BusinessMagazin

Tag: Google

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Elisabeta Moraru, country business development manager { Google România}

    •   Elisabeta Moraru s-a alăturat echipei Google în aprilie 2012, iar în octombrie 2016 a preluat funcţia de country business development manager.
    •   A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2003, apoi şi-a aprofundat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, iar în 2010 a obţinut doctoratul în sociologie.
    •   Înainte de a se alătura companiei Google, a făcut parte din echipea de management de la Xerox şi Microsoft.

    Cifră de afaceri (2017): 18,8 mil. lei
    Profit (2017): 0,99 mil. lei

  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.

    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • Apple, Google şi Siemens nu cer angajaţilor să fie absolvenţi de facultate. Tim Cook: „Compania noastră a fost fondată de o persoană care a renunţat la studii”

    Multă lume îşi imaginează că pentru a lucra pentru giganţi precum Apple, Google sau Netflix trebuie să termini o facultate; un articol publicat de Business Insider arată că acest lucru nu este întotdeauna adevărat.
    Lideri din mediul internaţional de afaceri precum CEO-ul din Statele Unite al Siemens, Barbara Humpton, şi CEO-ul Apple, Tim Cook, pun sub semnul întrebării  nevoia de a absolvi o facultate. Cook a dezvăluit recent că aproape jumătate dintre angajaţii din Statele Unite de anul trecut ai Apple nu aveau finalizate studiile superioare. Cook a argumentat prin faptul că multe dintre universităţi nu îi învaţă pe studenţi abilităţile de care companiile au nevoie, precum cele legate de scrierea de cod.

    „De cele mai multe ori, anunţurile de job-uri solicită o licenţă de patru ani – când de fapt nu există nimic legat de acel job care să necesite o astfel de cerinţă – îi ajută pe managerii care se ocupă de angajări să sorteze din mulţimea de aplicanţi care aplică pentru un post”, a spus şi Humpton într-o discuţie recentă legată de piaţa muncii americană.

    În prezent, companii importante precum Google şi Apple fac angajări pe baza abilităţilor de care este nevoie ca angajaţii să îşi îndeplinească sarcinile, cu sau fără o diplomă în domeniu. Potrivit anunţurilor postate pe platforma profesională LinkedIn, multe dintre companiile cel mai căutate de  angajaţi nu solicită existenţa unei astfel de diplome. După mai multe analize ale acestor date, LinkedIn a identificat posturi specifice care urmează să fie cel mai probabil ocupate de persoane care nu au absolvit studii superioare, inclusiv când vine vorba despre tehnicieni în domeniul electronicii, designeri mecanici şi oameni de marketing.


    Pe de altă parte însă, cei care au o diplomă au şansa să fie mai bine plătiţi decât cei care nu: angajaţii care au cel puţin o diplomă de licenţă au câştigat mai mult decât media câştigurilor tuturor angajaţilor (de 932 de dolari săptămânal anul trecut pentru toţi angajaţii), potrivit unui raport citat al Biroului de Statistică al Muncii din Statele Unite.


    „Compania noastră, după cum ştiţi, a fost fondată de o persoană care a renunţat la studii”, a declarat Tim Cook într-un panel de discuţie la Casa Albă. „Aşadar nu ne-am gândit niciodată că o diplomă este ceea ce trebuie să ai pentru a face performanţă. Am încercat mereu să ne extindem orizonturile.”
     

  • Avertisment fără pregedent făcut de unul dintre oamenii care a creat WhatsApp: ŞTERGEŢI Facebook-ul

    În timpul unei apariţii publice în cadrul Stanford University, cofondatorul WhatsApp, Brian Acton, le-a spus studenţilor să îşi şteargă contul de Facebook, potrivt Medium care citează Buzzfeed.

    El a mai criticat şi modelele de business din spatele unor giganţi precum Facebook şi Google şi cât de ineficiente sunt aceste companii în a gestiona conţinutul prezent pe platformele lor.

