BusinessMagazin

Tag: guvern

  • În timp ce Guvernul nu ştie cum să mai crească taxele, o ţară din UE devine un paradis fiscal pentru tineri şi vrea să fie un magnet pentru profesionişti din toate domeniile

    Portugalia doreşte să devină un paradis fiscal pentru tinerii adulţi, oferindu-le scutiri de taxe timp de un deceniu, pentru a contracara exodul de talente. Guvernul de centru-dreapta intenţionează să reducă impozitul pe venit pentru tineri pe o perioadă de 10 ani, cu primul an complet scutit de taxe. Această iniţiativă este rar întâlnită în politicile fiscale internaţionale, scrie Financial Times.

    Planul guvernului subliniază necesitatea urgentă de a opri plecarea tinerilor cu studii superioare, care caută salarii mai bune în străinătate, din una dintre cele mai sărace economii din Europa de Vest.

    Premierul Luís Montenegro va prezenta joi această măsură fiscală în cadrul bugetului pentru 2025. Cu toate acestea, există incertitudini legate de aprobarea sa în parlament, ceea ce ar putea pune în pericol stabilitatea guvernului său minoritar.

    Guvernul încearcă să combată o combinaţie de impozite mari, salarii mici şi costuri ridicate pentru locuinţe, factori care îi împing pe tinerii calificaţi să părăsească Portugalia.

    „Ne dorim să creştem capacitatea de a păstra tinerii în ţară, să îi facem să rămână şi, în cazul în care deja au plecat, să se întoarcă”, a spus premierul în această vară. „Vrem un sistem fiscal mai prietenos cu tinerii.”

    Conform planului, în primul an de muncă, tinerii nu vor plăti impozit pe venit. În următorii trei ani, vor fi scutiţi de 75% din impozit, între anii cinci şi şapte scutirea va fi de 50%, iar între anii opt şi zece vor plăti doar 25% din impozitul datorat.

    Cu toate acestea, Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat rezervele, afirmând că efectele acestor stimulente fiscale asupra migraţiei sunt „incerte”.

    Gonçalo Matias, preşedintele fundaţiei Francisco Manuel dos Santos, consideră că este „crucial” să fie stopată emigrarea absolvenţilor portughezi, care au beneficiat de investiţii publice masive în educaţie.

    „Portugalia a investit în educaţie, dar de pe urma acestei investiţii beneficiază ţări precum Franţa şi Germania, unde migrează tinerii noştri”, a spus el. „Nu are sens ca o ţară săracă, precum Portugalia, să piardă aceste investiţii în favoarea unor naţiuni mai bogate.”

    Matias a descris măsurile fiscale ca fiind „rezonabile şi echilibrate”, dar a subliniat că guvernul ar trebui să facă mai multe pentru a îmbunătăţi accesul la locuinţe, a sprijini tinerii în găsirea de locuri de muncă şi a reduce birocraţia.

  • Austria: Liderul extremei drepte îşi îndeamnă rivalii să îl lase să guverneze după victorie

    Liderul Partidului Libertăţii din Austria, partid de extremă dreapta, care a câştigat alegerile parlamentare din această săptămână, a îndemnat sâmbătă celelalte partide să accepte că el ar trebui să conducă următorul guvern şi le-a avertizat să nu formeze o „coaliţie a perdanţilor”, scrie Reuters.

    Partidul Libertăţii (FPO), eurosceptic şi favorabil Rusiei, condus de Herbert Kickl, a obţinut aproximativ 29% din voturi în alegerile de duminica trecută, o premieră istorică pentru un partid fondat în anii 1950 sub conducerea unui lider care a fost ofiţer SS şi deputat nazist.

    Este încă departe de o majoritate. Aceasta înseamnă că ar trebui să formeze o coaliţie pentru a controla majoritatea locurilor din parlament şi a forma un guvern stabil. Singurul partid care a lăsat uşa deschisă pentru o coaliţie, Partidul Popular Conservator (OVP), aflat la putere, a exclus posibilitatea de a se alătura unui guvern în care s-ar afla Kickl.

    „Cred că o coaliţie a învinşilor ar fi un semnal absolut fatal pentru alegători”, a declarat Kickl într-o declaraţie făcută presei după ce s-a întâlnit vineri cu preşedintele Alexander Van der Bellen, adăugând că ar fi o „palmă peste faţă” pentru electorat.

    El a repetat mesajul său din seara alegerilor, potrivit căruia mâna partidului său este întinsă către celelalte patru partide din parlament şi că el crede că alegătorii au acordat FPO un mandat de guvernare.

    OVP se află în poziţia de a fi Kingmaker, deoarece, în principiu, ar putea fie să ofere FPO o majoritate ca partener junior într-o coaliţie de guvernare, fie să conducă o coaliţie separată, în trei direcţii, cu social-democraţii (SPO) şi un partid mai mic.

    Van der Bellen, un fost lider al Verzilor care supraveghează formarea guvernelor, va avea întâlniri individuale cu liderii partidelor în ordinea în care aceştia au ieşit în alegeri.

