BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Cel mai puternic ciclon înregistrat vreodată loveşte cu 270 km/h: peste 20.000.000 oameni sunt în calea lui. Ce a lăsat Amphan în urma sa până acum: FOTO

    Amphan este un super ciclon format în zona de sud-est a Asiei. Acesta va lovi Golful Bengal cu o forţă similară unui uragan de categoria 4. 270 kilometri pe oră a înregistrat vântul, spun meteorologii

    Super-ciclonul Amphan circulă prin zona Oceanului Indian şi este aşteptat să lovească Golful Bengal cu o viteză de 270 km/h, potrivit US Joint Typhoon Warning Center. Meteorologii notează că Amphan are o forţă echivalentă unui uragan de categoria a patra.

    FOTO

    Potrivit CNN, ultimul super ciclon care a lovit Golful Bengal a fost consemnat în 1999, când 10.000 oameni au murit, iar 15.000 au fost evacuaţi şi relocaţi. În prezent, doar în oraşul Kolkata, aflat pe raza lui Amphan, trăiesc 14 milioane de oameni.

    Pentru moment, autorităţile indiene au anunţat evacuarea a 300.000 oameni din regiunea de coastă – West Bengal şi Odisha. Satya narayan Pradhan, director general al Forţei pentru gestionarea dezastrelor naturale, a notat că în regiunea West Bengal există o capacitate de 500.000 locuri în adăposturi.

    Pe de altă parte, Bangladesh şi Myanmar sunt şi ele state aflate în calea ciclonului şi expuse. Bangladesh are o capacitate de 9.1 milioane locuri în adăposturi, spune Selim Hossain, responsabil al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

     

  • Incă un lanţ uriaş de magazine cu peste 800 de unitaţi pierde lupta şi se apropie de FALIMENT

    Jc Penney, unul dintre cei mai mari retaileri americani, şi-a cerut insolvenţa după ani de  în care afacerile au scăzut, a înregistrat datorii şi planurile de schimbare au eşuat, scrie Blommberg.

    Compania a fost fondată de James Cash Penney în anul 1902, J.C. Penney avea 846 de magazine în 49 de state din Amrica şi Puerto Rico. Preţul acţiunilor companiei era în jurul a 87 de dolari în 2007, în timp ce acum o acţiune a companiei se vinde cu 1 cent.

    Unele dintre magazinele lanţului vor fi închise permanent, iar compania ar putea fi scoasă la vânzare, au anunţat reprezentanţii companiei JC Penney într-un comunicat.

    Această decizie, a venit ca urmare a şocului brusc cauzat de focarul de coronavirus, dar şi a ultimilor ani în care compania a înregistrat un declin continuu şi o serie de datorii.

    Compania a declarat că datorează aproximativ 8 miliarde de dolari la peste 100.000 de creditori, iar planul de restructurare urmăreşte reducerea totalului cu „câteva miliarde de dolari”. Acesta va explora alternative strategice, inclusiv vânzarea de active, ca o condiţie a acordului de finanţare.

     

