BusinessMagazin

Tag: iesire

  • Povestea pilotului sovietic care a devenit şef de trib indian

    Un film despre viaţa lui Ivan Datsenko se bazează pe un scenariu ieşit din comun: un pilot sovietic, comandant de escadrilă, care devine şef de trib indian. Cum este posibil?

    Ivan Datsenko a intrat în Armata Roşie, ca pilot, în iunie 1941, şi există şi o dată oficială a morţii sale, 10 aprilie 1944. Dar data morţii este doar în scriptele armatei, pentru că realitatea pare a fi cu totul alta.

    Raportul oficial al morţii sale arată că a pierit într-o misiune de bombardament; dar există unele relatări, neconfirmate, care arată că Ivan Datsenko a reuşit să sară din avionul care ardea, şi a fost capturat de nemţi. A evadat, şi a ajuns înapoi acasă. Aparatul stalinist l-a făcut trădător şi l-a deportat în Siberia. Scapă din nou şi ajunge, în cele din urmă, în Canada.

    Alte versiuni avansează ideea că a fost spion sovietic care a acţionat în Canada. Oricum, Ivan Datsenko apare din nou în 1967; dansatorul cecen Mahmud Esambaiev, care se afla la Expo ’67 în Montereal susţine că l-a întâlnit. El a vizitat o rezervaţie care adăpostea un trib de circa 200 de persoane şi a fost frapat de rusa fluentă a unui indian care fredona un vechi cântec ucrainean: “Rozpriahaite, khloptsi, koni”. Mai târziu, cei doi s-au întâlnit în cabina dansatorului şi acolo secretul a fost dezvăluit.  Numele “canadian” al şefului de trib era John MacComber.

    Mahmud a susţinut după aceea că respectivul şef de trib era de fapt Ivan Datsenko, in declaraţii făcute jurnaliştilor dar şi în emisiuni televizate. Într-un spectacol la TV a apărut şi a rudă a lui Datsenko, Olga Ruban, care a prezentat două fotografii ale unchiului ei: într-una pilotul primea o importantă decoraţie de război, iar în cealaltă apărea în postura de lider indian; experţii care au consultat cele două fotografii au conchis că este vorba de una şi aceeaşi persoană.

    În prezent povestea este destul de greu de lămurit, pentru că mai toţi eroii s-au prăpădit. Dar povestea are farmecul ei, şi filmul de care vorbeam mai sus a fost realizat în 2011 de Mihailo Ilienko; se numeşte “ToyKhtoProyshovKrizVohon” – “Cel care trece prin foc” şi care vorbeşte depre pilotul Ivan Dodoka. Numele diferă, dar povestea este cea de mai sus.

  • Dacă vreţi să faceţi o investiţie sigură anul acesta, cumpăraţi un porc de aur!

    Tabelul de mai jos prezintă evoluţia celor mai importante burse şi materii prime în primele două luni ale anului. Concluzia pe care o putem trage este că cea mai sigură investiţie ar fi o combinaţie între aur şi carnea de porc; aurul s-a apreciat în parte datorită volumului mare de bani care a ieşit din China, în vreme ce carnea de porc are o valoare în creştere pe seama unei cereri mai mari din partea consumatorilor.
     

  • Aceasta este cea mai bună ciocolată din lume

    Compania Amedei a ieşit pentru a şasea oară consecutiv câştigătoarea premiului Academiei de Ciocolată „Golden Bean”

    Compania Amedei a ieşit pentru a şasea oară consecutiv câştigătoarea premiului Academiei de Ciocolată „Golden Bean” şi a obţinut titlul de cea mai bună ciocolată, cea mai cremoasă textură şi cele mai multe arome. Proprietarul Amedei, Cecilia Tessieri, a explicat tehnicile care stau în spatele celei mai delicioase ciocolate din lume, scrie Bloomberg.

    Boabele de cacao provin de la plantaţiile din Venezuela şi Ecuador şi sunt alese individual de către experţi în agricultura locală, care monitorizează culegerea, fermentarea, uscarea şi expedierea acestora. Din America de Sud, ele sunt trimise la fabrica Amedei din Pontedera, Toscana, un drum care poate dura mai mult de 20 de zile.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Aceasta este cea mai bună ciocolată din lume

    Compania Amedei a ieşit pentru a şasea oară consecutiv câştigătoarea premiului Academiei de Ciocolată „Golden Bean”

    Compania Amedei a ieşit pentru a şasea oară consecutiv câştigătoarea premiului Academiei de Ciocolată „Golden Bean” şi a obţinut titlul de cea mai bună ciocolată, cea mai cremoasă textură şi cele mai multe arome. Proprietarul Amedei, Cecilia Tessieri, a explicat tehnicile care stau în spatele celei mai delicioase ciocolate din lume, scrie Bloomberg.