    El urmează să se întâlnească luni cu cancelarul OVP, Karl Nehammer, şi cu liderul SPO, Andreas Babler, pentru a încheia marţi cu liderii partidului liberal Neos şi ai Verzilor de stânga.

    Kickl a dat puţine detalii despre întâlnirea sa cu Van der Bellen, care şi-a exprimat rezervele cu privire la Kickl şi a sugerat că ar putea să nu îl lase să intre în guvern.

  • Italia în faţa provocărilor bugetare: Guvernul Meloni va impune taxe mai mari pe profiturile excepţionale din industrie, apărare şi sectorul financiar pentru a proteja economia ţării

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va încerca să colecteze mai multe taxe de la companiile care înregistrează profituri excepţionale, în condiţiile în care Roma se confruntă cu o serie de dificultăţi în acoperirea deficitului bugetar, fapt care a atras atenţia Bruxelles-ului, scrie FT.

    Ministrul italian de finanţe, Giancarlo Giorgetti, a declarat joi că viitorul buget „va necesita sacrificii din partea tuturor”.

    El nu a detaliat dacă acest lucru presupune creşterea taxelor sau cum va evita repetarea eşecului de anul trecut, când guvernul a încercat să impună o taxă pe profiturile excepţionale ale băncilor.

    „Va exista un apel general ca toată lumea să contribuie suplimentari la bugetul statului, nu doar băncile”, a spus Giorgetti. „Cu toţii facem parte dintr-o ţară care trebuie să-şi pună în ordine finanţele, iar fiecare trebuie să joace un rol în acest efort”.

    Ministrul a sugerat că firmele din industria apărării ar putea fi vizate, având în vedere succesul acestora datorat conflictelor internaţionale în creştere.

    „Paradoxal, din cauza tuturor acestor războaie, companiile care produc arme au performanţe foarte bune”, a adăugat el.

    După aceste declaraţii, acţiunile Leonardo, compania italiană de apărare deţinută parţial de stat, au scăzut cu 2,56%, în timp ce acţiunile băncilor au înregistrat o uşoară scădere.

    Giorgetti a clarificat că nu va repeta măsura aplicată băncilor anul trecut, când acestea obţineau profituri suplimentare, referindu-se la taxa introdusă surprinzător în august, dar diluată ulterior după prăbuşirea acţiunilor bancare.

    Italia este supusă unei presiuni mari de a obţine venituri suplimentare pentru a-şi reduce deficitul bugetar, estimat la 3,8% pentru acest an, la ţinta UE de 3%.

    Meloni rămâne determinată să respecte promisiunile electorale de a sprijini puterea de cumpărare a gospodăriilor aflate în dificultate, inclusiv prin măsuri precum o primă de Crăciun de 100 de euro destinată familiilor cu venituri mici.

    Guvernul susţine că este încă pe drumul cel bun pentru a atinge un deficit de 3% din PIB până în 2026.

  • Guvernul anunţă alocarea de fonduri suplimentare pentru producătorii agricoli

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunţat că se vor aloca fonduri suplimentare pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

    „Se alocă fonduri suplimentare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, a comunităţilor locale şi continuarea investiţiilor în infrastructură”, a spus Mihai Constantin, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

    Acesta a adăugat că „producătorii agricoli ale căror culturi au fost afectate de secetă vor fi sprijiniţi de Guvern pentru compensarea pierderilor. Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi suplimentat cu 2 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară”.

    Potrivit declaraţiilor, de această această formă de sprijin vor beneficia peste 230.000 de fermieri ale căror culturi de grâu, orz, rapiţă, porumb, mazăre, floarea soarelui, soia, viţă de vie, pomi fructiferi au fost afectate de seceta din perioada septembrie 2023 – august 2024.

    Mai mult, „peste 17.000 de fermieri vor beneficia de sprijin sub forma reducerii costurilor pentru motorina utilizată în agricultură. MADR va primi în plus peste 192 de mil de lei, astfel încât suma totală alocată a subvenţiei la motorină va ajunge pentru anul 2024 la 462,5 milioane lei”, a anunţat, de asemenea, Mihai Constantin.

  • Guvernul anunţă măsuri pentru continuitatea în acordarea serviciilor medicale pentru pacienţi

    „Aprobăm şi o măsură foarte aşteptată în domeniul sănătăţii, ce asigură continuitate în acordarea serviciilor medicale pentru pacienţi. În cazul medicilor de familie, menţinem şi în ultimul trimestru din 2024 valoarea punctelor <per capita> şi pe serviciu”, a explicat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    O altă măsură vizează cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu

    „Pentru cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu, începând cu 1 octombrie, majorăm cu 11% valoarea punctului pe serviciu”, a precizat premierul.

    Măsurile sunt propuse pentru adoptare în cadrul şedinţei de miercuri a Guvernului.