  • Turismul, la reanimare

    În 2019, Eturia a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de euro, iar în primele două luni din 2020, în ciuda situaţiei impuse de apariţia COVID-19, am avut rezultate similare cu cele înregistrate anul trecut şi am încheiat primele două luni cu o creştere de 7% comparativ cu 2019. Începând cu luna martie însă, vânzările de pachete noi de vacanţă au îngheţat aproape complet. Vorbim de o scădere de circa 70% faţă de anul trecut”, spune Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia.
    Având în vedere faptul că întregul domeniu al turismului este pus „pe hold” de la declararea pandemiei, adaugă executivul, în toată industria a fost adoptată o politică de amânare a vacanţelor, şi nu de anulare a acestora. „Atât companiile aeriene, cât şi partenerii noştri locali oferă posibilitatea de a schimba datele de călătorie sau de a primi vouchere de călătorie cu valabilitate de 1 sau 2 ani. La rândul nostru am oferit clienţilor opţiunea de a alege între a modifica datele de călătorie sau a primi un voucher valoric valabil timp de 2 ani. Cei mai mulţi dintre turişti au optat însă pentru alegerea unei noi perioade pentru vacanţa lor.”
    Potrivit estimărilor lui, sectorul de turism va înregistra anul acesta o scădere de 40-50% faţă de cifrele anului 2019. „În 2021 acest trend va continua, însă pe un scenariu mai optimist, cu o diminuare de 20 – 30% comparativ cu 2019. Cel mai devreme se vor atinge ciferele din 2019 în a doua parte a anului 2022.” În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, estimările sale prevăd o scădere de numai 25% faţă de 2019 a cifrei de afaceri şi o revenire la nivelul anului trecut în 2021.
    La debutul crizei, echipa Eturia număra 60 de angajaţi, care îşi desfăşurau activitatea în cele trei sedii din Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. „La fel ca alte firme care activează în domeniul turistic, am ales în această perioadă să apelăm la măsuri de tipul reducerilor salariale şi am fost nevoiţi din păcate să trimitem o parte din personal în şomaj tehnnic. În acelaşi timp, pentru angajaţii noştri am intensificat programele de training şi learning.”
    Benzină vs. bilet de avion
    Pentru acest an, înainte ca situaţia din piaţă să devină critică, clienţii companiei rezervaseră prin Eturia peste 500 de vacanţe, acestea fiind acum, în cea mai mare parte, amânate pentru alte perioade începând cu toamna lui 2020. În perioada imediat următoare ridicării restricţiilor, executivul spune că românii vor prefera, probabil, călătorii în România şi în statele unde se poate ajunge cu maşina. Din luna septembrie, se aşteaptă însă la o revenire treptată a destinaţiilor exotice, care îmbină natura şi plaja, precum Kenya, Tanzania, Maldive, Seychelles, Mauritius, Caraibe, Bali sau Sri Lanka. Portofoliul companiei numără peste 100 de destinaţii, iar Stoica spune că planurile de extindere sunt strâns legate de dezvoltarea tehnologică care le va permite să vândă produsele Eturia la nivel global. Potrivit lui, „clienţii Eturia caută diversitate, caută să revină în anumite destinaţii şi să le descopere în alt fel: gastronomic, adventure, cultural, istoric, spiritual. Sunt persoane atente la detalii, mai pretenţioase, doritoare să fie ascultate şi să primească o soluţie de vacanţă personalizată conform profilului şi dorinţelor lor. Dacă ar fi să îi definim, sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 80 de ani, cu venituri medii şi peste medie, antreprenori, corporatişti, persoane cu profesii liberale”.

    Barca de salvare, la stat
    În opinia executivului, jucătorii din turism nu au prea multe soluţii la care pot apela pentru a-şi recupera pierderile suferite şi, cu siguranţă, mulţi riscă acum falimentul. „În afară de suportul acordat până acum de guvern şi de alte măsuri de care se discută, pierderile sunt marcate deja. Recuperarea va fi lentă şi de durată. Am observat mai mult ca niciodată că fiecare măsură oficială, din partea autorităţilor, ajută. Ideal ar fi ca în această perioadă să se renunţe la birocraţie, adică măsurile care se iau să fie mai uşor de aplicat şi să nu necesite atât de multe hârtii. Recomandarea mea rămâne aceea de a se încerca salvarea locurilor de muncă. Asta înseamnă finanţare pentru companiile din turism şi alte sectoare afectate cu credite garantate 100% de guvern, precum şi reducerea sau renunţarea la taxe pentru o perioadă de minimum şase luni. Bineînţeles, se poate face asta selectiv, cu un procent din contribuţiile plătite în ultimii trei ani. Astfel statul ar face o investiţie în firmele care au contribuit şi au şanse să contribuie în continuare.”
    În legătură cu o eventuală reconversie a activităţii, Stoica spune: „Ceea ce facem noi în această perioadă este să dezvoltăm tehnologia şi apoi să folosim tehnologia pentru a vinde produsele noastre şi pe alte pieţe. Ne uităm în principal la extinderea gamei de produse şi a pieţelor de desfacere. Luăm în calcul însă şi câteva noi direcţii de business, în special în zona de tehnologie de travel şi marketing.”
    Sfatul său pentru jucătorii din turism în această perioadă este, în primul rând, să rămână pozitivi, să folosească această perioadă pentru dezvoltarea oamenilor, dezvoltarea tehnologică şi diversificarea gamei de produse, să simplifice procesele de lucru, să devină mai flexibili şi să elimine orice mecanisme care ar putea îngreuna luarea deciziilor în timp scurt. „Nu cred că această criză este ceva ce ar fi putut fi prevăzut. Dacă dintr-o criză economică sau financiară sunt multe de învăţat, de aici putem învăţa, poate, doar că trebuie să fim pregătiţi oricând pentru o turnură bruscă a evenimentelor, să avem pregătite alternative de diversificare a businessului şi să avem mereu rezerve financiare pentru a putea plăti cheltuielile de funcţionare pentru câteva luni, chiar dacă nu încasăm nimic”, concluzionează executivul.

