Tag: Imagine

  • Restanţele universităţilor private

    „Ar trebui ca Harvard să fie gratis?“ – este problema pe care a ridicat-o un grup de candidaţi la Grupul de Supraveghetori ai universităţii americane, aflată în prezent pe locul al doilea în clasamentul celor mai bune universităţi la nivel mondial. Candidaţii la organismul ce ajută la stabilirea strategiei universităţii au stârnit recent numeroase dezbateri în presa internaţională. Ei spun că Universitatea Harvard face suficient de mulţi bani din donaţii şi alte activităţi (a ajuns la un endowment de 37,6 de miliarde de dolari), încât nu ar mai avea nevoie de taxarea anuală a studenţilor. Argumentul pe care îl aduce acest grup este că, dacă Harvard ar fi gratis, mai mulţi studenţi calificaţi cu multiple talente şi de diferite origini ar aplica, iar universitatea nu ar mai avea probleme ce ţin de echilibrul etnic.

    Cei care se opun spun că ideea este absurdă, pentru că, dacă ceva este gratis, creează utilizatorului senzaţia că este fără valoare şi este tratat ca atare. Dacă la Harvard şi la alte universităţi de renume din lume taxa anuală de studii este de circa 40.000 de euro pe an, în cadrul unei universităţi private în România aceasta variază între aproximativ 400 de euro (pentru ciclul de licenţă la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Hyperion) ori 450 de euro (pentru Administraţie la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) şi aproximativ 1.500 de euro (Facultatea de Actorie din cadrul Universităţii Hyperion), pentru cursurile masterale taxele medii fiind în jur de 600 de euro, iar pentru cele doctorale de 1.500-2.000 de euro.

    Învăţământul privat românesc a ajuns la un maxim al numărului de studenţi în anul universitar 2008-2009, când aproximativ 45% dintre studenţii din România studiau în universităţi private, iar numărul studenţilor în ciclul I de licenţă din mediul privat aproape îl egala pe cel din sistemul de stat. Numărul de studenţi din universităţile private a scăzut drastic ajungând la o pondere de circa 13% în anul universitar 2014-2015, până la aproximativ 20.000 de studenţi. Prof. univ. dr. Ovidiu Folcuţ, rectorul Universităţii Româno-Americane, oferă o estimare mai recentă a numărului de studenţi: „Conform estimărilor noastre pentru 2015-2016, numărul de studenţi înmatriculaţi în învăţământul particular, raportat la anul universitar 2008-2009, ar putea fi chiar de opt-nouă ori mai mic. În paralel, numărul de studenţi cu taxă înmatriculaţi în învăţământul public a scăzut şi el de câteva ori, în condiţiile în care numărul de locuri bugetate pentru studiile universitare de licenţă a rămas relativ constant – aproximativ 60-63.000 – chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu a scăzut“. Folcuţ observă că o constantă similară se manifestă şi în cazul studiilor universitare de masterat, finanţate de la bugetul de stat, dar undeva la jumătate din cifra alocată pentru licenţă.

    În aceste condiţii, piaţa universităţilor private din România a scăzut drastic: valoarea veniturilor celor 37 de universităţi private acreditate pe piaţa locală (potrivit listei publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei) a ajuns în 2014, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, la 456 milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), la jumătate faţă de veniturile înregistrate de acestea în 2009, când valoarea lor se plasa la aproximativ 804 milioane de lei (circa 190 de milioane de euro). Cea mai afectată a fost Universitatea Spiru Haret, care a ajuns de la venituri de 380 de milioane de lei (90,4 milioane de euro) în 2009 la venituri de circa 68 de milioane de lei (15,2 milioane de euro) în 2014. Totodată, Universitatea Spiru Haret a trecut în cei cinci ani de la un excedent de circa 169 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) la pierderi de peste 12,7 milioane de lei (2,85 milioane de euro). Trendul de scădere a veniturilor este puternic vizibil şi în provincie: universitatea Vasile Goldiş din Arad a trecut de la 82 milioane de lei (circa 19,5 milioane de euro) la 68 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) şi de la profit de 19,5 milioane de lei (peste 4,5 milioane de euro) la profit de 345.918 lei (mai puţin de 100.000 de euro). 