    Boabele de cacao provin de la plantaţiile din Venezuela şi Ecuador şi sunt alese individual de către experţi în agricultura locală, care monitorizează culegerea, fermentarea, uscarea şi expedierea acestora. Din America de Sud, ele sunt trimise la fabrica Amedei din Pontedera, Toscana, un drum care poate dura mai mult de 20 de zile.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Tânăra care transformă prăjiturile în opere de artă – GALERIE FOTO

    Judit Czinke Poor este o artistă din Ungaria care creează ceva ieşit din comun: prăjituri de artă. 
     
    Poor este extrem de populară pe Facebook, având aproape 300.000 de fani. De curând ea şi-a făcut cont şi pe Instagram, iar fanii au început deja să se strângă.
     
    Sursă foto: Twistedsifter.com

  • Nota de plată la petrecerea de la Oscar a fost mai scumpă decât achiziţionarea unei insule

    Înainte de ceremonia premiilor Oscar s-a discutat foarte mult punga de cadouri, în valoare de 230.000 de dolari, pe care nominalizaţii Oscar o primeau. Acum a ieşit la iveală nota de plată de la petrecerea ce a avut loc după decernarea premiilor, care a ajuns la suma incredibilă de 5 milioane de dolari. Bani cu care cineva ar fi putut să-şi cumpere o insulă.

    Publicaţia Thrilist a făcut calculele:

    • 9kgs of peanut butter – $46
    • 5,000 cage-free eggs – $166
    • 800 figs – $240
    • 28 litres orange miso vinaigrette – $700
    • 1,500 quail eggs – $899
    • 90kgs of honey crisp apples – $942
    • 204kgs of organic sugar – $1,428
    • 45kgs of signature blend prime chuck – $1,498
    • 400 heads of cauliflower – $1,600
    • 6,500 pieces wood-fired flatbread – $2,921
    • 1800 cups heavy cream – $3,145
    • 300 whole Jidori chickens – $4,497
    • 136kgs of Snake River Wagyu short ribs – $5,000
    • 6,000 mini brioche buns – $6,475
    • 130 bottles of Haig Club single grain Scotch whisky – $7,228
    • 1,000 stone crab claws – $9,983
    • 15 of winter black truffles – $15,780
    • 1 ton of 70% Fleur de Cao Cacao Barry chocolate – $16,171
    • 10 KG of American farm-raised caviar – $19,700
    • 79kgs of Parmesan Reggiano -$25,575
    • 158kgs of house-smoked salmon – $26,250
    • 2,400 bottles of Piper Heidsieck Champagne – $96,000
    • 2,700 bottles of Sterling Vineyards wines – $170,100
    • 13kgs of edible gold dust – $4,844,362

    Totatul: 5,260,706 de dolari.

  • Tinerii care au deschis pe acoperişul unei foste fabrici din Bucureşti unul dintre cele mai populare locuri de ieşit în oraş

    Alexandra Mocanu a observat în urmă cu cinci ani câteva spaţii industriale vechi reconvertite într-o călătorie în Berlin, iar, la întoarcerea în Bucureşti, i-a spus asociatului său: „Hai să luăm şi noi un astfel de spaţiu“. Spaţiul a fost atelierul de filatură al fabricii Industria Bumbacului de pe Splaiul Independenţei. L-au numit „Atelierul de Producţie“, iar de un an se concentrează pe terasa Deschis Gastrobar de pe acoperişul fostei fabrici.

    În 2010, pe când era studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, Alexandra Mocanu a început să organizeze expoziţii în spaţiul de circa 500 de metri pătraţi al atelierului de filatură al fabricii Industria Bumbacului, sub numele Atelierul de Producţie. Ideea găsirii unui spaţiu neconvenţial a venit în urma unei călătorii în Berlin, unde a observat că trendul spaţiilor reconvertite şi mai ales al celor industriale dedicate organizării evenimentelor devenise popular. „Îmi amintesc că atunci când am intrat prima oară în clădire am găsit multă humă şi mult praf, era un spaţiu devastat, nu se mai întâmpla nimic aici de când a încetat producţia“, povesteşte Mocanu.