    Cu gândul la Africa
    Deşi activitatea companiei a fost, momentan, oprită parţial, executivul spune că în agenda sa zilnică nu au apărut schimbări mari. „Dimineţile îmi acord timp pentru câteva exerciţii fizice, citit şi meditaţie, apoi ne bucurăm de privilegiul de a lua micul dejun în familie. Începând cu ora 9:00 lucrez ca şi până acum: particip la conferinţe, întâlniri online, traininguri. După ora 18:00 facem o plimbare în familie în jurul blocului, apoi luăm cina, şi după urmează programul de seară care diferă de la o zi la zi. Avem seri în care citim, seri în care ne uităm la un film sau jucăm diverse jocuri în familie.” Sorin Stoica spune că prima destinaţie pe care o va vizita după încheierea acestei perioade este Kenya.

    Pandemia, de cinci ori mai rea decât criza financiară precedentă

    Potrivit World Travel & Tourism Council, sectorul de travel & tourism (călătorii şi turism) a creat, în ultimii cinci ani, unul din patru noi locuri de muncă la nivel mondial, iar anul trecut a sprijinit crearea a 330 de milioane de joburi (unul din zece locuri de muncă pe plan global). Anul acesta însă, ca urmare a pandemiei, sectorul a pierdut 30% din forţa de muncă la nivel global (100,8 milioane de joburi), rata de şomaj globală provenită din turism fiind de 2,9%, arată datele colectate de WTTC alături de compania de prognoză a datelor Oxford Economics până pe 20 aprilie 2020. În ceea ce priveşte evoluţia sa, industria turismului a înregistrat în 2019 o creştere de 3,5%, depăşind creşterea economiei globale (2,5%) pentru al nouălea an consecutiv, generând 10,3% din PIB-ul global – echivalentul a 8,9 trilioane de dolari. În schimb, în noul context de piaţă, veniturile globale din turism au scăzut cu o treime – 2,7 trilioane de dolari. Aceleaşi date menţionează că impactul pandemiei asupra industriei este de cinci ori mai puternic decât cel avut de criza financiară din 2008. 

  • Cum au reuşit un jurnalist şi un sociolog din România să construiască o afacere care îşi vinde produsele în peste 76 de ţări din toată lumea

    Un jurnalist şi un sociolog au preluat un concept din piaţa americană axat pe creionarea unui stil de viaţă prin elemente de design. Până acum, au reuşit să aducă stilul lor în casele oamenilor din 76 de ţări şi să înregistreze astfel venituri anuale de 3 milioane de euro. Ce urmează? 

    „Brexitul a însemnat un moment cheie pentru noi pentru că practic am fost forţaţi să renunţăm la contractele private label din cauza condiţiilor noi impuse de clienţi”, povesteşte Ştefan Ormenişan, care la jumătatea anului 2016 a pus bazele brandului MindtheGap alături de Victor Şerban.

    Ambii sunt născuţi în Târgu-Mureş. Stefan Ormenişan, în vârstă de 42 de ani, este de profesie jurnalist şi este directorul de creaţie al companiei, controlând partea de creaţie, inovaţie şi tot ce este legat de colecţiile brandului. Victor Şerban, care are 37 de ani, este sociolog şi activează ca managing partner, ocupându-se de partea financiară, vânzări, achiziţii şi resurse umane.

    Odată cu venirea Brexitului, societatea Global Art Production, care deţine şi marca MindtheGap, a decis să îşi continue activitatea doar pentru brandul propriu. Până la acel moment, compania producea şi furniza servicii de design şi producţie pentru branduri internaţionale mari, însă doar private label, adică sub eticheta altor companii.

    Astfel, în toamna acelui an compania a lansat prima colecţie de tapet concepută şi produsă vreodată în România. Lansarea a avut loc în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase târguri de design interior din lume, Maison&Objet Paris, iar de acolo a pornit călătoria MindtheGap. „În primăvara anului 2017 am avut deja primii distribuitori proprii în Anglia, Spania, Portugalia, iar apoi tot în cursul anului 2017 ne-am consolidat businessul de tapet în aproximativ 20 de ţări.”
    Astăzi, MindtheGap este prezentă în 76 de ţări cu produsele proprii.

    „Cele mai importante pieţe sunt Europa, SUA şi Japonia. Totuşi, SUA şi UK rămân pieţele importante, urmate de Olanda, Spania, Italia, Germania şi Franţa, dar avem rezultate bune şi în Noua Zeelandă sau Australia, precum şi în Canada, Singapore sau Thailanda. Concentrarea în perioada următoare este să ne dezvoltăm prezenţa în SUA, care are cel mai mare potenţial. În Anglia avem deja o piaţă stabilă şi matură, la fel în Olanda şi Spania, unde avem parteneri de încredere. Avem o statistică care spune că suntem prezenţi în peste 700 de magazine online şi offline din întreaga lume.”