  • Ciolacu: Guvernul susţine cu fermitate proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Investiţia de 4 mld. euro va asigura energia României, care va fi un jucător important pe piaţa europeană

    ♦ Investiţia este în grafic, a precizat premierul Marcel Ciolacu în urma întâlnirii de astăzi cu oficialii OMV şi cei ai OMV Petrom

     

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut  o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv OMV (Austria), acţionarul majoritar al OMV Petrom, şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei.

    ”Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. în valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
    La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu. Din partea OMV, la întrevedere au participat Alfred Stern, director general executiv OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, şi Alexandru Maximescu, vicepreşedinte OMV Petrom.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa. Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

  • Austeritatea bate la poarta Europei de Est şi sparge uşa Ungariei, unde loveşte şantiere, transportul, sănătatea, cercetarea şi cultura

    Chiar dacă economia Cehiei este în stagnare, fiind considerată bol­navul Europei de Est, guvernul ţării este printre primele din Europa care au aplicat măsuri de austeritate pentru a preveni ca deficitul bugetar şi datoriile umflate de pandemie să scape de sub control. Creşterea taxelor a scos în toamna anului trecut oamenii în stradă în ceea ce au fost considerate atunci cele mai mari proteste din istorie, însă ministrul de finanţe a explicat lumii că se merită îndurată durerea austerităţii.

    Inundaţiile de anul acesta, din cauza cărora guvernul trebuie să cheltuiească mai mult, dau peste cap planurile. Să vină noi creşteri de taxe? Şi guvernul maghiar este printre primele din Europa care au aplicat, mascat, măsuri de aus­te­ritate. Acestea au luat mai mult forma redu­cerilor cheltuielilor publice cu diverse proiecte, inclusiv îngheţarea unor şantiere.

    Sunt inundaţii şi în Ungaria, iar de la Budapesta, un oraş care rezistă asediului apelor Dunării, executivul şi-a anunţat acum fără oco­lişuri cetăţenii că vine un nou val de auste­ritate, unul mare, cu 130 de puncte în care este tăiată total sau doar parţial finanţarea pentru proiecte dintre cele mai variate, cum ar fi îmbunătăţirea rutei feroviare Budapesta-Bel­grad, achi­zi­ţionarea de ambulanţe, con­strui­rea Oraşului Studenţilor, pro­movarea culturii şi renovarea unui pod istoric.

    Modernizarea liniei de tren Budapesta-Belgrad pen­tru a permite circulaţia cu ma­re viteză părea proiectul de suflet al guvernului maghiar, reprezentând un simbol al coope­rării chino-sârbo-maghiare.

    Ungaria are o bună parte din fon­du­ri­le UE îngheţate deoarece nu res­pectă princi­piile europene, partea sa din bani i se diminuea­ză din cauza unor amenzi impuse de Comisia Europeană, are o datorie de 10 mi­li­arde euro la Rusia pentru construirea unei centrale ato­mice şi s-a împrumutat re­cent de la China pentru a putea fi­nanţa câteva proiecte de infra­structură considerate strate­gice.

    Pe lângă vestea despre aus­te­ritate, maghiarii au mai aflat şi că din octombrie mâncarea se va scumpi semnificativ din cauza secetei prelungite de anul acesta. În Cehia, planul de austeritate adoptat în toamna trecută i-a forţat pe cehi să plătească mai mult pe alcool şi medi­camente. Au fost majorate TVA şi impo­zitul pe profit. Cehii au răspuns acestor măsuri cu ieşirea în stradă la protest şi închiderea a trei sferturi dintre creşele, grădiniţele şi şcolile primare ale ţării.

    Muncitorii de la sute de companii, inclusiv Škoda, producăror mare de maşini, şi angajaţi ai instituţiilor publice au întrerupt lucrul în semn de protest. Adoptarea planului a fost a­mâ­nată câteva luni, dar guvernul l-a considerat absolul necesar pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar. Cheltuielile necesare com­baterii efectelor inundaţiilor de luna aceasta vor umfla deficitul cu echivalentul a 1,2 miliar­de euro (30 miliarde coroane) în 2024, de la nivelul planificat de 252 miliarde coroane la 282 miliarde coroane. Anul viitor, la aceste costuri se vor adăuga încă 10 miliarde coroane.

    În aceste condiţii, ministrul de finanţe şi-a îndemnat colegii din guvern să taie din cheltu­ieli de unde pot pentru a ajuta la efortul de austeritate şi menţine stabilitatea fiscală a ţării. Resurse financiare adiţionale vor fi aduse prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale şi prin accesarea de fonduri europene. Economia cehă încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Ministerul de finanţe a propus o austeritate şi mai adâncă încă dinainte de inundaţii, deşi 2025 va fi an electoral.

    În Ungaria vor fi alegeri generale în 2026. În ultimele zile prin presa maghiară şi interna­ţio­nală s-a zvonit că guvernul va uita de chel­tu­ieli pentru a-şi păstra puterea prin cadouri elec­torale. Însă recent premierul Viktor Orban a sem­nat un decret de austeritate în 130 de puncte care va afecta mai multe sectoare. Mă­su­rile implică în primul rând oprirea sau redu­cerea sprijinului suplimentar de stat pentru pro­iecte majore în derulare, relatează Népszava.