     

  • Premiile Oscar 2016: Lista nominalizărilor

    Astăzi au loc nominalizările celei de-a 88-a ediţie a Premiilor Oscar. Actorul John Krasinki, regizorul Ang Lee, câştigător al Oscarului pentru filmul “Life of Pi” şi regizorul Guillermo del Toro anunţă nominalizaţii din acest an la Premiile Oscar, decernate de Academia Americană de Film.

    Cel mai bun film

    • The Big Short
    • Bridge of Spies
    • Brooklyn
    • Mad Max Fury Road
    • The Martian
    • The Revenant
    • Room
    • Spotlight

    Cel mai bun regizor

    • Adam McKay, The Big Short
    • George Miller, Mad Max: Fury Road
    • Alejandro G Inarritu, The Revenant
    • Tom McCarthy, Spotlight
    •  Lenny Abrahamson, Room

    Cel mai bun actor într-un rol principal

    • Bryan Cranston, Trumbo
    • Matt Damon, The Martian
    • Leonardo DiCaprio, The Revenant
    • Michael Fassbender, Steve Jobs
    • Eddie Redmayne, The Danish Girl

    Cea mai bună actriţă într-un rol principal

    • Cate Blanchett, Carol
    • Brie Larson, Room
    • Jennifer Lawrence, Joy
    • Charlotte Rampling, 45 years
    • Saoirse Ronan, Brooklyn

    Cel mai bun actor într-un rol secundar

    • Cristian Bale, The Big Short
    • Tom Hardy, The Revenant
    • Mark Ruffalo, Spotlight
    • Mark Rylance, Bridges of Spies
    • Sylvester Stallone, Creed

    Cea mai bună actriţă într-un rol secundar

    • Jennifer Jason Lee, The Hateful Eight
    • Rooney Mara, Carol
    • Rachel McAdams, Spotlight
    • Alicia Vickander, Ex Machina
    • Kate Winslet, Steve Jobs

    Cel mai bun scenariu original

    • Bridge of Spies
    • Ex Machina
    • Inside Out
    • Spotlight
    • Straight Outta Compton

    Cel mai bun scenariu adaptat

    • The Big Short
    • Brooklyn
    • Carol
    • The Martian
    • Room

    Cea mai bună imagine

    • Emmanuel Lubezki, The Revenant
    • Edward Lachman, Carol
    • Robert Richardson, The Hateful Eight
    • Roger Deakins, Sicario
    • John Seale, Mad Max: Fury Road 

    Cel mai bun montaj de imagine

    • The Big Short
    • Mad Max Fury Road
    • The Revenant
    • Spotlight
    • Star Wars The Force Awakens

    Cele mai bune efecte speciale

    • Ex Machina
    • Mad Max Fury Road
    • The Martian
    • The Revenant
    • Star Wars: The Force Awakens

    Cea mai bună coloană sonoră

    • Bridge of Spies
    • Carol
    • Hateful Eight
    • Sicario
    • Star Wars: The Force Awakens

    Cel mai bun cântec

    • “Earned It” din Fifty Shades of Grey
    • “Manta Ray” din Racing Extinction
    • “Simple Song #3” din Youth
    • “Writing’s On The Wall” din Spectre
    • “Til It Happens To You” din The Hunting Ground

    Cel mai bun mixaj de sunet

    • Mad Max
    • Bridge of Spies
    • Star Wars The Force Awakens
    • The Martian
    • The Revenant

    Cel mai bun montaj de sunet

    • Mad Max
    • Sicario
    • Star Wars The Force Awakens
    • The Martian
    • The Revenant

    Cel mai bun film de animaţie

    • Inside Out
    • Anomalisa
    • Shaun of the Sheep
    • When Marnie Was There 

    Cel mai bun film străin

    • Embrace of the Serpent
    • Mustang
    • Son of Saul
    • Theeb
    • A War

    Cel mai bun documentar

    • Amy
    • Cartel Land
    • The Look of Silence
    • What Happened Miss Simone
    • Winter on Fire
       
  • Opinie Viorel Panaite, Human Invest: Despre seducţie şi dorinţa de putere

    Seducţia este un mijloc de a deţine controlul, e un mijloc de coerciţie, iar controlul distruge autonomia, relaţiile de calitate şi responsabilitatea individuală. Nu vă lăsaţi seduşi de eficacitatea falsă a strategiilor de seducţie. Mulţi dintre cei care le folosesc trăiesc sentimentul de izolare, teamă, lipsă de autenticitate, de singurătate, în ciuda succesului lor aparent. Organizaţiile şi liderii care urmăresc să-şi seducă angajaţii, clienţii şi partenerii prin diverse forme cu scopul de a-i ţine sub controlul lor construiesc fără să îşi dea seama o cultură pasiv-agresivă, cu implicare mimată, o cultură fără creativitate, fără asumare, o „clădire cu vicii ascunse din construcţie“. Cercetătorii E. Deci şi R. Ryan confirmă asta în studiile lor.

