greu, în ziua de astăzi, să creezi nişe, spune Arcadia Hinescu, care se specializează pe avocatura pieţei de artă. Proprietatea intelectuală i s-a părut insuficient exploatată şi crede că face o meserie cool, care îi place şi o motivează.

    Face parte din Societatea Colecţionarilor de Artă, înfiinţată în 1990, şi a participat la expoziţii, din perspectiva avocatului, făcând toate contractele din spatele unei astfel de manifestări. „În mediul în care mă mişc întâlnesc artişti şi am constatat că aceştia nu-şi cunosc întotdeauna drepturile. Încerc să le explic cât de important este să îşi semneze lucrările, să îşi urmărească lucrările, îi încurajez să îşi catalogheze lucrările, o activitate care este ceva natural în afară şi mai puţin cunoscut la noi.

    Catalogarea poate fi făcută şi de artist, dar şi de o entitate independentă, o asociaţie sau o fundaţie. Există, de exemplu, fundaţia Andy Warhol, care a catalogat toate operele artistului şi care se pronunţă în privinţa autenticităţii unei lucrări sau alteia“. A lucrat şi dosare tehnice sau  pe partea de mărci.

    Îi place să studieze. A început să lucreze încă din parioada facultăţii, la Ernst & Young, acum EY, ocazie cu care a descoperit segmentul de consultanţă, în care activează în principal. A făcut un master de dreptul afacerilor la Colegiul Juridic de Studii Europene, care i-a prilejuit contactul cu profesori dar şi cu doctrina franceză, urmat de un master în dreptul afacerilor la ASE. A făcut cursuri de drept comparat, ocazie cu care a constatat problemele care există la noi în materie de drepturi de autor, de exemplu confuzia care apare la noi între termenii de „copyright“ şi cel de „drepturi de autor“. Relaţia dintre artist şi galeriile de artă este un alt domeniu care se poate transforma în business pentru un avocat specializat.

    Este ardeleancă şi se bucură că nu şi-a perdut accentul. Înainte de a intra la drept, avea inpresia că trebuie să fii un soi de Ally McBeal ca să fii avocat. Dar sistemul de justiţie american este complet diferit de cel românesc, şi recomnadă tinerilor profesia de avocat: „Dreptul este o facultate selectivă, între puţinele la care se mai dă examen. Selecţia care se face astfel este o garanţie că oamenii care au reuşit sunt de calitate. Este o companie plăcută în facultate. În al doilea rând este vorba de circulaţia informaţiei şi instituţiile care activează în domeniu“.

    Are un mentor în artă, o doamnă care este istoric şi critic de artă. Colecţionează din 2007, primul tablou l-a luat din prima primă de avocat. „Era perioada în care învăţam ABC-ul meseriei.“ A participat la o licitaţie, a luat un prim tablou, apoi altele, în general picturi care i-au plăcut; îşi aminteşte că la un moment dat fost angrenată chiar într-o cursă pentru un tablou pe care îl voia şi un alt avocat şi pe care l-a cumpărat cu bani împrumutaţi.

    Spune că trebuie făcută o distincţie între arta ca marketing şi arta autentică; crede, de exemplu, că în cazul pomenitului Andy Warhol putem vorbi de mai mult marketing şi poate mai puţină artă autentică. Si-a definit activitatea, simplu, prin „pasiune“.

  • Noi autostrăzi în România! Când vor fi gata lucrările

    Premierul Victor Ponta a anunţat noi autostrăzi în România.

    Şeful Guvernului a precizat unde vor fi construite autostrăzi şi când se vor termina lucrările.

    VEZI AICI CARE VOR FI NOILE AUTOSTRĂZI ŞI CÂND VOR FI FINALIZATE

  • GDF SUEZ Energy România investeşte peste 163 de milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti

    Primul proiect de modernizarea are ca scop creşterea securităţii în exploatarea reţelelor de distribuţie gaze naturale din Bucureşti. Valoarea proiectului este estimată la peste 97 de milioane de lei, dintre care fonduri proprii în valoare de peste 81 de milioane de lei şi peste 16 milioane de lei fonduri europene nerambursabile.

