BusinessMagazin

Tag: gaze

  • După Polonia, încă o ţară europeană rămâne fără gazul rusesc, după ce conflictul dintre Rusia şi UE continuă să crească

    Gigantul energetic rus Gazprom spune că a întrerupt toate livrările de gaze atât către Bulgaria, cât şi către Polonia, după ce ambele ţări au refuzat să plătească în ruble, informează BBC.

    Anterior, furnizorii de energie din Polonia şi Bulgaria au anunţat că au primit notificări oficiale de la furnizorul rus de gaze în legătură cu întreruperea livrărilor.

    Anunţul Gazprom vine după o oarecare confuzie miercuri dimineaţa, când datele arătau că livrările de gaze în Polonia prin Belarus au fost reduse temporar înainte de a fi reluate.

    De asemenea, furnizorul din Bulgaria anunţase că ţara primea în continuare gaze ruseşti.

  • Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, într-o escaladare majoră a conflictului dintre Moscova şi Europa. Preţurile europene la gaze au sărit în aer cu 17%

    Rusia a întrerupt miercuri furnizarea de gaze către Polonia, într-o escaladare majoră a conflictului dintre Moscova şi Europa privind aprovizionarea cu energie şi războiul din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Se pare că Moscova îşi pune în practică ameninţarea de a întrerupe livrările de gaze către ţările care refuză noua cerere a lui Vladimir Putin de a plăti în ruble. Europa a declarat că, procedând astfel, ar încălca sancţiunile şi ar întări mâna Rusiei în mod inacceptabil. Polonia a fost deosebit de vehementă în criticile sale la adresa Rusiei în legătură cu războiul.

    Principalul furnizor de gaze al Poloniei, PGNiG, a declarat că a fost informat că toate fluxurile vor fi oprite începând de miercuri. Cu câteva minute mai devreme, gigantul rus Gazprom a emis un avertisment potrivit căruia Polonia trebuie să plătească marţi pentru livrările de gaz – în moneda rusă.

    “Pot confirma că am primit astfel de ameninţări din partea Gazprom, care sunt legate, printre altele, de mijloacele de plată”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki reporterilor la Berlin. “Polonia se ţine de acorduri şi poate că Rusia va încerca să pedepsească Polonia” prin întreruperea livrărilor.

    Preţurile europene la gaze au crescut cu până la 17%, deoarece comercianţii au calculat riscul ca alte ţări europene să fie următoarele afectate. Ameninţarea de întreruperi se profilează de săptămâni întregi, dar săptămâna trecută a existat un indiciu că Uniunea Europeană sugera o posibilă cale de ieşire din impas.

    Sfârşitul lunii aprilie şi luna mai este perioada în care scad plăţile pentru livrările de gaz din aprilie – primul lot pentru care se aplică noile condiţii – iar oficialii şi directorii europeni încearcă încă să găsească cea mai bună soluţie. Europa este extrem de dependentă de gazul rusesc şi, până acum, a protejat în mare parte energia de sancţiuni.

    “Posibila reducere ar putea crea un precedent pentru reduceri suplimentare în urma solicitării Rusiei de plată în ruble”, a declarat Patricio Alvarez, analist la Bloomberg Intelligence.

    Polonia s-a pregătit pentru viaţa fără gazul rusesc, iar guvernul a declarat marţi că are suficient combustibil în depozite. Varşovia a cerut sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, dar s-a lovit de opoziţia altor naţiuni din UE.

     

     

  • Producţia de petrol a Rusiei a început să scadă semnificativ: Moscova pompează cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea războiului

    Rusia a început să pompeze cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea invaziei, potrivit imaginilor din satelit care măsoară arderea gazelor din câmpurile petroliere ruseşti, scrie Business Insider.

    Între 1 şi 19 aprilie, producţia de petrol din Rusia a scăzut în medie la 10,1 milioane de barili pe zi, de la cele 11 respectiv 11,1 milioane produse în martie şi februarie, potrivit datelor companiei de analiză OilX, citate de Insider. Diferenţa dintre februarie şi aprilie reprezintă o scădere de 9%.

    OilX foloseşte imagini oferite de sateliţii NASA pentru a urmări cantitatea de lumină emisă de platformele petroliere în timp ce acestea ard excesul de gaz natural. Emisiile de lumină mai scăzute indică faptul că Rusia pompează o cantitate mai mică de petrol decât în lunile precedente.

    SUA au interzis importurile ruseşti de energie din cauza războiului generat de Moscova în Ucraina. Uniunea Europeană, care se bazează în mare măsură pe petrol şi gaze ruseşti, nu a făcut acelaşi lucru, deşi mai multe ţări, inclusiv Germania, principala economie a UE, s-au angajat să elimine treptat utilizarea energiei ruseşti.

    Producţia de petrol din Rusia între 1 şi 19 aprilie a fost cea mai scăzută din septembrie 2020, a declarat OilX. Dacă producţia de petrol din Rusia continuă să scadă la ritmul actual, producţia medie pentru luna aprilie va fi de aproximativ 10 milioane de barili pe zi, potrivit declaraţiilor OilX.

    Exporturile ruseşti de petrol au scăzut cu 25% în ultima perioadă, veniturile din transporturile de ţiţei scăzând, la rândul lor, de la 240 de milioane de dolari, la 181 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care a citat cifrele oferite de OilX.

    Oleg Ustenko, principalul consilier economic al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru The Observer, publicat duminică, că Ucraina va urmări în judecată comercianţii de petrol şi gaze ruseşti.

    Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ o treime din gazele naturale ale UE şi Regatului Unit, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Comisia Europeană a propus reducerea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi înainte de sfârşitul anului 2022.