    Treptat, evenimentele din zona artei au început să fie îmbinate cu evenimente de muzică electronică, iar după un an, ea şi partenerul său Mircea Răcaru s-au concentrat exclusiv pe evenimentele de muzică. „Pe atunci era singurul spaţiu ce putea să acomodeze 800-1.000 de persoane; nu mai exista coerenţă între tablourile de pe perete, lângă care se fuma în cadrul evenimentelor de muzică, spre exemplu, şi nici nu se justifica din punct de vedere financiar axarea pe galerii de artă.“ Au funcţionat astfel aproximativ patru ani, o parte din evenimentele găzduite de Atelierul de Producţie, mai ales din zona muzicii electronice, fiind organizate de ei, prin propria firmă, iar restul prin intermediul altor parteneri.

    Mircea Răcaru, absolvent de Ştiinţe Politice, dar pasionat de industria ospitalităţii, s-a alăturat echipei în 2012. A lucrat mai întâi ca barman şi a devenit ulterior partenerul de afaceri al Alexandrei. De aproximativ un an, au oprit activitatea Atelierului de Producţie şi s-au concentrat pe noul lor pariu, Deschis Gastrobar. După mai multe tentative eşuate de închiriere a unui spaţiu în centru, le-a venit ideea de a folosi spaţiul de pe acoperişul halei aflate lângă Atelierul de Producţie. Au lucrat vreme de şapte luni la proiect, din care construcţia efectivă a durat doar o lună şi jumătate. „A fost o experienţă nouă în toate sensurile, de la lucratul cu o echipă de arhitecţi până la partea birocratică de avizare şi de conturare a unui business plan coerent.“ Costurile necesare amenajării spaţiului s-au ridicat la 60.000 de euro şi, pentru realizarea a tot ceea ce şi-au propus, inclusiv mutarea unei părţi din activitatea gastrobarului în spaţiul Atelierului de Producţie, au nevoie de o investiţie la fel de semnificativă. „Mai avem nevoie de cam încă pe atât ca să terminăm aici şi să refacem şi jos. O să realizăm proiectul în mai multe faze“, spune Răcaru.

    Tinerii antreprenori spun că se axează pe un public format mai ales din „tineri pozitivi şi optimişti“. Terasa înregistrează zilnic un trafic mediu de 250 de persoane, iar, în cadrul evenimentelor organizate, acesta ajunge şi până la 700 de persoane. Un concept atipic pentru piaţa locală este organizarea de evenimente pe timp de zi duminica: „Nu se prea face nimic în Bucureşti duminica după ora 15, aşa că la noi a funcţionat foarte bine acest concept“, spune Mocanu. Tinerii şi-au propus ca până la toamnă să inaugureze noul proiect, ce presupune continuarea conceptului Deschis Gastrobar în interiorul Atelierului de Producţie, iar despre recuperarea investiţiei spun că s-a putea întâmpla în aproximativ trei ani, în condiţiile în care afacerea va continua în acelaşi ritm ca până acum.

     

     

  • Premierul Franţei: Uniunea Europeană este în pericol să se rupă

    Uniunea Europeană se confruntă cu un pericol de “dislocare” în “lunile care vin”, din cauza diferitelor crize care o ameninţă, a avertizat, joi, premierul Franţei, Manuel Valls, făcând referire la criza refugiaţilor, la fenomenul terorismului sau la posibila ieşire a Marii Britanii din UE.

    Manuel Valls a făcut aceste declaraţii în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a vorbit despre “toate pericolele care pot duce la o dislocare a proiectului european” în lunile care vin, făcând referire la criza refugiaţilor, la terorism şi la intensificarea populismului. Acesta a mai precizat că printre pericole se numără şi “Brexitul”, relatează Le Figaro, în ediţia online.

    Valls şi-a manifestat speranţa privind încheierea unui acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană în timpul summitului european din februarie, pentru a se evita un Brexit, însă este de părere că ar fi nevoie de “mai mult timp” ca discuţiile să conducă la o astfel de înţelegere.

    “Nu, cred că este nevoie de mai mult timp. Discuţiile au început recent. Dincolo de discursuri, trebuie ca acest lucru să poată fi făcut pe baze concrete şi specifice. Franţa doreşte ca un acord să fie posbil, dar, o spun încă o dată, nu în orice condiţii”, a susţinut Valls.

