BusinessMagazin

Tag: generatie

  • O firmă IT fondată de trei români a fost preluată de o companie canadiană pentru 15-20 milioane de dolari

     “UberVU reprezintă următoarea generaţie de soluţii de analiză şi aduce totodată o echipă de clasă mondială. Achiziţia pune la un loc cele mai bune soluţii de analiză ale uberVU cu soluţiile HootSuite de implicare socială şi ne aduce mai aproape de viziunea noastră pentru o platformă simplă, accesibilă şi sigură pentru un peisaj al reţelelor sociale care se schimbă rapid”, a declarat directorul general al HootSuite, Ryan Holmes, într-un comunicat al companiei.

    Printre clienţii uberVU se numără peste 200 de companii precum 3M, NBC, Heinz, Fujitsu, SC Johnson, Getty Images, indiegogo şi L’Occitane.

    Compania nu a frunizat detalii privind termenii tranzacţiei, însă aceasta s-a situat la 15-20 de milioane de dolari potrivit informaţiilor obţinute de TechCrunch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Generaţia Y la hotel. Plus chinezii

    “România a ocupat locul 27 în Europa, în 2010, după contribuţia sectorului ospitalităţii la PIB. Dar, dacă hotelierii români vor lua în calcul din timp faptul că generaţia Y se aşteaptă să reprezinte în 5 ani jumătate din numărul de turişti la nivel mondial, veniturile realizate din turism în România ar putea creşte semnificativ. Trebuie avută în vedere dezvoltarea unor facilităţi care să răspundă aşteptărilor acestei categorii de clienţi, cum ar fi aplicaţii pentru rezervări direct de pe smartphone, posibilitatea de a face comandă la room service de pe tableta disponibilă în camera de hotel, programe extinse de fidelizare pe bază de comision care să prelungească cât mai mult cazarea şi, bineînţeles, prezenţa intensă în social media”, spune Elena Badea, Head of Marketing, EY România.

    Milenialii – sau generaţia Y – reprezintă o treime din piaţă iar estimările arată că, în următorii cinci ani, vor ajunge să reprezinte o jumătate din piaţă. Influenţa exercitată de cheltuielile făcute de ei asupra afacerilor din industria de ospitalitate i-a determinat pe hotelieri să-şi modifice serviciile şi facilităţile pentru a răspunde mai bine cerinţelor acestora în privinţa valorii, a inovaţiei, a accesului rapid, a comodităţii şi a mobilităţii, arată studiul EY.

    Cheltuielile făcute de turiştii chinezi le-ar putea eclipsa chiar şi pe cele ale milenialilor. Potrivit United Nations World Tourism Organization (UNWTO), cheltuielile făcute de turiştii chinezi în 2012 le-au depăşit pe cele făcute de germani şi americani, ajungând la peste 100 de miliarde de dolari şi clasându-i pe primul loc la nivel global în privinţa cheltuielilor cu turismul. Turiştii chinezi reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creştere din piaţă. Ca urmare, în tot mai multe hoteluri pot fi întâlnite în camere diverse facilităţi care vizează aşteptările oaspeţilor chinezi, cum ar fi papuci, ceaiuri chinezeşti, ziare şi canale TV în limba chineză, precum şi adaptarea meniurilor restaurantelor prin includerea de feluri de mâncare chinezească.

    E de aşteptat ca activitatea de tranzacţionare şi de dezvoltare de noi proiecte în industria hotelieră globală să ia avânt în următoarele 12 luni, încurajată şi de investitorii în căutare de noi oportunităţi de investiţii în acest sector, se arată în raport.

    După ani buni de recuperare lentă şi bugete limitate de investiţii, sectorul hotelier global a dat dovadă de un apetit puternic pentru creştere în 2013, o tendinţă care va continua şi chiar se va intensifica în 2014. Raportul EY Global Hospitality Insights prezintă cele 13 tendinţe-cheie care se aşteaptă să aibă un impact major în industria hotelieră în 2014 şi anticipează o consolidare a fundamentelor economice din sector, ceea ce va sta la baza unor performanţe financiare solide în 2014. Cel mai important, companiile hoteliere au acum acces la o mai mare varietate de credite şi surse de capital, provenind atât din zona publică cât şi din cea privată, făcând posibilă continuarea creşterii.