    Proiectul de modernizare pentru siguranţă începe în luna iunie. Străzile afectate de lucrări sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Valoarea proiectului de modernizare, pentru creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie, este de aproximativ 66 de milioane de lei, unde 49 de milioane de lei sunt din investiţie proprie, iar diferenţa de peste 16 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

    Străzile pe care se vor derula lucrări, ce vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece, sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. GDF SUEZ Energy România şi filialele sale au aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

  • Piaţa mondială a artei se află la cel mai ridicat nivel din istorie

    Preţul record confirmă interesul tot mai mare al investitorilor pentru lucrările de artă.  Piaţa mondială a artei a atins în 2014 cel mai ridicat nivel din istorie, de 51 de miliarde de euro, în creştere cu 7% faţă de anul precedent şi peste nivelul de 48 de miliarde de euro înregistrat înainte de recesiunea declanşată în 2007.

    Reprezentanţii casei Christie’s estimaseră iniţial că tabloul Les femmes d’Alger (Version O) se va vinde cu aproximativ 140 milioane de dolari, însă licitaţia a fost mult mai disputată, iar preţul final de vânzare a fost de 179,4 milioane de dolari (inclusiv comisionul de 12% al casei Christie’s).

    Considerată a fi cea mai importantă pictură a lui Picasso aflată în proprietate privată, Les femmes d’Alger a fost vedeta unui turneu mondial de promovare, la Hong Kong, Londra şi Manhattan.

    Les femmes d’Alger fusese vândută anterior la licitaţie în anul 1997, fiind tranzacţionată cu 31,9 milioane de dolari. De această dată, preţul de pornire a fost fixat la 100 milioane de dolari. Identitatea noului proprietar al acestei opere de artă ce aparţine curentului cubist nu a fost dezvăluită.

    Precedentul record mondial de preţ pentru o operă de artă vândută la licitaţie a aparţinut unui triptic de Francis Bacon, intitulat Three Studies of Lucian Freud, care a fost vândut cu 142,4 milioane de dolari, tot de casa Christie’s, în 2013.

    O sculptură realizată în 1947 de artistul elveţian Alberto Giacometti, L’homme au doigt, a stabilit la rândul ei un record mondial de preţ pentru o sculptură, după ce a fost vândută cu 141,3 milioane de dolari. Precedentul record mondial de preţ pentru o sculptură aparţinea aceluiaşi artist elveţian, a cărui operă L’homme qui marche I a fost vândută la licitaţie cu 104,3 milioane de dolari în 2010.

    Aceste recorduri au fost stabilite la licitaţia organizată de casa Christie’s pe 11 mai, la New York, intitulată Looking Forward to the Past, în cadrul căreia au fost puse în vânzare opere aparţinând unor curente artistice diverse şi unor artişti celebri, precum Claude Monet şi Andy Warhol. Licitaţia a generat încasări totale de 705,9 milioane de dolari, depăşind cu mult estimările specialiştilor (578 milioane – 668 milioane de dolari). O singură operă dintre cele 35 care au fost puse în vânzare nu şi-a găsit cumpărător.

    Printre celelalte opere vândute pe 11 mai cu sume considerabile la New York s-a aflat un alt tablou de Picasso, Buste de femme (Femme a la resille), care a fost achiziţionat cu 67,4 milioane de dolari.

    Tabloul No. 36 (Black Stripe) de Mark Rothko şi pictura Le Parlament de Claude Monet s-au vândut fiecare cu 40,5 milioane de dolari. Alte recorduri mondiale au fost stabilite pentru artiştii Chaim Soutine, Peter Doig şi Jean Dubuffet – al cărui tablou Paris Polka s-a vândut cu 24,8 milioane de dolari, depăşind de peste trei ori estimările specialiştilor.