  • CES 2016: Viitorul nu a venit încă, dar prezentul pare mai bun ca niciodată

    O primă concluzie ce poate fi trasă după CES este că 2016 va fi anul caselor inteligente. De la camere de securitate care fac diferenţa între animale, maşini şi oameni până la frigidere inteligente, toate gadgeturile prezentate folosesc tehnologia pentru a face viaţa mai uşoară. Cu toate acestea, doar pentru că poţi face un obiect mai inteligent nu înseamnă neapărat că îl faci şi mai bun; integrarea obiectelor în Internet of Things (IoT) are rost doar dacă asta duce la rezolvarea unei probleme.

    CES, desigur, este o expoziţie, astfel că şi obiecte aparent inutile îşi găsesc un loc. Un exemplu este Febreze Home Air Freshener, un gadget legat de smartphone care face exact ce sugerează şi numele: degajă un miros plăcut în camera unde se află.

    Personalizarea experienţei pe care o au şoferii pare să fi fost una din principalele teme de lucru pentru producătorii auto la CES. Spre exemplu, Chrysler a prezentat „viziunea pentru un transport inteligent“, adică un program care poate monitoriza lucruri precum modul cum conduce un şofer sau preferinţele acestuia astfel încât să îi poată transmită acestuia informaţii utile atunci când ele sunt necesare.

    Qualcomm, pe de altă parte, a anunţat lansarea unei platforme numite AllJoyn, un software open-source care integrează dispozitivele mobile şi GPS în sistemul de entertainment auto. Noutatea? Integrarea va permite crearea unor profiluri, astfel încât fiecare membru al familiei care conduce maşina să aibă stabilite posturi de radio, melodii preferate, înălţimea scaunului sau a volanului, poziţia oglinzii sau chiar temperatura din habitaclu. Qualcomm spune că toate aceste reglaje se fac automat atunci când un anumit telefon se leagă de sistemul de entertainment al maşinii.

    Mai mulţi producători auto au anunţat lansarea unor modele care se conduc singure, iar acest lucru ar putea deschide drumul către noi şi noi posibilităţi. Mark Fields, CEO‑ul Ford, a anunţat un parteneriat cu Amazon pentru a dezvolta un sistem ce va permite proprietarilor să conecteze maşinile direct la casa inteligentă. Prin sistemul Sync 3, şoferul se va conecta la un serviciu de voce în cloud şi va cere casei să pornească maşina; similar, fiind în maşină, ei pot cere sistemului, printr-o comandă vocală, să deschidă uşa garajului sau să pornească centrala termică. Cu alte cuvinte, IoT la superlativ.

    Bosch a prezentat o tehnologie similară dar care nu se bazează pe comenzi vocale, ci pe senzori de proximitate. Atunci când maşina se apropie de casă, sistemul inteligent porneşte luminile din curte şi ajustează temperatura din interior în funcţie de preferinţele prestabilite ale proprietarului.

    Cei de la Mercedes-Benz au mers chiar mai departe, introducând 2017 E-Class, prima maşină produsă în serie care primeşte licenţă pentru a se putea conduce fără şofer în SUA. Maşini lansate de alţi producători au nevoie de extrasenzori sau modificări pentru a obţine această licenţă, au explicat cei de la Mercedes, în vreme ce E-Class are această tehnologie integrată. Alături de maşină, nemţii au prezentat şi un concept de software care foloseşte date predictive pentru a învăţa obiceiurile zilnice ale şoferului. Spre exemplu, atunci când rezervorul de combustibil ajunge la un sfert din capacitate, computerul de bord afişează staţiile de alimentare la care şoferul opreşte în mod uzual.

    Dacă ar trebui să alegem cea mai bună maşină prezentată la CES 2016, titlul ar reveni unui prototip numit Faraday Future FFZERO1. Imaginaţi-vă un Bat-Mobil în lumea reală şi veţi avea o idee despre designul celor de la Faraday; adăugaţi 1.000 de cai-putere, tracţiune 4×4 şi un volan în care puteţi introduce smartphone-ul pentru a personaliza experienţa de condus şi veţi înţelege de ce maşina în cauza a atras privirile tuturor la CES.

  • Oraşul în care 80% din populaţie trăieşte sub pământ – GALERIE FOTO

    Coober Pedy este un oraş în Australia, cunoscut pentru rezervele impresionante de opal. Ceea ce este însă ieşit din comun este faptul că mai mult de trei sferturi din populaţie locuieşte sub pământ.

    Motivul este temperatura extrem de ridicată din timpul verii, care depăşeşte deseori 40 de grade Celsius. Oamenii din Cooper Pedy transformă peşterile subterane din zonă în locuinţe în care să se poată adăposti, dar şi în biserici sau locuri de întâlnire.