    “Ne aşteptăm ca 2014 să fie un an de referinţă pentru industria hotelieră”, spune Michael Fishbin, director global EY Hospitality. ”EY anticipează pentru anul acesta o creştere a ratelor medii de închiriere şi a gradului de ocupare a camerelor în mai multe pieţe şi în mai multe segmente din industrie, ceea ce va duce la o consolidare a bazelor economice, atrăgând după sine o creştere a preţurilor de achiziţie a hotelurilor la cheie, în special în oraşele cunoscute ca deţinând importante puncte de conexiune cu alte destinaţii, dar şi în piaţa hotelieră secundară”.

  • Orange România a extins reţeaua 4G la nivelul întregii Capitale

     “Începând din această toamnă, toţi clienţii Orange, abonaţi sau utilizatori de cartele preplătite, au acces la serviciile de internet la viteze 4G, atât prin planuri tarifare compatibile, cât şi prin opţiuni dedicate. Astfel, clienţii de cartele preplătite sunt primii utilizatori de cartele preplătite din România care pot naviga pe internet la viteze 4G”, se arată într-un comunicat al Orange România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung va produce anul următor 40% din umătoarea generaţie de procesoare Apple

     TSMC va produce, probabil, restul de 60-70%, scrie publicaţia Korea Economic Daily, citată de portalul Engadget.

    Iniţial, Apple a vrut ca TSMC să fie unicul furnizor al procesoarelor A8, însă compania nu poate livra o cantitate suficientă de cipuri, situaţie care obligă Apple să lucreze în continuare cu Samsung.

    Samsung produce procesoare din seria A încă de la prezentarea de către Apple a A4 odată cu primul iPad în 2010. În contextul disputelor tot mai dure în instanţă între cei doi parteneri de afaceri, Apple a încercat să-şi reducă dependenţa de conglomeratul sud-coreean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce face astăzi omul care a construit de la zero Bucureşti Mall, Plaza România şi Băneasa Shopping City

    DE OBICEI, OAMENII MERG LA MUZEE ÎN VACANŢE, EU MĂ DUC LA MALLURI, DOAR SĂ STAU ŞI SĂ MĂ UIT. Cariera a fost mereu atât de importantă încât nu am avut niciodată un hobby, cred că acesta este singurul regret pe care îl am„, spune Ali Ergün Ergen,  turcul venit în România în urmă cu aproape 15 de ani. De numele lui se leagă dezvoltarea primelor centre comerciale din ţară, Bucureşti Mall şi Plaza România. A fost implicat însă şi în deschiderea Băneasa Shopping City. La începutul anului a părăsit Anchor Group, compania care a finanţat construcţia primelor două şi la conducerea căreia se afla pentru al doilea mandat. A doua sa plecare de la Anchor a avut loc înainte de a-şi vedea realizat proiectul pentru care s-a întors în companie în februarie 2012 – renovarea şi relansarea centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România, proiecte în valoare de 50 de milioane de euro.

    AGENDA LUI ERGEN NU S-A MODIFICAT PREA MULT DUPĂ PLECAREA DIN CORPORAŢIE, PENTRU CĂ A ÎNCEPUT SĂ LUCREZE LA FONDAREA PROPRIEI AFACERI, cu activităţi de consultanţă în imobiliare. „Trecem prin vremuri dificile şi am primit de la mai mulţi dezvoltatori solicitarea de a-i ajuta în diverse proiecte. Lucrând într-o corporaţie, nu puteam să împărtăşesc experienţa mea mai multor parteneri, prin urmare am fondat afacerea TBE Solutions.„ După plecarea de la Anchor, Ergen avea posibilitatea relocării, dar a preferat să rămână în România, dorindu-şi să revoluţioneze ideea de centru comercial.