    O frază recurentă de-a lungul documentului care spune că „Nu este necesară nicio finanţare suplimentară de la bugetul central“ semnalează în mod clar intenţia guvernului de a strânge sforile pungii.

    Unele iniţiative mai vechi au fost abandonate cu totul, în timp ce altele vor primi mult mai puţină finanţare decât era planificat iniţial. Printre proiectele afectate se numără dezvoltarea Oraşului Studenţilor din Budapesta, pentru care guvernul a decis să nu aloce mai multe fonduri pentru achiziţionarea proprietăţilor necesare. Opera de Stat Maghiară este o altă victimă, fondurile sale operaţionale fiind, de asemenea, reduse.

    Tăierile s-au extins şi asupra iniţiativelor de memorie culturală din Ungaria. Angajamentul anterior al guvernului de a deschide Memorialul Holocaustului „Casa Destinelor pentru Copiii Victime“ a fost retras, la fel ca şi finanţarea pentru Muzeul Victimelor Comunismului. Chiar şi proiectele legate de cercetarea genealogică şi istoria familiei şi-au văzut bugetele micşorându-se. Pentru căile ferate naţionale din Ungaria (MÁV), decretul aduce mai multe veşti proaste.

    O decizie anterioară de finanţare a evaluării terenurilor feroviare neesenţiale a fost acum anulată. Proiectele de transport în zona Városliget au fost, de asemenea, oprite, fără alte investiţii planificate pentru regiune. Nici sectorul sănătăţii nu a fost cruţat. Guvernul a renunţat la strategia pentru industria sănătăţii şi a retras fondurile alocate pentru cercetarea medicală şi studiile clinice. Achiziţiile de ambulanţe şi producţia locală de ambulanţe vor avea, de asemenea, reduceri majore, guvernul anulând o alocare anterioară de peste 2,2 miliarde forinţi (5,6 milioane euro).

     

     

  • Am ajuns într-o situaţie paradoxală: România, românii au bani dar nu au suficiente oportunităţi de investiţii, aşa că antreprenorii preferă să-şi ţină banii la bancă, în titluri de stat sau să investească în afară. Guvernul ucide iniţiativele antreprenoriale private prin creşterea birocraţiei statului, prin dobânzile mari pe care le oferă pentru creşterea cheltuielilor publice

    În anii ’90, după căderea comunismului şi apariţia capitalismului, s-a deschis o nouă lume: România avea oportunităţi, dar nu avea bani.

    Acum România are bani, şi încă foarte mulţi, dar nu are oportunităţi de investiţii, nu creează, nu se creează aceste oportunităţi.

    Guvernul, administraţia publică stau pe banii din PNRR şi nu fac nimic cu ei.

    Industria din România, care este cea mai importantă ramură economică (România mai are industrie, pentru cei care nu cred), scade continuu de 2-3 ani, şi guvernul PSD-PNL, aflat la guvernare de 4 ani, de-abia acum se gândeşte să facă un plan de relansare a industriei – de 2,5 miliarde de euro, plan care va fi aruncat într-un sertar după ce se termină alegerile, pe ideea că nu sunt bani.

    Toate programele/măsurile cu banii din PNRR, din fondurile europene – sute de milioane de euro – sunt întârziate, sunt blocate, sunt amânate din cauza birocraţiei publice fanariote, care a ajuns mai puternică decât guvernul.

    Ameninţarea continuă cu majorarea taxelor şi impozitelor de anul viitor pentru consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar, i-a determinat pe mulţi antreprenori, pe multe companii, pe multe multinaţionale, să nu mai facă nimic, să nu mai investească, să nu mai facă angajări pentru că nu ştiu ce va fi la anul şi în anii viitori, aşa că mai bine stau pe bani.

    Pentru că are cheltuieli fără număr, fără număr – salariile la bugetari au crescut cu 24%, pensiile au crescut cu 25%, cheltuielile de bunuri şi servicii au crescut cu 25% -, guvernul Ciolacu a majorat deficitul bugetar şi trebuie să facă rost de bani pentru a acoperi acest lucru, plus să reeşaloneze datoriile care au fost făcute în anii anteriori şi care au ajuns la scadenţă.

    Săptămâna trecută guvernul s-a mai împrumutat cu 5 miliarde de euro de pe piaţa internaţională.

    Pentru că are nevoie disperată de bani, guvernul Ciolacu continuă să plătească dobânzi foarte mari, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa internaţională, pentru a face rost de bani. Aceste dobânzi – de 6-7% fie la euro, fie la lei – “omoară” alte oportunităţi de investiţii. Pentru orice om de afaceri, pentru orice investitor, pentru orice bancă, este mai rentabil şi mai bine să împrumute statul cu 7% decât să plaseze banii în economie, într-o afacere, unde riscul este mare, dar câştigul nu este atât de mare. Spre exemplu, fondurile de investiţii de tip venture, private equity, promit investitorilor un randament de 25-30%, dar cu riscul aferent.