    Între timp, afacerea s-a dezvoltat şi în domeniul home decor, gama de produse incluzând mobilier tapiţat, lămpi, tapet, tablouri decorative şi textile pentru casă. „În prezent, avem trei colecţii complete care însumează peste 600 de produse, de la mobilier, lămpi de tavan şi podea, tablouri înrămate la textile şi perne decorative din in şi catifea, tapet şi accesorii. Este un concept premium, care se adresează clienţilor de pretutindeni, cu teme universale şi uşor de asimilat în orice colţ de lume. De exemplu, anul trecut în toamnă am lansat colecţia The Transylvanian Manor, care este inspirată din stilul de viaţă opulent pe care l-au avut cândva familiile nobile din Transilvania. Este o colecţie florală, feminină, plină de culoare şi astfel o temă uşor de vândut oriunde.”

    Activitatea MindtheGap este complexă şi începe în zona de creaţie, unde se realizează 99% din designurile folosite. Studioul de creaţie este inima businessului pentru că aici se concep toate colecţiile, poveştile, temele şi designurile care mai apoi sunt transformate în produse finite. Tot în studioul propriu este realizată şi partea de marketing şi prezentare, precum şi întreg portofoliul foto, atât lifestyle, cât şi fotografia de produs. „Este un sistem integrat, în care muncesc 10 oameni doar pentru a crea şi prezenta designurile şi obiectele produse.”
    De asemenea, există partea de producţie internă, care dezvoltă şi livrează gama de produse. Toate acestea sunt realizate în fabrica proprie şi distribuite de acolo în întreaga lume. În sfârşit, a treia parte a activităţii sunt vânzările, marketingul şi achiziţiile.

    Afacerile MindtheGap au crescut în 2019 cu 38%, până la 3 milioane de euro, în timp ce în 2018 cifra de afaceri a companiei înregistra o creştere de 58%, la 2,16 milioane de euro.
    MindtheGap este un business finanţat din resurse proprii. An de an profitul a fost reinvestit şi utilizat în promovare, stocuri şi vânzări. Ştefan Ormenişan spune că utilizează câteva linii de credit cu garanţii proprii şi că nu au atras niciun fond european de finanţare pentru că „nu am fost un business orientat pe oportunităţi. Toate investiţiile au fost şi sunt făcute din necesitate, iar cum modul de lucru cu fonduri europene în România este cel puţin dubios şi complicat, nu am fost interesaţi”. Pentru că peste 90% din cifra de afaceri înseamnă export, compania a beneficiat de finanţare de la EximBank cu garanţii de stat.

    Totuşi, planurile de viitor ale businessului înseamnă atragerea de investiţii. „Vorbim aici despre private equity sau fonduri de investiţii, pentru a putea avea un fast growing de care beneficiază concurenţii noştri din piaţa externă. Este greu să creştem în continuare organic, cu resurse proprii, şi asta pentru că vorbim de sume tot mai mari, greu accesibile de la bănci fără garanţii imobiliare.” Tocmai din acest motiv se gândesc ca în acest an să mute businessul într-o ţară dezvoltată unde investiţiile în dezvoltare se acordă mai facil, iar credibilitatea unui business nu depinde de garanţiile mobiliare sau imobiliare pe care le deţine. „Să nu mai vorbim despre faptul că în România potenţialii investitori nu au habar despre ce înseamnă piaţa de home decor, aşa cum se întâmplă afară. Iar de aici, bineînţeles, o reticenţă într-un business care de fapt se dezvoltă în Occident sau SUA, şi nu în ţara de origine.”

    Cu Global Art Production cei doi antreprenori au trecut prin criza din 2008-2009, iar cu brandul MindtheGap au prins doar criza actuală. Din vânzările online la nivel internaţional, compania donează în următoarele luni 10% Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Ştefan Ormenişan spune că dacă am fi vorbit înainte de starea de urgenţă, cu siguranţă aveau mai multe planuri, dar astăzi este mai greu să se gândească la planurile de viitor.

    Cu toate acestea, un obiectiv următor este dezvoltarea magazinelor proprii cu parteneri externi. În plan există un showroom de prezentare în Londra, unul în Amsterdam şi un flagship store în Osaka, Japonia, toate dezvoltate împreună cu partenerii din aceste ţări care astăzi activează ca distribuitori internaţionali.
    Un obiectiv imediat este însă dezvoltarea magazinului online, care astăzi realizează aproximativ 5% din cifra de afaceri. „Am înţeles tot mai mult că avem nevoie de vânzări directe, nu prin distribuitori, şi asta pentru că MindtheGap înseamnă atmosferă şi poveste care nu întotdeauna sunt transmise eficient de către un distribuitor sau reseller. Din acest motiv, focusul nostru este de a crea magazine şi showroomuri dedicate unde poate fi expusă întreaga gamă de produse în stilul şi decorul realizat de noi.”