    Deşi a pornit afacerea în aprilie 2013, în urma unei investiţii iniţiale de circa 100.000 de euro, plănuieşte deja extinderea într-un sediu nou şi creşterea numărului de angajaţi până la sfîrşitul anului, de la şase până la 30, ca urmare a solicitărilor primite. Lucrează în prezent la două proiecte mari: dezvoltarea centrului comercial Coresi din Braşov, unde grupul Immochan investeşte circa 55 de milioane de euro, şi un nou centru comercial în zona Bucureştii Noi, Victoria City Lifestyle, pe fosta platformă Textila Dacia, construit prin intermediul companiei cu acţionarii canadieni Benevo Capital. Alte două proiecte se află în afara ţării, în Europa Centrală şi de Est, dar nu este încă pregătit să ofere detalii despre acestea. Pentru toate proiectele, serviciile de consultanţă pornesc de la concept şi merg până la dezvoltare, închiriere, management, departamentul financiar, servicii, departamentul tehnic, relaţia cu ancorele – adică chiriaşii principali, cum sunt retailerii alimentari, de bricolaj sau de modă. Mai mult, pentru o parte dintre proiectele în care se implică, nu exclude viitoare parteneriate de management.

    AFACEREA CU CENTRELE COMERCIALE NU PRESUPUNE DOAR UN NUMĂR DE BRANDURI AŞEZATE ÎNTR-O CUTIE„, observă Ergen una dintre greşelile pe care le fac cei mai mulţi dezvoltatori, care se relaxează odată ce încheie contractele cu retailerii care le ocupă spaţiile. Ei se gândesc că pe toată perioada contractelor nu vor avea probleme. Dar previziunile nu se adeveresc întotdeauna, de aceea secretul rezistenţei constă în minimizarea schimbării: dacă planurile iniţiale cad, eşti nevoit să plăteşti, lucru care s-a întâmplat cu multe dintre centrele comerciale construite în provincie. Cel mai recent exemplu este cererea insolvenţei, din partea grupului belgian Bel Rom, pentru parcul de retail Hello Shopping Center din Bacău, deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro.

  • Neagu Djuvara: Românul de azi nu mai ştie ce a fost acum 200 de ani

     Librăria Humanitas de la Cişmigiu, din Capitală, a fost neîncăpătoare joi seară pentru cititorii veniţi la evenimentul de lansare a ediţiei ilustrate a cărţii “Între Orient şi Occident”. Alături de istoricul Neagu Djuvara s-au aflat Gabriel Liiceanu şi actorii Dan Rădulescu şi Radu Iacoban.

    Filosoful şi scriitorul Gabriel Liiceanu a declarat că apariţia acestei ediţii ilustrate a cărţii “Între Orient şi Occident” reprezintă modul în care editura Humanitas şi-a dorit să-l omagieze pe istoricul Neagu Djuvara la împlinirea vârstei de 97 de ani.

    “Cred că puţini intelectuali din România, în clipa de faţă, se bucură de această afecţiune publică de care are parte domnul Neagu Djuvara. E un om monument. Şi cum puteam să-l omagiem mai frumos decât scoţându-i, în condiţii de lux, una dintre cărţile minunate pe care le-a scris, «Între Orient şi Occident»”, a spus Liiceanu. Potrivit acestuia, cartea – ilustrată, cu 106 pagini alb-negru şi 109 color – este “pasionantă, în măsura în care spune o poveste rară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Generaţia Y nu crede că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou

    Cei din Generaţia Y solicită existenţa unui echilibru între timpul alocat vieţii personale comparativ cu cea profesională, 71% dintre respondenţi indicând că cerinţele actuale ale locului de muncă interferează cu sfera personală.

    Mai mult, 64% dintre cei din Generaţia Y şi-ar dori să muncească ocazional de acasă, iar 66% dintre aceştia vor un program de muncă flexibil. Cei din Generaţia Y nu cred că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou, ci prin rezultatele concrete ale muncii depuse. Ei văd munca drept o „acţiune”, nu un „loc”. Un procent semnificativ dintre angajaţii din Generaţia Y (15% dintre bărbaţi şi 21% dintre femei) declară chiar că ar fi dispuşi să renunţe la o parte din remuneraţie şi să accepte un ritm mai lent al promovărilor pentru a se putea bucura de un program mai scurt de lucru.

    Flexibilitatea Generaţiei Y reiese şi din disponibilitatea către o carieră internaţională: 37% dintre cei din această generaţie şi-ar dori să profite de oportunităţile de carieră din străinătate.  Aceştia spun că formarea unei culturi a muncii orientată pe echipă şi oportunităţile de muncă interesante – inclusiv detaşările internaţionale – sunt importante pentru satisfacţia lor profesională.