    Pentru Romeo Pomponiu, patronul lanţului de magazine Steilmann, a fost mai bine să-şi plaseze banii – 325 de milioane de lei! – în achiziţia de titluri de stat cu o dobândă de 7% pe an (conform informaţiilor gândul.info) decât să rişte banii în altă parte, într-o economie care în loc să fie antreprenorială, capitalistă, este acaparată din ce în ce mai mult de către stat, de către birocraţia statului.

    Aşa că, în timp ce statul câştigă teren, în timp ce guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, trăieşte din ce în ce mai mult pe datorie, companiile private, antreprenorii preferă să-şi ţină banii la bancă ori să-i investească în altă parte. Spre exemplu, fraţii Pavăl de la Dedeman, cei mai puternici antreprenori români, preferă acum să cumpere proprietăţi/active imobiliare/hoteluri în afara României.

     

    Ce pierdem:

    – Banii din PNRR, cei pe care i-am tras până acum, stau de câteva luni, dacă nu chiar mai bine de un an, în conturile Băncii Naţionale – 3-4 miliarde de euro – pentru că guvernul, ministerele nu pot să le plaseze în economie din cauza birocraţiei.

    – Pe Bursa de la noi sunt bani, dar nu sunt oportunităţi suficiente, aşa că banii românilor se duc pe platformele externe sau pe piaţa crypto. Niciun guvern (de fapt cei care controlează administraţia publică şi companiile de stat) nu crede prea mult în Bursă şi trag de timp cât mai mult în a lista companiile de stat pe Bursă. Cele care s-au listat până acum au făcut-o sub presiunea organismelor financiare internaţionale, sub presiunea Bruxellesului, sub presiunea evenimentelor.

    Companiile private care ar putea să se listeze la Bursă, să strângă capital ca să se extindă, să facă investiţii, preferă să stea deoparte, întrebându-se din când în când de ce marile companii din ţările vecine reuşesc să se extindă în afară ţării de origine şi ei nu.

    În acest moment cred că românii, din lipsă de oportunităţi, de instrumente financiare locale, preferă să investească pe pieţele externe sau în crypto.

    – Companiile care sunt deja listate la Bursă preferă acum să-şi răscumpere propriile acţiuni decât să facă noi investiţii, unde riscul este mare. Dobânda pe care a setat-o statul când împrumută bani, de 7%, este un benchmark în piaţă în evaluarea altor investiţii. Câte oportunităţi poţi să găseşti care să-ţi aducă 15-30% pe an, în fiecare an, timp de 5 ani, sau timp de 7-10-20 de ani, scadenţele pe care se împrumută guvernul de pe pieţele financiare internaţionale?

    – Fondurile de pensii Pilon II, acolo unde 8,3 milioane de români au banii de pensie de care nu prea ştiu, sunt deja la limita maximă a expunerii pe Bursa de la Bucureşti, pe principalele acţiuni (dacă nu ştiţi, cei 8,2 milioane de români participanţi în Pilonul II de pensii sunt principalii acţionari ai Băncii Transilvania) şi pur şi simplu nu mai au unde să investească pe plan local. În fonduri private de investiţii nu pot, pe piaţa titlurilor de stat sunt cu limita maximă de expunere, pe Bursă nu sunt alte companii în care să investească pentru că nu vin la Bursă – nici cele de stat, nici cele private -, aşa că investesc în afară în acţiuni, obligaţiuni sau alte instrumente de pe piaţa externă. Adică în loc să finanţeze piaţa locală, finanţează pieţele occidentale, şi nu este vina lor.

    – În PNRR sunt 400 de milioane de euro de la Bruxelles, plus încă 400 de milioane de euro, cât trebuie să fie coparticiparea administratorilor privaţi, deci 800 de milioane de euro în total, pentru fondurile de investiţii private care să investească în companii private. Aceste fonduri se trezesc că nu au suficiente oportunităţi în România, că piaţa locală a devenit prea birocratică, prea riscantă cu modificările de taxe şi impozite care se anunţă, care dau peste cap toate business planurile, aşa că preferă mai degrabă să se uite în jur la ce găsesc pe pieţele regionale.

    – Băncile din România, atât cele locale cât şi cele cu acţionariat străin, stau pe miliarde şi miliarde de lei (depozitele sunt mai mari decât creditele). Pentru că piaţa bancară nu este atât de dezvoltată, pentru că foarte multe firme sunt nebancabile în acte, pentru că guvernul tolerează din punct de vedere legislativ această situaţie, preferă să plaseze banii în exces fie în titluri de stat, cu o dobândă de 6,5-7%, fie la BNR, cu o dobândă de 5,5%, fie să-şi repatrieze profiturile sau liniile de finanţare de la banca mamă. Pur şi simplu nu mai au ce să facă cu banii în România.