    Cumpărătorul lucrării Les femmes d’Alger va rămâne cel mai probabil anonim, provocând un nou val de speculaţii legate de identitatea sa şi destinaţia lucrării. În ultimii ani, nivelul superior al pieţei de artă a atras sume considerabile de bani proveniţi din Asia, în special din China, pe măsură ce noua clasă de superbogaţi îşi extinde investiţiile în lucrări de artă scumpe.

    Lumea artei din New York a intrat în trepidaţie în aprilie, când un chinez misterios, îmbrăcat în jeanşi şi hanorac, a câştigat licitaţia organizată de casa Sotheby pentru lucrarea L’Allee des Alyscamps a pictorului Vincent van Gogh, adjudecată pentru suma de 66 de milioane de dolari.

    Tabloul, care înfăţişează şiruri de plopi în toamnă, a fost pictat în 1888, perioadă în care, potrivit Sotheby, Van Gogh a surprins pe pânză expresii de mare frumuseţe şi exuberanţă. Tabloul a fost finalizat cu doar o lună înainte ca artistul să îşi taie o parte dintr-o ureche. Iniţial, tabloul a fost estimat la 40 de milioane de dolari.

  • Un austriac a investit peste 7 milioane de euro într-o afacere românească cu vinuri

    „Lucrul la vie nu se opreşte niciodată. Facem pauză de la Crăciun până la începutul lui ianuarie iar apoi începem din nou, în forţă“, spune Ionuţ Dumitraş, inginer agronom la podgoriile Cramei Liliac, arătând cu gesturi largi via aşezată pe o pantă înclinată la circa 30 de grade, la Lechinţa, în Bistriţa-Năsăud.

    Păi cum adică se lucrează în vie tot timpul, vine întrebarea jurnalistului, care nu înţelege ce lucrări se pot face în timpul iernii. Ei bine, după ce se încheie recoltatul, prin octombrie, încep lucrările de fertilizare, iar la rădăcina fiecărei tulpini de viţă de vie trebuie pus îngrăşământ natural, într-o groapă săpată special. Aceste lucrări durează mai bine de două luni, pentru cele 52 de hectare ale Cramei Liliac, după care începe curăţarea viei, legarea acesteia, care mai durează câteva luni. În via de la Lechinţa sunt cultivate soiuri de struguri roşii, iar solul şi proprietăţile acestuia diferă mult de via de la Batoş, din judeţul Mureş, unde se ajunge după un drum de circa o oră de mers cu maşina, prin zone deluroase şi muntoase, cu oameni care vorbesc molcom, la fel ca ritmul în care îşi trăiesc viaţa. Ogoarele sunt aliniate corect, la fel ca şi viile.

    Unele vii din zonă sunt lăsate în paragină şi chiar de la distanţă se vede care sunt loturile pe care se lucrează intens, deosebite de cele năpădite de buruieni şi cu tulpini stufoase. Or tulpinile de viţă, aflăm în expediţia de la Batoş şi Lechinţa, trebuie curăţate de mlădiţe. În viile Cramei Liliac, din fiecare tulpină este lăsat să se dezvolte şi să crească un singure ciorchine, care să acumuleze astfel cât mai multă esenţă.

    „De multe ori le cerem oamenilor să taie ciorchinele la jumătate pentru că este prea greu pentru viţă şi pentru ca boabele rămase să acumuleze mai bine esenţele care se vor regăsi în paharul cu vin. În plus, arată şi bine“, spune Rudolf Krizan, oenologul care colaborează cu Crama Liliac. El preferă, dintre soiurile româneşti, Feteasca Neagră, care i se pare foarte aromat, regăsind în el gustul piperului verde. „Putem merge peste hotare cu Feteasca Neagră, se poate compara cu absolut orice vin roşu din lume“, spune Krizan, care vine aproape săptămânal la Batoş, pentru a urmări producţia vinului, de care se ocupă, în rest, două angajate.