    Deşi există percepţia că Generaţia Y nu este la fel de dedicată muncii, comparativ cu colegii lor mai vârstnici, studiul arată că nivelul de dedicare este totuşi similar. “Este vital să înţelegem că deşi motivele pentru rămânerea în organizaţii sau părăsirea acestora sunt aceleaşi pentru angajaţii de toate vârstele, importanţa lor relativă diferă. Cei din Generaţia Y au aşteptări mai mari de a fi susţinuţi şi apreciaţi pentru contribuţia muncii lor, vor să facă parte dintr-o echipă armonioasă şi să aibă parte de flexibilitate în programul şi modul de lucru.

    Pe de altă parte priorităţile Generaţiei X constau în crearea oportunităţilor de dezvoltare profesională si remuneraţie adecvată. Organizaţiile trebuie să îşi modeleze strategia de managementul talentelor pentru a răspunde acestor nevoi şi a se poziţiona cât mai bine pentru viitor”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

    Studiul prezintă şi câteva posibile căi de acţiune pentru companii, pentru motivarea angajaţilor din Generaţia Y:

    1. Crearea unei culturi a muncii flexibile: companiile pot adopta politici care să ofere un echilibru mai mare între viaţa personală şi cea profesională, oferindu-le angajaţilor mai multă flexibilitate în alegerea locului de muncă şi a programului de lucru, fără a formaliza aceste acorduri.
    2. Folosirea avantajelor tehnologiei moderne. Organizaţiile se pot concentra pe accelerarea integrării tehnologiilor moderne pentru a le permite angajaţilor mai multă flexibilitate în muncă şi mai multă eficienţă. Pentru Generaţia Y acest lucru este un imperativ – aceştia se aşteaptă să aibă la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru colaborare şi implementare.
    3. Creşterea transparenţei în materie de politici de remunerare şi evoluţie profesională. Este nevoie de înlăturarea necunoscutului în legătură cu deciziile de recompensare şi de oferirea unui grad mai mare de transparenţă cu privire la traseul profesional al angajaţilor. Companiile ar trebui să creeze un sistem coerent de recompensare care să recunoască valoarea muncii angajaţilor. 
    4. Întreţinerea unui sentiment de comunitate şi apartenenţă. Companiile pot pune accentul pe munca în echipă, să ofere apreciere şi susţinere din partea managerilor şi să le ofere angajaţilor feedback onest, faţă în faţă şi în timp real.
    5. Introducerea sau accelerarea unui program de mobilitate la nivel global. Companiile pot lua în calcul programele globale de mobilitate, cu detaşări în străinătate pe termen scurt sau lung. Oferirea unor astfel de oportunităţi nu contribuie doar la dezvoltarea angajatului care beneficiază de un astfel de stagiu, ci şi la apariţia unui nucleu de viitori lideri cu o mentalitate cosmopolită.

  • OPINIE ADELINA MARIA:La o nouă generaţie de lideri, noi provocări

    Autocunoaşterea, comunicarea şi lucrul în echipă au trecut în ultimii ani prin transformări care uneori au schimbat în mod crucial abordarea managerilor şi antreprenorilor asupra rolului de lider.

    Dacă în urmă cu câţiva ani managerul avea doar o interacţiune directă, eventual pe telefon sau mail, cu echipa sa, în prezent explozia tehnologiei a făcut ca liderii să fie puşi în situaţia de a-şi adapta stilul de comunicare la caracteristicile fiecărui mediu. O comunicare bună naşte încredere şi spirit de echipă, în timp ce o comunicare deficitară naşte şi dezvoltă îndoială şi nesiguranţă.

    Astfel că, dacă în urmă cu câţiva ani în dezvoltarea aptitudinilor de lider managerii abia se lăsau convinşi să urmeze cursuri teoretice despre comunicare, acum ei sunt deschişi de exemplu la o abordare mult mai neconvenţională, cum ar fi comunicarea prin teatru. Asta pentru că în 2013 o companie nu se mai rezumă la o organigramă, ci înseamnă personaje, relaţii, situaţii.

    Vorbim deja despre personaje şi nu despre angajaţi, pentru că şi dinamica acestora a evoluat semnificativ în ultimii ani. Relaţia cu angajaţii din actuala generaţie nu se compară cu cea a generaţiilor trecute. Dacă părinţii noştri luau drept firesc faptul că trebuia să stea la birou 40 de ore pe săptămână, eventual la acelaşi loc de muncă o viaţă, noua generaţie are alte aşteptări în ceea ce priveşte flexibilitatea şi ataşamentul faţă de un loc de muncă.