     

    România, economia românească, trăieşte acum o situaţie paradoxală – are bani, dar nu sunt suficiente oportunităţi -, guvernul ucide – prin birocraţie, prin dobânzile mari pe care le oferă ca să-şi finanţeze deficitul şi creşterea datoriei publice, prin ameninţarea schimbărilor fiscale şi creşterii taxelor-  iniţiativa privată care să absoarbă aceşti bani.

    În aceste condiţii creşterea economică scade, antreprenorii, companiile private îşi ţin banii deoparte, dar în schimb guvernul cheltuie din ce în ce mai mult, însă din păcate această injecţie de bani nu se vede în economie, ci în creşterea importurilor, adică în susţinerea altor economii.

  • Deşi Guvernul promitea că anul acesta va fi linişte fiscală şi nu vom avea probleme, am ajuns în situaţia în care firmele şi persoanele fizice sunt într-un adevărat iureş fiscal, care este posibil să aibă continuare şi anul viitor

    Guvernul a promis linişte fiscală în 2024, dar deja s-au operat mai multe modificări ale codului fiscal decât în 2023, aşa cum arată numărătorile consultanţilor fiscali. Peste companii şi persoane fizice a venit un iureş de modificări pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA şi e-Transport. Vara, puţin mai liniştită, dar marcată de discuţiile de reducere a deficitului bugetar, s-a încheiat şi este cert că întrebarea nu este dacă vor fi modificări în legislaţia fiscală în toamnă. Întrebările sunt doar care vor fi acestea şi cum se va corecta deficitul bugetar al statului începând cu 2025. La ce se aşteaptă mediul de business pe plan fiscal în această toamnă?

    Creşterea de taxe din 2025 a devenit secretul lui Polichinelle, acel secret pe care îl ştie toată lumea deja. Coaliţia de guvernare, însă, cu atenţia îndreptată spre alegerile electorale de la final de 2024, spune că în niciun caz nu vor creşte taxe nici din 2025, şi mai ales, nu va creşte TVA sau impozit pe venit.

    Trei tururi de scrutin – primul tur la alegerile prezidenţiale, europarlamentarele şi al doilea tur la prezidenţiale – au în faţă liderii coaliţiei PSD-PNL şi au planuri să guverneze împreună şi după alegeri, aşa cum au indicat ambele tabere. În acest context, promisiunile sunt clare: „Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect ca într-o societate civilizată o povară să fie egală pentru toată lumea, bogaţi şi săraci”, spune Marcel Ciolacu, liderul PSD şi premierul României, dar şi candidatul social-democraţilor la funcţia de preşedinte.

    În acelaşi timp, este clar că deficitul bugetar va trebui să scadă de la un nivel de 7-8% din PIB în 2024, mult peste ţinte. Este un punct de plecare înalt, ceea ce înseamnă că şi scăderea va trebui să fie mai abruptă. De unde poate creşte valoarea încasărilor de la buget, într-un termen relativ scurt, astfel încât să scadă deficitul dacă nu din creşteri de taxe? se întreabă analiştii financiari.

    Deficitul buegtar este în aer
    Bugetul consolidat al statului în perioada 2014-2024.

    Deficitul bugetar ar putea să atingă 7-8% din PIB în 2024, dacă se continuă tendinţa de la şapte luni din an. Veniturile au crescut peste aşteptări, impulsionate de vânzări, creşteri de salarii private şi publice, creşteri de pensii sau din business. Pe de altă parte, cheltuielile au sufocat veniturile suplimentare, pentru că guvernul, în an electoral, a crescut cheltuielile sociale, cum ar fi salariile bugetarilor şi pensiile. De asemenea, datoria publică a crescut şi guvernul plăteşte mai mult pentru administrarea ei: dobânzi şi rostogolirea datoriei vechi.

    Instituţiile internaţionale şi creditorii României au răbdare cu deficitul bugetar, deşi a fost mult peste ţinte în 2023 şi la fel va fi şi în 2024. După ce va trece presiunea alegerilor, însă, cu riscul ca dobânzile să crească şi mai mult, asupra capului, guvernul, indiferent care va fi, va trebui să se uite la reducerea deficitului bugetar. Or, nu există decât trei modalităţi de reducere a deficitului: creşterea veniturilor la buget, scăderea cheltuielilor sau ambele.

    Scăderea de cheltuieli este complicată, pentru că cele mai importante cheltuieli ale guvernului sunt cu salariile bugetarilor şi cu pensiile, plăţi care au fost umflate destul de puternic în prag de alegeri: numai cheltuielile cu pensiile vor creşte cu 26% după recalcularea din septembrie. În mod tradiţional, guvernul s-a uitat mereu la investiţii atunci când a fost nevoit să taie din cheltuieli, dar acum situaţia este mai complicată: din fondurile europene clasice şi din fondurile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plus alte fonduri, România ar trebui să aibă o infuzie de circa 100 mld. euro până în 2030. Iar aceste fonduri au impact şi asupra bugetului naţional, pentru că pentru finanţările europene este nevoie şi de cofinanţarea naţională. În consecinţă, dacă nu vrea să piardă fonduri europene, guvernul nu se poate atinge de cheltuieli de investiţii conexe fondurilor UE.