    „Pentru a fi brutal de onest, reţele deschise se chinuie să decidă ce este discurs al urii şi ce nu este. (…) Google se chinuie să diferenţieze un site bun de unul rău. Iar noi le dăm puterea de a face asta. Asta e cea mai rea parte. Noi cumpărăm produsele lor. Noi ne înscriem pe site-urile astea. Ştergeţi Facebook-ul, nu?”, a spus Acton.

    Acton a vândut WhatsApp către Facebook în octombrie 2014 pentru suma de 19 miliarde dolari şi a plecat trei ani mai târziu după ce Facebook a decis să introducă reclame pe WhatsApp.

     

  • Folosiţi Gmail? S-ar putea să vă confruntaţi cu o problemă din cauza unei decizii luate de Google

    Potrivit companiei Google, schimbarea este rezultatul proiectului “Strobe Project”, anunţat în octombrie anul trecut.

    IFTTT a spus că a lucrat cu Google pentru a menţine integrarea care va sprijini „declanşatorii” la trimiterea unui e-mail, dar închiderea API va avea nevoie de prea multă muncă pentru a-şi schimba serviciile. În caz contrar, integrarea cu Google va continua să fie aceeaşi, dar oricine se bazează foarte mult pe e-mailurile automate şi-ar putea dori să verifice lucrurile înainte de a avea parte de o surpriză neplăcută.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro. 

  • Amendă gigant de la Uniunea Europeană pentru Google: Alphabet va trebui să plătească încă 1,5 miliarde de euro

    Gigantul Google a fost pedepsit cu a treia amendă în tot atâţia ani de către Uniunea Europeană, potrivit Business Insider.

    Compania deţinută de giantul Alphabet a fost amendată cu 1,49 miliarde euro miercuri de Comisarul european pentru Competivitate, Margrethe Vestager, pe fondul unor practici anti-competivitate sesizate în activitatea serviciului de advertising AdSense.

    Vestager a anunţat amenda printr-o postare pe contul său de Twitter.

    Ea a spus că Google a fost pedepsită pentru „practici ilegale în brokerajul cu advertising pentru a-şi cimentui poziţia dominantă de piaţă”.

    „Nu ar trebui să facă asta – au refuzat consumatorilor dreptul de a alege produse inovatoare şi preţuri corecte”, adaugă ea.

    Mai exact echipa condusă de Vestager a descoperit că gigantul Google includea „clauze restrictive în contractele” cu terţii, ceea ce interzicea rivalilor din piaţa motoarelor de căutare să plaseze publicitate pe acele website-uri care lucrau cu AdSense de la Google, potrivit unui comunicat de presă care anunţă decizia în mod oficial.  

    Amenda vine după ce Google a primit o sancţiune record de 5 miliarde dolari în luna iulie a anului trecut pentru abuz de poziţie dominantă prin Android. Gigantul a mai fost amendat şi în septembrie 2017 cu 2,7 miliarde dolari.

     

  • Gigantul Google a eliminat peste 2 miliarde de reclame care încălcau politicile companiei în 2018 şi elimină peste 6 milioane de reclame în fiecare zi

    În total, anul trecut Google a introdus 31 de noi politici pentru publicitate. Alături de protejarea utilizatorilor împotriva reclamelor înşelătoare şi abuzive, eforturile Google s-au concentrat pentru a oferi agenţiilor de publicitate un mod facil de a verifica dacă reclamele lor respectă politicile de publicitate. Similar cu Centrul de politici AdSense, în luna aprilie Google va lansa un nou manager de politici în Google Ads, unde vor fi oferite exemple de greşeli de nerespectare a politicilor pentru a sprijini agenţiile de publicitate bine intenţionate şi a uşura crearea şi lansarea de campanii conforme.
     
    O altă ţintă în 2018 au fost entităţile din spatele reclamelor dăunătoare, urmărind eliminarea cauzei. Folosind tehnologie „machine learning”, au fost identificate aproape un milion de conturi ale unor „advertiseri” rău intenţionaţi, de două ori mai mult ca în 2017.
     