    Ei nu mai acceptă leadershipul de la sine, ci trebuie să fie convinşi să se lase îndrumaţi. Şi aici, oricât de mult ar ajuta evoluţia tehnologiei – teleprezenţă, reţele sociale -, interacţiunea directă joacă un rol esenţial. Numai puşi faţă în faţă, în condiţii poate ieşite din comun, liderii şi membrii echipei îşi pot vedea lipsurile şi pot începe să se adapteze.

    Deşi piaţa de resurse umane a avut multe suişuri şi coborâşuri în ultimii ani, companiile sunt încă în căutarea unor noi angajaţi – numai că nu se mai caută pur şi simplu specialişti, ci de cele mai multe ori se caută talente. Angajaţii nu mai sunt priviţi ca executanţi, ci ei trebuie să se adapteze în mod constant şi să aducă valoare companiei. Iar stimularea financiară nu mai este suficientă.

    Liderul trebuie să insufle această responsabilitate a aducerii de valoare, fiind capabil în acelaşi timp să şi motiveze. Fiecare dintre membrii echipei trebuie să fie pregătit pentru ca la un moment dat să devină la rândul lui lider pentru alţii. Sorin Drugan, campion la navigaţie, le explică de multe ori cursanţilor de la Leaders Academy, de exemplu, că fiecare dintre ei ar trebui să fie pregătit la un moment dat să preia cârma, dar şi să se lase condus. Rolurile de lider şi follower devin tot mai interdependente în actualul mediu economic şi social.

    Nu în ultimul rând, leadershipul implică şi învăţare. Zilele în care procesul de învăţare se oprea la ieşirea din facultate şi continua doar cu experienţa de la locul de muncă au trecut. Provocarea actualei generaţii de lideri este să acumuleze cât mai mult din informaţia care apare zilnic, iar metodele tradiţionale de învăţare au fost înlocuite de o învăţare foarte selectivă şi mai ales experienţială.

    Şi experienţa nu mai înseamnă doar orele petrecute la muncă, ci se rezumă la a ieşi din zona de confort, a te cunoaşte şi a învăţa din experienţe trăite în medii cât mai diferite, interacţionând cu oameni cât mai diverşi, care au capacitatea de te încărca cu o altfel de energie şi chiar de a te motiva.

    ADELINA MARIA (FONDATOR LEADERS SCHOOL & ACADEMY)

  • Trista moştenire

    Nu vorbesc aici de gusturi muzicale, ci de generaţia care a zdruncinat traiul tihnit din suburbii, a creat lideri de imagine, a dat jos preşedinţi, a purtat războaie, a creat companii şi a dărâmat cortina de fier. Indiferent de cum a fost clasificată de sociologi, tânăra generaţie a anilor ‘50 – ‘60 a iscat lumea modernă, a dus omul pe Lună, a creat calculatorul şi internetul, apus bazele lumii moderne, tehnologizate.

    Acum tânăra generaţie care foloseşte din plin, nativ şi natural, puterea comunicării şi a internetului, care vorbeşte o limbă nouă, poate lipsită de acorduri gramaticale sau de semne de punctuaţie, dar care are, trebuie să recunoaştem, eficienţa ei, nu-şi găseşte, cumva, locul în societate.

    Din cauza crizei, a lipsei locurilor de muncă, a manevrelor politicianiste, a obtuzităţii politice şi a lăcomiei instituţionalizate. Trebuie să meargă Papa Francisc tocmai în Brazilia pentru ca ziarele să acorde o oarecare atenţie subiectului; asta pentru că ştirile breaking sunt regele cel mic din Marea Britanie (întrebare: peste ce lume va domni?) sau veşnicul conflict dintre palatele din Bucureşti, purtat acum între tampoane de vagoane.

    Cifrele sunt uriaşe: între 73 de milioane de tineri, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi 290 de milioane, conform The Economist, caută un loc de muncă în lume.
    Nu aş fi scris toate astea dacă nu aş fi citit un sondaj legat de opţiunile de angajare ale tinerilor absolvenţi români, sondaj realizat de institutul de cercetare Trendence şi la care au răspuns 11.600 de tineri absolvenţi de facultate.