    ANTREPRENORII LA ÎNCEPUT DE DRUM.

    În nerăbdarea de a obţine puterea şi de a creşte repede – în număr de clienţi, angajaţi, teritorial, cifră de afaceri etc. – antreprenorilor la început de drum li se activează natural strategiile de seducţie pentru că aduc rezultate imediate. Pentru perspectiva de a câştiga putere promit cariere de succes, libertăţi iluzorii, locuri de muncă cool angajaţilor, urmărind de cele mai multe ori să-i convingă cât mai repede pe aceştia să muncească tot mai mult pentru compania lor. Antreprenorii motivaţi în exces de dorinţa de putere fac promisiuni nerealiste potenţialilor clienţi şi partenerilor lor, creând aşteptări pe care rar sau cu costuri foarte mari le vor putea satisface: o întreagă organizaţie trebuie să îşi schimbe priorităţile, să facă schimbări de 180 de grade de la o săptamână la alta, pentru a susţine faima căutată de aceştia. Oare câţi dintre ei ştiu cât de reală e susţinerea pe care o au de la propria lor organizaţie, de la oamenii lor cheie sau care este calitatea relaţiilor cu oamenii pe care se bazează? Oare care sunt emoţiile pe care le simt cu adevărat aceşti antreprenori?

    ONG-URILE ŞI PARTIDELE.

    Liderii iniţiativelor sociale şi ai organizaţiilor politice sunt uşor predispuşi să cadă în aceeaşi capcană a folosirii strategiilor de seducţie pentru a-şi atinge agenda personală, pentru a-şi construi o trambulină proprie, prin controlul energiilor şi al resurselor celor care îi susţin. „Binele comun“, „salvarea anumitor victime“, „propria victimizare“ sunt cele mai la îndemână mijloace de seducţie pentru astfel de lideri. Multe mişcări încep cu onestitate şi rămân oneste în misiunea lor; în cazul multor altora, liderii lor trec de „cealaltă parte a forţei“ şi supun prin seducţie o întreagă organizaţie sau mişcare pentru a se înfrupta din sentimentul de invincibilitate şi putere absolută.

    CUM SĂ-ŢI LIMITEZI UTILIZAREA STRATEGIILOR DE SEDUCŢIE?

    Explorează-ţi natura valorilor: indiferent că te uiţi la propria persoană, la echipa sau la compania pe care o conduci, procesul e acelaşi. Care este natura valorilor care guvernează sistemul? În ce măsură îţi reflectă acestea nevoia de a deţine controlul şi puterea? Care este nivelul adevărat al calităţii vieţii personale sau a organizaţiei atunci când acestea sunt guvernate de nevoia de a fi în control, de nevoia de putere, de nevoia de imagine? Fă-ţi un bilanţ onest şi matur. Menţine-ţi valorile aşa cum le-ai descoperit sau alege un alt standard al valorilor personale dacă nu te mulţumeşte bilanţul pe care l-ai facut. Cel mai important lucru este să înţelegi şi să fii conştient de costurile şi de viciile care sunt aduse odată cu nevoia de putere şi utilizarea strategiilor de seducţie pentru a o satisface şi cultiva. Defineşte-ţi intenţii oneste cu impact pozitiv.

    Defineşte-ţi cu onestitate pentru tine mai întâi şi apoi comunică celorlalţi impactul pozitiv pe care doreşti să îl ai în mediul din jur, în viaţa celor care te susţin sau în rândul clienţilor tăi: studiul din 2014 „Culture of Purpose“ al Deloitte arată că organizaţiile care declară şi urmăresc cu adevarat un impact pozitiv în societate sunt mult mai atractive şi primesc mai multă susţinere din partea clienţilor, din partea investitorilor şi sunt mai predispuse să genereze profit în mod sustenabil. La nivel personal E. Deci şi R. Ryan arată că managerii care construiesc un scop comun cu semnificaţie împreună cu echipa lor au un nivel mai ridicat de vitalitate individuală şi se pot baza pe susţinerea acesteia.