    Pe termen lung, cei doi se gândesc la dezvoltarea gamei de produse, dar şi la debutul în piaţa de fashion. „MindtheGap este astăzi un nume reprezentativ în piaţa de home fashion din întreaga lume, fapt certificat de prezenţa în atâtea ţări şi în media de specialitate din ţările dezvoltate. Un salt în industria de fashion nu ar reprezenta o surpriză şi, de ce să nu recunoaştem, ne gândim din ce în ce mai mult la acest new business în anii următori.” În 2016, MindtheGap a câştigat premiul Best Design Object pentru The Premium Designer Wallpaper Collection din partea Elle Decoration Romanian Designer Awards.

    Compania are 45 de angajaţi. Aproximativ 90% din produsele din portofoliu sunt realizate în Europa, mare parte în România, aspect despre care Ştefan Ormenişan spune că face parte din filosofia brandului.
    „Încă de la început am încercat să ocolim Asia şi China în mod special ca resursă de materii prime sau produse finite. Avem o gamă de produse importate din India, dar atât. Asta înseamnă că mare parte din produsele noastre sunt de origine europeană sau americană. De exemplu, inul şi catifeaua folosite pentru tapiţerie şi produse asociate sunt originare din Anglia, Scoţia şi Belgia. Tapetul pe care îl imprimăm digital la Târgu-Mureş este de origine germană şi finlandeză, abajururile de lămpi sunt produse din materie primă din Olanda şi Lituania, iar tablourile conţin materie primă din Italia, Anglia sau Elveţia.

    Ca să rezum, MindtheGap oferă produse premium, de calitate superioară, fabricate în Europa doar din materiale naturale – lemn, in, bumbac, sticlă, hârtie. Din România folosim tot ce înseamnă ambalaje şi câteva din accesorii, însă este greu să utilizăm materie primă pentru produsele noastre şi asta pentru că nu există producători de textile, hârtie pentru tipar sau alte materii prime de care avem nevoie. Totuşi, de exemplu piesele de mobilier sunt realizate în România, în două fabrici deţinute de acţionari străini. Încercăm să găsim şi local acei mici furnizori care să ne susţină afacerea, însă de cele mai multe ori ne lovim de lipsa calităţii, continuităţii etc.”, spune el.

    Pe de altă parte, cofondatorul MindtheGap spune că timpii crescuţi de livrare pe pieţele europene reprezintă o altă dificultate, de natură logistică, pe care au întâlnit-o în piaţă. „Dat fiind faptul că nu suntem o ţară importantă din punctul de vedere al exportului de bunuri de larg consum, rate-urile la transport sunt destul de mari, ca şi timpii de livrare. De exemplu, acelaşi colet cu aceleaşi dimensiuni şi greutate, cu acelaşi furnizor de express delivery costă cu 20-30 de euro mai mult dacă pleacă din România spre UK şi nu invers. Acest aspect este motivat de firmele de curierat prin volumul redus de exporturi, traseele lungi rutiere până la aeroporturile cargo şi, în general, infrastructura proastă”, explică Ştefan Ormenişan.

    Despre clientul MindtheGap, directorul de creaţie spune că este în proporţie de 80% de sex feminin, educat, cu un venit peste medie şi care apreciază calitatea şi produsele realizate din materiale naturale. „Este un client premium, cu pretenţii, care nu acceptă compromisuri când vine vorba de produsele pe care le utilizează zi de zi în casă. De asemenea, este un consumator de design în cele mai variate forme, cu o bună educaţie stilistică şi un simţ estetic dezvoltat.” El mai spune că targetul brandului este mediul privat. “Suntem o companie care produce 100% pentru mediul privat, un aspect cu care de altfel ne mândrim”.

  • Grupul Allianz a înregistrat un profit de 2,3 mld. euro, în scădere cu 22% în primul trimestru din 2020

    Asigurătorul german Allianz, prezent pe piaţa locală din România prin intermediul Allianz-Ţiriac, a înregistrat un profit operaţional de 2,3 mld. euro în primul trimestru din 2020, cu 22% mai puţin comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor publicate în raportul financiar al grupului.

    „În primul trimestru al anului 2020 Allianz şi-a demonstrat puterea în circumstanţe fără precedent. Sunt foarte mândru de pregătirea operaţională a Allianz, de dedicarea angajaţilor noştri şi de echipa de IT care asigură cele mai bune servicii pentru clienţii noştri într-un context plin de dificultăţi. Această situaţie este un test pentru noi toţi, dar sunt convins că împreună vom depăşi toate provocările”, a declarat Oliver Bäte, CEO al Grupului Allianz.

    Veniturile înregistrate de nemţi a ajuns la 42,6 mld. euro în primele trei luni din 2020, în creştere cu 5,7%, faţă de perioada similară a anului trecut.