  • Google elimină zilnic 6 milioane de reclame dăunătoare

    În total, anul trecut Google a introdus 31 de noi politici pentru publicitate. Alături de protejarea utilizatorilor împotriva reclamelor înşelătoare şi abuzive, eforturile Google s-au concentrat pentru a oferi agenţiilor de publicitate un mod facil de a verifica dacă reclamele lor respectă politicile de publicitate. Similar cu Centrul de politici AdSense, în luna aprilie Google va lansa un nou manager de politici în Google Ads, unde vor fi oferite exemple de greşeli de nerespectare a politicilor pentru a sprijini agenţiile de publicitate bine intenţionate şi a uşura crearea şi lansarea de campanii conforme. 
     
    O altă ţintă în 2018 au fost entităţile din spatele reclamelor dăunătoare, urmărind eliminarea cauzei. Folosind tehnologie „machine learning”, au fost identificate aproape un milion de conturi ale unor „advertiseri” rău intenţionaţi, de două ori mai mult ca în 2017. 
     
    Anul trecut, Google a eliminat 734.000 de editori şi dezvoltatori de aplicaţii din reţeaua de publicitate, şi a exclus complet reclamele din 1,5 milioane de aplicaţii. Utilizând o tehnologie introdusă în 2017 şi perfecţionată constant, în 2018 au fost luate măsuri la un nivel mai detaliat, fiind eliminate reclamele de pe 28 de milioane de pagini (nu întregul site) care au încălcat politicile dedicate editorilor. 
     
    Fenomenul „fake news” şi îngrijorările legate de reclamele electorale sunt preocupări de prim plan în lumea publicităţii online. Google a lansat anul trecut un nou set de reguli pentru alegerile din Statele Unite, fiind verificate aproape 143.000 de reclame în SUA. Anul acesta, Google lansează instrumente similare înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. 
     
    O altă zonă de acţiune a fost dezinformarea, pentru care Google aplică diferite politice pentru a se asigura că reclamele susţin editorii bine intenţionaţi, de calitate. În 2018 au fost retrase reclamele de pe 1,2 milioane de pagini, din peste 22.000 de aplicaţii şi 15.000 de site-uri din întreaga reţea de publicitate a Google, care aveau conţinut înşelător, instigator la ură sau de slabă calitate. Mai mult, au fost excluse reclamele din aproape 74.000 de pagini care au încălcat politicile referitoare la conţinut periculos şi jignitor, şi au fost eliminate 190.000 de reclame care nu respectau aceste reguli. 
     
    Google va continua să apeleze toate aceste probleme, pe măsură ce noi metode de înşelătorie şi „actori” rău-intenţionaţi îşi vor face apariţia în peisajul online. În 2019, protejarea utilizatorilor şi asigurarea unui mediu sigur pentru publicitatea online vor continua să fie prioritate în acţiunile Google. 
     
    Acţiunile Google de curăţenie a publicităţii online în 2018, în cifre
     
    31 de noi politici introduse pentru publicitatea online;
    2,3 miliarde de reclame eliminate, mai mult de 6 milioane de reclame dăunătoare eliminate zilnic;
    58,8 milioane de reclame de tip phishing blocate (înainte de a fi afişate);
    Aproape 1 milion de conturi închise ale unor „advertiseri” rău intenţionaţi;
    734.000 de editori şi dezvoltatori de aplicaţii eliminaţi din reţeaua de publicitate Google;
    Aproape 1,5 milioane de aplicaţii din care au fost eliminate reclamele complet;
    28 milioane de pagini de pe care au fost eliminate reclamele pentru încălcarea politicilor privind editorii;
    1,2 milioane de pagini, peste 22.000 de aplicaţii şi aproape 15.000 de site-uri din reţeaua de publicitate; Google de pe care au fost retrase reclamele pentru că aveau conţinut înşelător, instigator la ură sau de slabă calitate;
    74.000 de pagini de pe care au fost eliminate reclamele şi 190.000 de reclame retrase pentru încălcarea politicilor referitoare la conţinut periculos şi jignitor.