    Strategiile de seducţie reflectă falsitate individuală şi organizaţională, intenţia de a profita de cei din jur – echipă, clienţi, propria organizaţie, de partenerii de business, iar valorile care stau la baza lor cresc dependenţa de a fi mereu în control, dependenţa de putere. Iar dorinţa de putere oboseşte constant, mutilează, până la a distruge tot ce are viaţă, tot ce e viu – şi în afara ta, şi înăuntrul tău.

  • Premiile Bafta 2016: Care sunt filmele preferate de Academia britanică de film

    Nominalizările pentru cea de-a 68-a ediţie a premiilor BAFTA au fost dezvăluite. Printre nominalizaţi se află actorii: Eddie Redmayne, Cate Blanchett, Michael Fassbender. În timp ce peliculele “Carol”, “Bridge of Spies” sau “The Martian” au fost nominalizate la mai multe categorii. Iar Alicia Vikander a fost nominalizată la două categorii (Cea mai bună actriţă şi cea mai bună actriţă într-un rol secundar pentru filmele “Ex Machina” şi “The Danish Girl”), un lucru extrem de rar.

    Cel mai bun film:

    “The Big Short”
    “Bridges of Spies”
    “Carol”
    “The Revenant”
    “Spotlight”


    Cel mai bun film britanic:
    “45 years”
    “Amy”
    “Brooklyn”
    “The Danish Girl”
    “Ex Machina”
    “The Lobster”

    Cel mai bun debut al unui scriitor, director, producător britanic:
    Alex Garland (regizor “Ex Machina”)
    Debbie Tucker Green (scriitor/regizor “Second Coming”)
    Naji Abu Nowar (scriitor/regizor “Theeb”)
    Sean McAllister (regizor/producător “A Syrian Love Story”)
    Stephen Fingleton (scriitor/regizor “The Survivalist”)

    Cel mai bun film într-o limbă străină:
    “The Assasin”
    “Force Majeure”
    “Theeb”
    “Timbuktu”
    “Wild Tales”


    Cel mai bun documentar
    “Amy”
    “Cartel Land”
    “He named Me Malala”
    “Listen to Me Marlon”
    “Sherpa”


    Cel mai bun film animat

    “Inside Out”
    “Minions”
    ‘Shaun The Sheep the Movie”

    Cel mai bun regizor
    Adam McKary “The Big Short”
    Steven Spielberg “Bridges of Spies”
    Todd Haynes “Carol”
    Ridley Scott “The Martian”
    Alejandro Gonzalez Inarritu “The Revenant”


    Cel mai bun scenariu original
    Bridges of Spies
    Ex Machina
    THe Hateful Eight
    Inside Out
    Spotlight


    Cel mai bun scenariu adaptat
    The Big Short
    Brooklyn
    Carol
    Room
    Steve Jobs


    Cel mai bun actor
    Bryan Cranston, Trumbo
    Eddie Radmayne, The Danish Girl
    Leonardo DiCaprio, The Revenant
    Matt Damon, The Martian
    Michael Fassbender, Steve Jobs


    Cea mai bună actriţă
    Alicia Vikander, The Danish Girl
    Brie Larson, Room
    Cate Blanchett, Carol
    Maggie Smith, The Lady in the Van
    Saoirse Ronan, Brooklyn


    Cel mai bun actor în rol secundar
    Benicio del Toro, Sicario
    Christian Bale, The Big Short
    Idris Elba, Beasts of No Nation
    Mark Ruffalo, Spotlight
    Mark Rylance, Bridge of Spies


    Cea mai bună actriţă în rol secundar
    Alicia Vikander, Ex Machina
    Jennifer Jason Leigh, The Hateful Eight
    Julie Walters, Brooklyn
    Kate Winslet, Steve Jobs
    Rooney Mara, Carol


    Cea mai bună muzică
    Bridge of Spies
    The Hateful Eight
    The Revenant
    Sicario
    Star Wars: The Force Awakens


    Cea mai bună imagine
    Bridge of Spies
    Carol
    Mad Max: Fury Road
    The Revenant
    Sicario


    Cea mai bună editare
    The Big Short
    Bridge of Spies
    Mad Max: Fury Road
    The Martian
    The Revenant

  • Era atât de săracă, încât nu-şi putea permite nici măcar o pungă cu cereale, iar acum este imaginea uneia dintre cele mai cunoscute case de modă din lume

    Sofia Merchetner, în vârstă de 14 ani, devenită noua imagine a casei de modă Dior este întruchiparea Cenusăresei din poveşti, potrivit Daily Mail.