    Din punctul de vedere al veniturilor atribuite acţionarilor, acestea au scăzut cu aproape 30%, până la 1,4 mld. euro din cauza scăderii profitului operaţional, potrivit informaţiilor publice din raportul grupului. 

  • Meli Melo, vânzări in online cu 30% mai mari faţă de 2019. Ce categorie a înregistrat cea mai mare creştere

    Meli Melo a înregistrat o creştere de 30% a vânzărilor de accesorii fashion şi articole home & deco în luna aprilie, comparativ cu aprilie 2019. Vârful vânzărilor din luna aprilie a acestui an a fost înregistrat în a doua parte a lunii aprilie, când a crescut şi valoarea medie a comenzii cu peste 30% faţă de o perioadă obişnuită. În această perioadă, cele mai vândute articole au fost accesoriile de păr, eşarfele din bumbac şi mătase, dar şi articole din zona home&deco.

    „Odată cu închiderea magazinelor fizice, o parte a clienţilor fideli brandului Meli Melo a migrat către magazinul online. Am observat un număr mare de clienţi noi în magazinul online, semn că mulţi dintre aceştia nu comandaseră online în trecut şi erau clienţi ai magazinelor noastre fizice”, spune Alina Mitrică, e-commerce & corporate manager Meli Melo.

    Din totalul achiziţiilor realizate pe MeliMelo.ro în luna aprilie, aproximativ 40% au fost făcute de clienţi noi pentru magazinul online. Aceştia fac parte dintr-o categorie de public care, până acum, obişnuia să efectueze achiziţii în magazinele fizice Meli Melo Paris. Acest lucru denotă faptul că până la finele anului în curs va creşte numărul tranzacţii din mediul online, comportamentul consumatorului român fiind schimbat după această pandemie. Totodată, numărul tranzacţiilor achitate cu cardul aproape s-a dublat.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, veniturile Meli Melo au crescut cu aproximativ 30%, iar categoriile pe care s-au înregistrat cele mai mari creşteri au fost: accesorii de păr, eşarfe de mătase şi de bumbac şi decoraţiunile Meli Melo Deco.

    Pentru a încuraja clienţii Meli Melo şi publicul în căutare de accesorii fashion, Meli Melo a pregătit o campanie cu reduceri de până la 70% în magazinul său online pentru colecţia de genţi, eşarfe de bumbac şi mătase, bijuterii şi portofele. De asemenea, odată cu relaxarea restricţiilor, patru dintre locaţiile stradale ale companiei din Bucureşti, Timişoara şi Piteşti se vor redeschide din data de 15 mai, respectând în continuare normele de igienizare şi distanţare socială.

     

     

     

  • Ce înseamnă „bitcoin halving” şi ce efecte poate avea evenimentul tehnic de astăzi în piaţa criptomonedelor

    Bitcoin înregistrează astăzi un eveniment tehnic important, cunoscut drept „halving”, care i-a determinat pe jucătorii din industrie să dezbată potenţialele efecte pe care le va avea asupra pieţei. 

    Aşa-numitul „halving” este o actualizare a reţelei care înregistrează toate tranzacţiile cu bitcoin.

    Minerii – aşa cum sunt cunoscuţi cei care rezolvă ecuaţii matematice complexe pe această reţea pentru a valida tranzacţiile cu bitcoin – sunt răsplătiţi în bitcoin atunci când validează tranzacţii.

    Luni, răsplata pe care o primesc aşa-numiţii mineri va fi înjumătăţită. Acest eveniment are loc odată la circa patru ani pentru a acoperi evoluţia inflaţiei. În prezent, recompensa este de 12,5 bitcoin, iar aceasta va fi redusă la 6,25 bitcoin.

    Spre deosebire de monedele fiat precum dolarul sau euro, în cazul bitcoin nu există o bancă centrală care să gestioneze valoarea monedei sau nivelul inflaţiei. În schimb, acestea sunt gestionate prin intermediul unei reguli înscrise în codul bitcoin de creatorul sau creatorii monedei – cunoscut doar sub pseudonimul Satoshi Nakamoto.

    Numărul de monede bitcoin care poate fi minat este limitat la 21 milioane. Recompensele sunt programate să se înjumătăţească până când ajung la zero. Susţinătorii industriei insistă că această trăsătură a monedei o poate face un competitor valid în faţa valutelor internaţionale care sunt vulnerabile la devalorizări în faţa unei crizei economice.

    „Prin arhitectura descentralizată şi prin natura finită, bitcoin oferă siguranţa necesară în timpuri ca acestea şi ar putea devenit o nouă clasă de active sigure (n.red: precum aurul)”, a scris startup-ul Nexo într-o notă săptămâna trecută, citată de CNBC.