  • De ce a DISPĂRUT fondatorul Google din viaţa publică.Unde îşi petrece timpul acum unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă

    In vreme ce nume cunoscute din lumea tehnologiei, precum Mark Zuckerberg sau Jack Dorsey au inceput sa apara tot mai des in lumina reflectoarelor, unul dintre fondatorii Google, Larry Page, pare sa fi ales alt drum.
     
    Page petrece tot mai mult timp departe de ochii lumii, scriu cei de la Bloomberg, in marea parte a timpului pe insula sa privata din Caraibe.
     
    Nai mult, in ciuda faptului ca Google a intrat de curand sub tirada lui Donald Trump, Page a preferat sa nu reactioneze, fapt rar intalnit in astfel de situatii.
     
    Conducerea Google a fost invitata sa participe la o audiere in fata Congresului, dar Page si Sergey Brin au refuzat; organizatorii au lasat doua scaune goale in semn de nemultumire fata de decizia celor doi.
     
    Presa scrie ca Page ar putea avea din nou probleme cu vocea, el facand publica, in 2013, o afectiune de care a suferiy in anii ’90.
     
    Desi este o persoana in general discreta, retragerea lui Larry Page din fruntea Google ar putea semnaliza o noua directie pentru gigantul din IT.

  • Cinci greşeli pe care dacă le faci în CV eşti refuzat din start

    Bock recunoaşte că a analizat mai mult de 20,000 de CV-uri şi că în unele zile la Google primea peste 50,000 de CV-uri într-o săptămână. 

    “Unele sunt extraordinare, majoritatea sunt ok, iar multe sunt dezastre”, recunoaşte Bock.

    Principalele greşeli pe care Bock le semnalizează sunt:

    1. Typos. Un studiu din 2013 a găsit faptul că 58% din CV-uri au typos, greşeri de scriere ce nu sunt foarte grave, dar dau o impresie proastă despre candidat. Aceste greşeli sunt fatale, spune Bock, pentru că angajatorii văd în asta o lipsă de atenţie la detalii. Citeşte-ţi CV-ul înainte de a-l preda sau pune pe altcineva să ţi-l citească atent.

    2. Lungimea. Dacă eşti la început de carieră s-ar putea să nu ai o problemă cu asta, dar odată ce ai lucrat câţiva ani în mai multe locuri trebuie să fii atent să nu scrii prea mult pentru că plictiseşti angajatorul. O regulă ar fi, spune Bock,  10 ani de muncă pentru o pagină de CV. Trebuie să sintetizezi, să prioritizezi şi să fii concis.

    3. Formatarea. Dacă nu aplici pentru un job de designer atunci ar trebui să te concentrezi să creezi un CV curat şi eligibil scris cu un font de cel putin 10, margine stânga, dreapta, spaţiu între propoziţii şi coloane etc.

    4. Informaţii confidenţiale. Nu trebuie să divulgi informaţii confidenţiale în CV pentru că nimeni nu ar vrea să angajeze pe cineva care ar putea spune ce nu trebuie. Noi am găsit că între 5% şi 10% dintre CV-uri dezvăluie informaţii confidenţiale.

    5. Minciuni. Nu ar trebui niciodată să minţi în CV, fie că e vorba de studii sau ce abilităţi ai. Oricine e interesat poate verifica aceste informaţii – despre studiile tale, comportamentul la fostul loc de muncă, iar abilităţile, pe care nu le ai, îţi vor fi testate la noul job. Chiar şi aşa, poate ai minţit şi ai fost angajat, apoi peste 15 ani ai fost promovat pe o poziţie importantă şi se descoperă în CV-ul tău o minciună. Ce se întâmplă? Eşti concediat.