    Oenologul spune că unele soiuri sunt recoltate mai târziu, pentru a creşte acumularea de zahăr, ceea ce duce şi la creşterea cantităţii de alcool, ulterior. „Aşa obţinem vinuri destul de tari.“ În mod obişnuit, pentru strugurii albi recoltarea se face în septembrie, iar cei roşii sunt culeşi în octombrie, poate chiar la început de noiembrie, în unii ani mai puţin însoriţi. Krizan crede că acum este vremea vinurilor extrem de fructate şi aromate, declarându-se un adept convins al vinurilor tinere. Atenţionează, gesticulând pentru a-şi sublinia ideile, când vorbeşte în germană, că de mare importanţă este mediul în care este păstrat vinul, cu temperatură şi umiditate constantă. „Nu sunt adeptul teoriei că vinurile vechi sunt cele mai bune, ci vrem să facem vinuri noi foarte bune, pe care să le vindem în momentul în care au potenţialul maxim. Iar dacă potenţialul maxim al unui soi este la trei luni după îmbuteliere, îl bei atunci, nu îl păstrezi cinci ani doar pentru a spune că ai un vin de cinci ani. Nu-mi place să beau vinuri învechite de zece ani, vinul e ca femeia, trebuie băut atunci când e în starea cea mai bună.“

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povesteşte Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck (n.r. – investitorul) a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, povesteşte Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea terenuri a fost nevoie să achiziţioneze suprafeţe mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • Câmpeanu cere universităţilor să nu includă în calculul de finanţare lucrările suspecte de plagiat

    El a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că a primit această solicitare ca lucrările suspecte de plagiat sau despre care s-a demonstrat că sunt plagiate să nu intre în calculul pentru finanţarea suplimentară a universităţilor.

    “Există o solicitare pe care am apreciat-o ca pertinentă din partea unei asociaţii, aceea de a nu lua în considerare lucrările care sunt suspecte de plagiat şi cu atât mai mult lucrările care sunt demonstrate a fi plagiate, în calculul parametrilor care generează cuantumul finanţării suplimentare acordate universităţilor. M-am exprimat deja public vizavi de faptul că în opinia Ministerului Educaţiei este o solicitare pertinentă şi pe cale de consecinţă astăzi pleacă din Ministerul Educaţiei către universităţi solicitarea de a nu include în baza de raportare acele lucrări care au suspiciuni rezonabile de plagiat sau acele lucrări care s-au dovedit a fi plagiate”, a afirmat ministrul Educaţiei.

    El a mai spus că acel document mai solicită şi ca directorii proiectelor de cercetare să nu mai conducă acele proiecte în cazul în care au făcut obiectul unor suspiciuni de plagiat, ministerul aşteptând o precizare în acest sens de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a fost prezent, vineri, la Constanţa, la o întâlnire cu directorii unităţilor şcolare din judeţ.

  • Grossmann Engineering, administrată de cumnatul lui Victor Ponta, abonată la contracte cu primării

    SC Grossmann Engineering Group SRL, al cărei administrator este Iulian Herţanu, cumnatului premierului Victor Ponta, a câştigat licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Suceava în anul 2009 pentru servicii de proiectare pentru ”modernizarea, dezvoltarea şi echiparea Ambulatoriului integrat” de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, valoarea contractului fiind de 42.000 de lei.

    Herţanu a controlat firma Grossmann Engineering Group până în luna mai a anului trecut, când a cedat aproape 60% din părţile sociale.

    Aceeaşi firmă a câştigat şi lucrările de proiectare pentru lucrări de modernizare la Muzeul de Istorie din Suceava, valoarea contractului fiind de 862.086 de lei.

    Ambele proiecte au avut finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale.