    Cum ar putea evolua preţurile

    Investitorii urmăresc cu atenţie evoluţia pieţei, întrucât halving-ul are loc astăzi. Unii investitori consideră că preţul actual reflectă deja entuziasmul legat de acest eveniment tehnic, în timp ce alţii consideră că valoarea bitcoinului poate continua să crească.

    Ultimele două evenimente de halving au generat reacţii opuse pe termen scurt, conform companiei de exchange pentru criptomonede CoinCorner din Marea Britanie, citată de CNBC.

    Astfel, după primul halving, din 2012, bitcoin a crecut cu 7%, însă a scăzut cu 10% după al doilea halving, din 2016. Cu toate acestea, în primele şase luni care au urmat evenimentului, bitcoin a crescut cu 944% în 2012, în timp ce halving-ul din 2016 a generat o creştere de 38%.

    Luni, bitcoin se tranzacţiona la valoarea de 8.930 dolari, la o capitalizare de 164 miliarde dolari, în timp ce toată piaţa criptomonedelor avea o capitalizare de 243,5 miliarde dolari, conform CoinMarketCap.

    „În timp ce mulţi anticipează creşteri masive după halving, noi credem că şocul care vine imediat după eveniment va avea un impact limitat asupra preţului pe termen scurt. După ce recompensa pe bloc scade, va exista un decalaj de timp în care minerii se vor repoziţiona în noul echilibru al pieţei”, a spus Lennard Neo, head of research în cadrul Stack, un furnizor de index fund pe bitcoin din Singapore.

    El a spus că anticipează că va dura între 6 şi 9 luni până când piaţa îşi va regăsi echilibrul.

  • BCE: Zona euro ar putea înregistra o scădere economică între 5% şi 12% anul acesta

    Economia zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% din PIB anul acesta, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că efectele restricţiilor antiepidemice generează o “mare incertitudine”.

    “Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace”, afirmă Christine Lagarde, citată de cotidianul Le Figaro.

    Conform Eurostat, valoarea PIB-ului statelor din zona euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru din 2020.

    “Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru”, a avertizat preşedintele BCE.

    Creşterea economică ar urma să se normalizeze “în anii care urmează”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Cererea de sisteme de supraveghere cu camere pentru măsurarea temperaturii corporale, în creştere

    Magazinul online de sisteme de securitate Atu Tech (a2t.ro) înregistrează o creştere semnificativă a cererii de instalare de sisteme de supraveghere cu camere pentru măsurarea temperaturii corporale a oamenilor. În contextul actual, atât mediul privat, cât şi instituţiile medicale de stat, caută soluţii să îşi protejeze angajaţii şi business-urile şi să eficientizeze procedurile de prevenţie împotriva răspândirii noului tip de coronavirus.

    Companiile producătoare de astfel de soluţii au dezvoltat în timp record, în ultimele 3 luni, atât noi echipamente, cât şi noi programe software care, împreună, creează soluţii complet automatizate ce vin să întâmpine nevoile de prevenţie şi de limitare a răspândirii noului virus, spun reprezentanţii Atu Tech.

    „Măsurarea temperaturii corporale este un pas important în prevenirea răspândirii la scară mare a virusului. Cu ajutorul camerei cu termoviziune, este realizată o scanare preliminară şi, în timp real, temperaturile măsurate sunt înregistrate şi stocate. Mai departe, intervine o altă componentă a sistemului, care semnalează valorile crescute, peste o limită stabilită. Informaţiile despre persoanele care au o temperatură mai mare decât cea normală vor fi salvate în sistem, care va emite alerte în timp real. În funcţie de setările definite de utilizator, camerele pot înregistra chiar şi portretul persoanelor cu temperatură ridicată”, spune Sorin Felea, director Atu Tech.

    Cum funcţionează un astfel de sistem

    Camerele pot fi instalate fie la intrarea într-o unitate medicală, într-o instituţie, într-o fabrică, într-un magazin, mall etc., practic în orice spaţiu unde se doreşte a fi făcută monitorizarea. Atunci când o persoană trece prin dreptul acestor camere, software-ul îi măsoară temperatura corpului şi va înregistra aceşti parametri de temperatură. În momentul în care software-ul detectează o temperatura corporală mai mare decât cea normală, acesta va trimite alerte pentru a permite aplicarea planului de intervenţie rapidă.

    Aplicaţiile sunt multiple. În cazul unui sistem de control acces, care are instalate şi camere cu termoviziune, poate fi restricţionat automat accesul celor care au o temperatură corporală mai ridicată sau poate fi permis accesul celor cu temperatură normală şi care poartă mască de protecţie. În funcţie de sistem, camerele pot realiza această detecţie de la o distanţă ce poate varia între 1 şi 7 metri, având o marjă de eroare cuprinsă între 0,3 şi 0,5 grade Celsius.