    De asemenea, măsuri de economii la bunuri sau servicii au mai fost adoptate, însă în realitatea bugetară cheltuielile nu s-au corijat.

    Fără măsuri dureroase, cum a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25% de către guvernul Emil Boc, deficitul bugetar nu s-a corectat de-a lungul vremii prin reduceri marginale de cheltuieli.

    Datoria publică a României a explodat după pandemie, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 53% din PIB în mai 2024, ultimele date publicate de Ministerul Finanţelor. Acum patru ani, economiştii ar fi spus că un nivel de peste 45% din PIB este deja o linie roşie a datoriei pentru o economie ca România, însă pandemia şi crizele care au urmat a dat peste cap toate calculele. Numai de la începutul lui 2024 s-au adăugat 80 mld. lei (16 mld. euro) la datoria publică a României.

    Rămâne, în acest caz, discuţia reducerii deficitului şi cu ajutorul creşterii veniturilor peste creşterea care vine automat din avansul economic: cu cât activitatea economică creşte, ar trebui, în teorie, ca veniturile la buget să crească direct proporţional. Doar că, în acest caz, nu este destul şi guvernul va trebui să vină cu o serie de măsuri pentru a da un impuls mai mare veniturilor. Mai mult, creşterea economică începe să dispară, cel puţin în prima jumătate din 2024, când economia a crescut numai cu 0,7%, în loc de creşteri de 2-3%, cât ar fi sperat guvernul.

    Guvernul speră, aşa cum şi-a şi bugetat, la o creştere a veniturilor bugetare din digitalizarea ANAF – e-Factura, SAF-T, e-TVA etc. Nu va fi destul, cred toţi analiştii financiari de la principalele bănci din România, şi mai mult ca sigur vor fi creşteri de taxe din 2025, spun ei.

    „Dacă mai spune vreun politician anul acesta că impozitele nu vor creşte la anul să ştiţi că minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor creşte sigur, probabil începând cu TVA. Tot ce spun s-a discutat deja cu instituţiile financiare internaţionale şi ştiu asta de la instituţiile financiare internaţionale, că doar nu o să spună guvernul în an electoral”, a spus Dan Bucşa, economistul-şef pe Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank.

    Guvernul a avut o întâlnire şi cu mediul de afaceri în cadrul căreia a dat asigurări că nu vor creşte taxele din 2025 şi că ajustarea deficitului buegtar din 20205 şi anii următori se va face pe partea de cheltuieli. Reprezentanţii mediului de afaceri sunt însă sceptici, pentru că, aşa cum remarcă ei, nu este prima dată când guvernul coaliţiei PSD-PNL dă asigurări că nu vor fi modificări fiscale şi apoi acestea se produc. „Am fost asiguraţi că vom fi consultaţi în privinţa acordului de reducere graduală a deficitului la mai puţin de 3%, în următorii şapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului şi sperăm să se poată ţine de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat şi temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc şi vedem materializându-se acest plan în direcţia celor anunţate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, a spus, după consultările de la guvern, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii de business din România.

    De altfel, Marcel Ciolacu, în primul său interviu ca premier, dădea asigurări că nu vor creşte taxele: „Nu venim cu taxe noi. Este posibil să fie mărire de acciză la ţigări, o mărire de redevenţe”, a spus Marcel Ciolacu, în august 2023, la Aleph News. În toamna aceluiaşi an, apoi, a intrat în vigoare cel mai mare pachet fiscal de după Revoluţie, cu creşteri de TVA până la cota standard la unele produse care aveau cote reduse, taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari sau taxa suplimentară pe profitul băncilor.

    România s-a angajat, încă de la semnarea acordurilor de aderare la Uniunea Europeană, că se va încadra în limitele impuse de UE pentru stabilitate. În acest caz, conform tratatelor actuale, statele membre ale Uniunii Europene nu pot depăşi un deficit bugetar de 3% din PIB. România se va îndrepta, însă, spre 7-8% din PIB în 2024, un nivel mult peste ţintele asumate.

    Ţara deja este în procedură de deficit excesiv începând cu 2019, cu un an înainte de pandemie, de când a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Guvernul negociază acum un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an. Conform matematicii, punctul de plecare ar fi un deficit bugetar de peste 8% în 2024.

    Guvernul însă, aşa cum au explicat ministrul de finanţe Marcel Boloş şi premierul Ciolacu, trebuie să meargă în această toamnă la Bruxelles cu un plan concret, pe partea fiscală, de reducere a deficitului bugetar. Măsurile nu au fost anunţate public până în acest moment şi toată lumea se întrebă care vor fi. Se ştie astăzi că guvernul a promis mediului de afaceri că vor fi măsuri pe partea de cheltuieli bugetare. Spaţiul de manevră, însă, este extrem de mic la cheltuieli, fără măsuri care să taie în carne vie.