    Astfel, pentru modernizarea Ambulatoriului SJU Suceava, contractul de finanţare a fost semnat în februarie 2010 de ministrul Dezvoltării Regionale din acea perioadă Elena Udrea, bugetul total al proiectului fiind de 4,6 milioane lei, din care 3,28 milioane lei contribuţia Uniunii Europene.

    Pentru modernizarea Muzeului de Istorie al Sucevei, contractul de finanţare, în valoare de 60,67 milioane de lei, din care 42,67 de milioane de lei contribuţia UE, a fost semnat în martie 2014 de Ministerul Dezvoltării.

    Directorul Spitalului Judeţean Suceava, Vasile Râmbu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că serviciile de proiectare pentru ambulatoriul integrat fuseseră deja contractate când a preluat el conducerea spitalului, iar lucrarea a fost finalizată potrivit contractului, fiind recepţionată la 1 aprilie 2011.

    În ceea ce priveşte modernizarea Muzeului de Istorie Suceava, lucrările au început în toamna anului trecut şi ar urma să fie finalizate în decembrie 2015.

    De asemenea, în 2010, asocierea Straco grup SRL şi Grossmann Engineerig a câştigat licitaţia privind ”reabilitarea zonelor urbane cu deficit major în reţele publice de alimentare cu apă şi canalizare” din Sector 2 al Capitalei, zona Ion Creangă, valoarea contractului fiind de 949.652 de lei fără TVA.

    Aceeaşi firmă, Grossmann Engineering Group, a avut contracte şi cu autorităţi locale din judeţul Vaslui. Astfel, în 2008 firma Grossmann Engineering Group, la care Iulian Herţanu a fost asociat, a câştigat licitaţia pentru alimentare cu apă a localităţişor Păhneşti şi Arsura din judeţul Vaslui, valoarea contractelor fiind de 3.498.600 de lei fără TVA.

    Tot în judeţul Vaslui, aceeaşi firmă a câştigat, în 2007, un contract de reabilitare reconstruire a unor unităţi de învăţământ, valoarea lucrărilor fiind de 256.278 de euro. În anul 2007, Grossmann Engineering Group a câştigat şi licitaţia pentru construcţia sediului Primăriei Hangu din judeţul Neamţ cu suma de 1,25 de milioane de lei fără TVA.

    Firmei Grossmann Engineerig i-au fost atribuite şi lucrările de proiectare pentru ”reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatorului integrat” al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, în baza unui contract de 135.000 de lei încheiat în 2010.

    De asemenea, Sc Grossmann Engineerig a elaborat Strategia de dezvoltare a judeţului Ialomita pentru perioada 2009-2020, în baza unui contract încheiat în 2010 pentru suma de 380.000 de lei fără TVA, dar a obţinut şi contractul de servicii pentru managementul proiectului “Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung Muscel, prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, atribuit în 2011 pentru suma de 374.500 de lei fără TVA.

    Între contractele firmei Grossman Engineering este şi cel de lucrări suplimentare la Complexul Administrare Căi Navigabile Giurgiu, atribuit în 2011 pentru suma de 1,85 milioane de lei.

    SC Grossman Engineering Group SRL, în asociere cu SC Euroconstruct Trading 98 SRL, a obţinut şi contractul pentru extinderea lucrărilor de canalizare în oraşul Comarnic, lucrări realizate în baza unui proiect cu fonduri europene derulat de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Potrivit primarului oraşului Comarnic, Dorian Botoacă, pe durata derulării contractului autorităţile locale au amendat de cel puţin şase ori firma Grossman Engineering Group SRL, pentru nerespectarea avizelor emise de primărie în derularea acestor lucrări.

    Primarul a explicat că amenzile au fost date pentru faptul că după ce au spart străzile constructorii nu au adus carosabilul la starea iniţială, iar primirea amenzilor reprezentanţii Grossman Engineering Group SRL au contestat sancţiunile la Judecătoria Sinaia, în primă fază au câştigat, procesele fiind acum în stadiul de recurs.