    „Sectoarele care ar putea beneficia cel mai mult de aceste sisteme sunt clar spitalele, instituţiile medicale, marile magazine şi transportul în comun, fie că vorbim de gări, staţii de metrou sau aeroporturi. Apoi, bineînţeles, orice alt business cu un număr mare de angajaţi, unde este nevoie de o monitorizare atentă şi corectă şi pentru care alertele în timp real sunt esenţiale, pentru a uşura planul de intervenţii şi luare de decizii importante cu privire la sănătatea angajaţilor, dar şi cu privire la riscurile de răspândire a virusului”, mai spune Sorin Felea.

    Investiţia într-un astfel de sistem este una importanta, atât ca valoare – câteva mii de euro – dar şi din punctul de vedere al beneficiilor pe care le poate aduce. În astfel de situaţii, precum cea în care ne aflăm în prezent, prevenţia şi eficienţa metodelor de prevenţie este crucială.

    Atu Tech (a2t.ro) comercializează sisteme cu termoviziune de la Dahua şi Hikvision, dar şi sisteme de control acces cu detecţie a temperaturii şi a prezenţei măştilor de protecţie de la ZK Software. Primul sistem de acest gen a fost instalat deja la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, dedicat, în prezent, în întregime tratării pacienţilor confirmaţi cu COVID-19.
     

  • Când va decola din nou industria aviaţiei?

    „Aviaţia joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviaţie pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienţi şi pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviaţiei.
    Potrivit unei analize actualizate a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
    „Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA, în analiză.
    De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de aşteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci şi în a doua jumătate a anului curent, menţionează aceeaşi sursă. „Majoritatea experţilor din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 şi 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză şi este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
    Reprezentanţii IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanţ valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, şi fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie”.
    În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supravieţui în această perioadă, organizaţiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta şi în viitoarele posibile crize. „Organizaţiile rezistente vor trece prin criză şi vor fi «răsplătite» de piaţa post-COVID-19. Clienţii, consumatorii, utilizatorii finali îşi vor aminti cum s-a comportat o organizaţe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să ţină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care rezilienţa este o abilitate importantă.”
    Deşi spune că nu se ştie încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectaţi de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puţin în privinţa călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienţi decât cele low-cost, în cazul cărora mulţi oameni se simt abandonaţi de acestea şi e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune şi care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie şi, cu siguranţă, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilităţi de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Şi despre preţurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulţi factori diferiţi, unul dintre cei mai importanţi fiind preţul carburantului – printre mulţi alţii.

    Criza din biroul de acasă
    În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizaţiilor, executivul de la Kilpatrick le aminteşte şi pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deşi ideea de work from home i-a atras pe mulţi, prin prisma unei flexibilităţi şi a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacţiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte şi să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală şi învăţarea la distanţă permit companiilor să aibă aceleaşi experienţe fără contact uman. Imaginaţi-vă că vă puneţi ochelari şi, deodată, vă aflaţi la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locaţii de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neaşteptată a COVID-19 nu am intrat în panică şi am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operaţiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eşecului în succes. În plus, am avut imediat o mulţime de întrebări din partea clienţilor cu privire la modul în care organizaţiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, aşa că am avut multe de împărtăşit”.


    Industria va decola din nou
    În ciuda crizei actuale şi a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va creşte cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviaţiei este unul plin de provocări. Importanţa acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri şi mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviaţiei asupra economiei mondiale, lucru demonstrat şi de faptul că aviaţia reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) şi a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviaţia oferă singura reţea rapidă de transport la nivel mondial, generând creştere economică, creând locuri de muncă şi facilitând comerţul internaţional şi turismul, fiind acum recunoscută şi de comunitatea internaţională ca fiind un factor esenţial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
    CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari şi mai complexe faţă de anii precedenţi şi prin mai puţine finanţări publice. În întreaga lume, investiţiile venite din sectorul privat îşi extind prezenţa în proiectele aviatice, gata să îşi asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi pieţe şi noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internaţională mai ridicată şi o îmbunătăţire a abilităţilor de conducere.”

    Exigenţe la nivel înalt
    Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câştigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calităţile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă faţă provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilităţi comerciale, strategice şi tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părţi interesate: publice şi private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care îşi cunosc afacerile şi piaţa, nu există timp pentru a educa consultanţi.”
    În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităţilor este de o importanţă vitală pentru orice organizaţie astăzi, în perioada de criză, pentru a-şi asigura succesul de mâine. „Organizaţiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligenţa artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activităţi de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine doreşti la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
    Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internaţional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate şi numărul proceselor de recrutare, dar şi pe locaţie. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărţim riscul cu clienţii noştri”.