    Chiar şi într-un scenariu în care nu ar creşte taxele, coaliţia a spus, mai printre rânduri, mai printre dinţi: excepţiile fiscale sunt în vizor. Cele mai importante excepţii fiscale sunt reducerile de TVA pentru anumite produse sau servicii. În acest moment, după ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai rămas cota de 9% la alimente şi băuturi fără alcool sau zahăr adăugat, la medicamente şi apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cotă redusă de 5% pentru cărţi, ziare, reviste şi lemne de foc. De asemenea, aşa cum cred şi consultanţii fiscali, în vizor este şi regimul microîntreprinderilor. Plafonul pentru a beneficia de regimul fiscal de microîntreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, a scăzut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro şi este posibil să meargă mai jos, în încercarea guvernului de a aduce mai multe venituri. După ce guvernul a măturat o parte din facilităţile fiscale din IT, construcţii şi agro, cele care au mai rămas – la salarii sub 10.000 de lei brut şi reducerea de la plata CAS – ar putea să intre în colimator.

    Paradis fiscal
    Ponderea veniturilor din taxe şi contribuţii în PIB în ţările UE

    Dincolo de deficitul bugetar care este în aer, România are o situaţie care nu poate fi contestată: colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană ca taxe şi impozite, raportat la PIB – 27%. Doar Irlanda are o pondere mai mică, dar ţara este o excepţie statistică, cu un PIB umflat puternic de sediile giganţilor tech americani de la Dublin, atraşi tocmai de taxele mici. În rest, media europeană este de 41% din PIB taxe şi contribuţii colectate.

    În paralel, guvernul încearcă să mai aducă bani la buget şi în 2024, în vreme ce cheltuielile cresc mai mult decât dublu faţă de programare. Cea mai recentă încercare este amnistia fiscală, care promite ştergerea dobânzilor şi penalităţilor, dacă se plăteşte principalul până la 25 noiembrie. Pentru cei care au plătit deja la timp, guvernul promite o bonificaţie de 3%, acordată ca un credit fiscal. Pentru persoane fizice, reducerea este mai mare şi chiar din datoriile efective: 50% ştergere de datorii dacă acestea sunt sub 5.000 de lei şi reducere de 25% dacă datoriile, plătite până la aceeaşi dată, depăşesc 5.000 de lei. Guvernul speră astfel să aducă la buget aproape 10 mld. lei. Din aceştia, 1 mld. de lei ar urma să vină din anumite economii la buget, cum ar fi la achiziţii de mobilă sau cursuri de formare profesională a angajaţilor bugetari. Măsurile din această toamnă sunt însă cu două tăişuri, pentru că amânarea unor cheltuieli pentru 2025 nu înseamnă decât o reducere mai abruptă a deficitului. De asemenea, bonificaţia de 3%, de exemplu, ar urma să fie acordată în 2025, deci un angajament de plată suplimentar pentru buget.

    Se anunţă o toamnă fiscală complicată, în concluzie. Toate discuţiile şi deciziile se vor desfăşura sub bagheta alegerilor electorale, iar mediul de afaceri aşteaptă să vadă care vor fi măsurile de corectare a deficitului bugetar şi care vor avea un impact asupra businessului. Companiile ştiu în mod cert că trebuie să îşi pună centura de siguranţă, însă, cel puţin în acest moment şi până după ce trece presiune alegerilor, nu va şti cât de mult va trebui strânsă.  

     

    Ce alte pârghii de colectare a veniturilor mai are guvernul în afară de taxe
    Cum arată veniturile nefiscale pe principalele categorii în bugetul pe 2024 vs. execuţia din 2023.

    Guvernul, în afară de taxe, impozite, contribuţii şi fonduri europene, mai are categoria de venituri nefiscale, care se duc spre 10% din totalul veniturilor la bugetul general consolidat. Este vorba, printre altele, de venituri din amenzi, chirii, patrimoniu de stat sau dobânzile pe care Trezoreria la încasează pentru depozite. La venituri nefiscale intră şi profiturile companiilor de stat, din care cele mai importante sunt de la companiile de energie unde statul are diverse participaţii.

  • Ciolacu: Avem un împrumut cu BIRD, 600 de mil. euro, bani pentru energie regenerabilă şi transport

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că 600 de milioane de euro, dintr-un împrumut de la BIRD, sunt disponibile pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile şi transportului.

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat la începutul şedinţei de Guvern de miercuri că Executivul asigură finanţări şi pentru investiţii verzi în energie şi transport.

    „Am discutat această temă a dezvoltării transportului public în întâlnirea avută ieri, cu primarul Capitalei şi primarii de sectoare. Şi vom continua să discutăm regulat, pentru că aşa e firesc. Avem un împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, 600 de milioane euro. Sunt bani pentru investiţii în energia regenerabilă şi transport, inclusiv în parteneriat public-privat”, a spus premierul.

    Acesta a adăugat că sunt aşteptate proiectele, „mai ales cele de la Capitală”.