    Aceştia au indicat compania la care ar vrea să lucreze: cei cu studii economice vor în bănci, dar şi în mari companii, în ordine descrescătoare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, ING, Google, Coca-Cola, Orange, PwC şi Procter & Gamble, iar cei cu studii tehnice şi IT vor la Continental, Microsoft, Dacia, VW, BMW, Hidroelectrica, Siemens, Orange, IBM. Realizatorii studiului spun că, în comparaţie cu anii trecuţi, Apple şi Microsoft sunt perdanţii anului, cu mai mult de şase puncte procentuale, în timp ce Hidroelectrica urcă de pe locul 16 pe 7, iar Enel face un salt de 47 de locuri, pe poziţia 21.

    Alte date care mi se par interesante sunt faptul că economiştii sunt mai puţin dispuşi să emigreze, că 35% dintre absolvenţii români au aplicat deja pe reţelele de socializare pentru un loc de muncă, dublu faţă de media europeană, că urcă retailerii, că 23% dintre ingineri şi IT-işti ar accepta să lucreze pentru o companie cu probleme de imagine (media europeană este 35%) şi că 80% aşteaptă de la angajatori un tratament egal îndiferent de poziţia socială, de etnie, naţionalitate sau religie.
    Regăsesc în toate acestea un pragmatism interesat, cu care nu sunt obişnuit; sondajul arată că este ceva, mult mai mult, dincolo de imaginea TineriGălăgioşiCareÎşiFreacă-EcraneleTelefoanelorCuReligiozitateVirgulăCareNuÎnvaţăŞiNuLePasăDeNimic. Poate că ei au soluţia depăşirii actualei stări de criză, poate că pentru ei „too big to fail„ înseamnă cu totul altceva decât pentru Angela Merkel sau François Hollande. Nu-i pomenesc degeaba pe cei doi lideri europeni, care se numără printre părinţii programelor New Deal for Europe, în valoare de şase miliarde de euro, şi Youth Guarantee, de 21 de miliarde de euro, menite să-i ajute pe tinerii şomeri.  Sumele par impresionante, dar îşi pierd impactul şi devin sforăială politică fără sens dacă ţinem cont de unu, obsesia europeană cu austeritatea şi doi, de costurile asociate cu şomajul, de 153 de miliarde de euro. Nu am nimic de spus despre liderii români, pentru că pentru ei subiectul nu există.
    O lucrare a spaniolului Joaquin Sorolla (1863 – 1923), un spaniol de obicei lumions, solar, care vă poate bucura ochii; aceasta e mai tristă, se numeşte „Trista Moştenire„, prezintă ravagiile pe care le făcea poliomielita la începutul secolului trecut şi este o ilustrare plină de sensibilitate a compasiunii, un sentiment de care uităm din ce în ce mai des.
    Şi mi se pare că un soi de tristă moştenire le lăsăm şi noi TinerilorGălăgioşiCareÎşiFreacăEcraneleTelefoanelorCuReligiozitate.

  • Bitdefender lansează o nouă linie de produse

    Tehnologia  Bitdefender Photon™, pe care o înglobează noul Bitdefender, descoperă gradual aplicaţiile software instalate în computer, mulându-se pe fiecare configuraţie de PC şi memorează procesele ce trebuie sau nu monitorizate. Rezultatul se traduce într-un număr mai mic de fişiere sub control constant şi mai puţine resurse de sistem consumate pentru a-l menţine în deplină siguranţă.

    Funcţia de Wallet păstrează datele cruciale în spatele unui scut protector impenetrabil şi asigură utilizatorului, în acelaşi timp, un acces facil.
    Funcţia Wallet a noului Bitdefender eliberează practic utilizatorul de povara memorării unui număr foarte mare de parole şi le menţine în siguranţă. Noul Bitdefender, conceput pentru era pericolelor crescute pe internet, include tehnologia Bitdefender Antispam, ce operează din cloud şi ţine la distanţă mesajele nesolicitate şi potenţial periculoase.
    Bitdefender Safepay, ce protejează tranzacţiile online din toată lumea de la lansarea sa cu un an în urmă, păstrează informaţiile sensibile referitoare la tranzacţii în siguranţă şi în acelaşi timp la îndemână prin intermediul funcţie Wallet.