    Merchetner ani a trăit mult timp într-un cartier sărac din Tel Aviv, într-o casă subvenţionată de stat. Mama ei care lucra două slujbe pentru a putea-şi întreţine familia, iar Sofia dormea pe o saltea alături de fratele şi sora ei. Familia ei era atât de săracă, încât nu-şi putea permite nici măcar o pungă cu cereale pentru micul dejun.

    Cariera controversată a Sofiei a început întâmplător când a  fost vazută de un agent de modelling israelian. “Când am văzut-o pentru prima dată am ştiut că este specială”, a spus Roberto Ben Shoshan, fondatorul agenţiei de modeling Roberto. 

    Sofia împreună cu Rotem Gur, CEO-ul Roberto, a zburat cu avionul la Paris pentru o audiţie şi o şedinţă foto însă a fost refuzată pe motiv că era prea tânără. Cei doi au decis să se plimbe prin magazinele din Paris. Norocul a fost că în magazinul Christian Dior, Gur a recunoscut pe cineva. Era Raf Simons, designer-ul Dior. Simons a fost impresionat şi a promis să o ajute. Câteva săptămâni mai târziu, Sofia Merchetner a primit un telefon de la agentul israelian. Dior îi oferea un contract pe doi ani în valoare de 170.000 de lire sterline.

    Angajarea ei de către Dior nu a trecut neobservată şi mai multi oameni au zis că este prea mică pentru a fi angajată. Agentul ei a apărat-o spunând că este mereu supervizată.

    Sofia a marturisit ca intenţionează să-şi continue studiile, în ciuda celor patru drumuri pe an la Paris pe care le are de făcut.”Este foarte important pentru mine să merg la şcoală. Sunt încă foarte tânără şi mă aştept să fiu supervizată până la vârsta de 18 ani” a spus ea.
    În ceea ce priveşte banii, Sofia a spus că i-a dat pe toţi mamei sale şi că vrea să se mute într-un apartament mai mare, unde să aibă propria ei camera.

     

  • ZF 100 de tendinţe pentru 2016. O imagine pentru ce ar putea fi în economie şi în business

    ♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦  Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦  Băncile vor suferi în continuare ♦  Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦  Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦  Economia mondială va fi agitată

    Macro

    • Creşterea economică va accelera spre 4%

    • BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

    • Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

    • Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

    • Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

     

    Piaţa Muncii

    • Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

    • Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

    • Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

    • Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie

    • Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • V-aţi întrebat vreodată câţi bani există în lume?

    V-aţi întrebat vreodată câţi bani există în lume? Cineva s-a gândit la asta şi a realizat un infografic astfel încât cifre abstracte (trilioane de dolari) să fie mai uşor de înţeles.

    Ierarhia începe cu cea mai mică piaţă, Bitcoin-ul (5 miliarde de dolari), apoi Argintul (14 miliarde de dolari şi ajunge la pieţe uriaşe de peste 600 de trilioane de dolari.

    Pentru o analiză completă vedeţi imaginea de mai jos.

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    Stewardesele reprezintă imaginea companiilor aeriene din întreaga lume şi de obicei acestea sunt alese pe sprânceană de reprezentanţii companiilor. Indiferent despre ce companie este vorba, stewardesele arată impecabil şi au tot timpul zămbetul la ele.
    Site-ul Wonderlist a realizat un top cele al celor mai atrăgătoare însoţitoare de zbor.

    10. Virgin Atlantic

    9. Thai Airways International

    8. Lufthansa

    7. Air Asia

    6. Emirates

  • Când preotul şi-a lăsat privirea în jos a îngheţat: ”E o blasfemie adusă Domnului!”. De ce au fost daţi afară din biserică aceşti miri

    Alegerea rochiei de mireasă este extrem de importantă pentru oricare femeie care urmează să se căsătorească. Din păcate, pentru tinerii din imagine rochia de mireasă le-a purtat ghinion în ziua nunţii.

    Preotul a refuzat să îi căsătorească pe motiv că mireasa era nu avea o rochie adecvată, iar ţinuta ei ar fi fost o blasfemie adusă Domnului.

    Când preotul şi-a lăsat privirea în jos a îngheţat: ”E o blasfemie adusă Domnului!”. De ce au fost daţi afară din biserică aceşti miri