    Lucrările pentru extinderea reţelei de canalizare a oraşului Comarnic costă aproximativ 10 milioane de euro, a declarat directorul SC Hidro Prahova, Dumitru Pantea.

    Potrivit acestuia, în vara anului 2012 s-a făcut predarea amplasamentului lucrării, în ianuarie 2013 a început proiectarea, iar în august 2013 au început lucrările propriu-zise.

    Pantea a precizat că, potrivit contractului, lucrările ar fi trebuit finalizate în februarie 2014, însă acestea nu au fost terminate nici până acum, între timp fiind sistate pentru că “nu se poate lucra pe perioadă de iarnă”.

    Lucrările pentru extinderea canalizării la Comarnic fac obiectul unui dosar penal instrumentat de DNA şi în care marţi dimineaţă au fost făcute percheziţii la mai multe firme.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care au fost făcute percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

    De asemenea, au avut loc percheziţii şi la locuinţa familiei Herţanu, tot din Bucureşti.

    Aceleaşi surse au declarat pentru MEDIAFAX că în acest dosar este vizată şi SC Grossman Engineering Group SRL, firmă la care Iulian Cristian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, este administrator de drept şi, începând din 25 aprilie 2014, administrator de fapt, el fiind şi angajat al SC CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti, judeţul Ilfov.

    Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.

    Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

    La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.

    Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

    În acest dosar, marţi au fost duşi cu mandat la DNA Ploieşti Iulian Herţanu, cumnatul premierului, deputatul Sebastian Ghiţă, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

    De altfel, DNA a anunţat că Mircea şi Vlad Cosma au fost puşi sub control judiciar în acest dosar, sub acuzaţiile de sprijinire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, Mircea Cosma, care este suspectat şi de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru alţii, de bani, bunuri sau foloase necuvenite, are interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova în perioada în care se află sub control judiciar.

    Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, şi deputatul PSD Vlad Cosma sunt cercetaţi de DNA şi într-un alt dosar de corupţie în care au fost trimişi în judecată în aprilie 2014.

    Iulian Herţanu a fost asociat al SC Grossmann Engineering SRL alături de cetăţeanul german Grossmann Reinhold Karl şi de Liviu Munteanu, până în 7 mai 2014.

    În Adunarea Generală de la acea dată s-a decis ca părţile sociale deţinute de Iulian Herţanu şi reprezentând 59,97% din capitalul social să fie cesionate către Liviu Munteanu. De asemenea, Iulian Herţanu i-a cesionat părţi sociale reprezentând 0,01% din capitalul social şi cetăţeanului german Grossmann Reinhold Karl. În aceste condiţii, la SC Grossmann Engineering SRL au rămas asociaţi doar Grossmann Reinhold Karl şi Liviu Munteanu.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, în prezent Iulian Herţanu este administrator al SC Grossmann Engineering SRL.

  • Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni cu aproape 10%

    Pe elemente de structură au fost consemnate scăderi pe serie brută la lucrările de reparaţii capitale (-19,6%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,8%) şi la lucrările de construcţii noi (-6,6%).

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la construcţiile inginereşti cu 24,4%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 35,7%, respectiv cu 11,4%.

    În serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de reparaţii capitale au scăzut cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11%, iar lucrările de construcţii noi cu 7,3%.

    Pe obiecte de construcţii au scăzut construcţiile inginereşti cu 25,4%, în timp ce la clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au fost înregistrate creşteri de 36,4%, respectiv 10,3%.

    În luna noiembrie, volumul lucrărilor de construcţii a urcat faţă de luna octombrie cu 13,1% în serie brută, respectiv cu 5,8% în serie ajustată.

    Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor a crescut cu 2,2% ca serie brută şi a scăzut cu 0,5% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.