    Wall Street Journal a raportat săptămâna trecută că Rusia exportă din ce în ce mai mult petrol cu ​​eticheta „destinaţie necunoscută”, ascunzând originea petrolului pentru cumpărătorii care doresc să continue să facă afaceri cu Moscova.

  • Slăbiciunile lui Putin ies la iveală: Preşedintele rus recunoaşte că sancţiunile occidentale au început să afecteze industria de petrol şi gaze din Rusia

    Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut, joi, că sancţiunile occidentale au început deja să deranjeze industria energetică a Rusiei şi a avertizat că încălcarea globală a sectorului petrolier al ţării ar putea avea consecinţe „extrem de dureroase” pentru cei care urmăresc să izoleze economia Moscovei, scrie Business Insider.

    Putin a făcut aceste comentarii joi, în timpul unei întâlniri video guvernamentale, potrivit rapoartelor presei. Liderul de la Kremlin a declarat că băncile din „ţările neprietenoase” pun presiune pe exporturile ruseşti de energie prin întârzierea transferului de plăţi.

    Mărturisirea preşedintelui vine în momentul în care unii dintre cei mai importanţi clienţi de energie ai Rusiei din Uniunea Europeană se gândesc la boicotarea livrărilor de petrol şi gaze ruseşti ca o formă de pedeapsă pentru războiul declanşat în Ucraina. 

    Deşi UE nu a emis încă o interdicţie completă, o parte din finanţarea şi tehnologia sectorului au fost vizate de sancţiuni, unii parteneri începând să evite cu totul energia rusă. Atât SUA, cât şi Canada au interzis importurile ruseşti de petrol şi gaze, ceea ce duce la o creştere uluitoare a preţurilor în acest sector.

    Pe fondul încercărilor Occidentului de a reduce dependenţa de sursele de energie ruseşti, Putin a avertizat că cei care urmăresc să blocheze furnizorii ruşi se vor confrunta cu consecinţe severe. Preşedintele a subliniat joi că pe piaţa globală există o penurie de gaze naturale şi a prezis că, dacă Europa îşi va îndrepta faţa spre alte ţări pentru asigurarea importurilor de energie, efectele se vor simţi în nivelul de trai al oamenilor.

    „Nu există nicio alternativă rezonabilă la gazul rusesc în Europa”, a declarat Putin, potrivit The New York Times.

    Ţiţeiul din Rusia este deja comercializat cu o reducere masivă pe piaţa globală, deoarece cererea în scădere a dus la o diminuare a producţiei, fapt care afectează întregul lanţ de aprovizionare cu energie din Rusia, potrivit The Wall Street Journal. Vânzările de gaze şi petrol au reprezentat 45% din bugetul federal al Rusiei în 2021, a raportat publicaţia, iar economiştii avertizează că şomajul, inflaţia şi recesiunea reprezintă o ameninţare iminentă în viitorul apropiat al Moscovei.

    Putin a declarat joi că Rusia trebuie să înlocuiască echipamentele sancţionate şi să reorienteze vânzările de gaze de la cumpărătorii europeni către piaţa asiatică. Dar acest lucru ar putea dura ani de zile, a raportat The Journal, din cauza reţelelor de transport maritim şi a conductelor subdezvoltate.

    În pofida recunoaşterii de către Putin a greutăţilor, liderul de la Kremlin se aşteaptă ca Rusia să obţină aproximativ 9,6 miliarde de dolari din vânzările de energie în aprilie, potrivit estimărilor ministerului de finanţe al ţării. Chiar şi pe fondul sancţiunilor, Rusia are destui clienţi pentru a menţine sectorul pe linia de plutire. India a cumpărat cel puţin 13 milioane de barili de petrol rusesc de la începutul războiului, potrivit Reuters, iar China rămâne, de asemenea, un cumpărător extrem de important în segmentul energetic.

  • România, cel mai independent stat din UE faţă de importurile energetice, aproape îşi închide industria: „Se uită cineva cu cât se extrag resursele şi cu cât se vând? O să ajungem să importăm şi ce producem acum.“

    ♦ România, prin producţia internă de petrol şi gaze şi prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 ♦ Ce folos însă când Azomureş, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

    Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendenţă energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Situaţia este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

    Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile şi iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-şi mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm şi ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie şi de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro şi Azomureş ve­nind rândul Chimcomplex să anunţe re­cent reducerea activităţii. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

    „Statul ar trebui că plafoneze preţurile pen­tru o parte din producţia internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuşi, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracţie şi la preţul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piaţă.

    Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producţie pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, preţul obţinut pe acelaşi baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, preţul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă faţă de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producţie de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câştigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producţiei de gaze. În ciuda acestor injecţii de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-şi proteja industria în faţa preţurilor la energie.

     

    Revizie generală la Chimcomplex

    Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajaţi.

     

    Azomureş – Închidere pe termen nedefinit

    Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajaţi a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

     

    Alro Slatina – Poate în 2023

    La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în căutarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.

  • Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu: Legea Offshore va fi depusă vineri în Parlament. Statul va câştiga 60%, iar OMV şi Romgaz 40% din beneficiile gazului din Marea Neagră

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că proiectul Legii Offshore va fi depus vineri în Parlament şi că statul român va câştiga 60% din beneficiile gazului din Marea Neagră, iar companiile, OMV şi Romgaz, 40%.

    „Cert este – statul român va câştiga 60%, companiile OMV şi Romgaz, companie de stat, 40% din beneficiile din gazul din Marea Neagră. Noutatea este şi această abordare pe onshore, de mare adâncime, acele zăcăminte majore la mare adâncime descoperite în judeţul Buzău, în judeţul Brăila”, a afirmat Ciolacu într-o emisiune la DC News.

    Preşedintele PSD a adăugat că statul român va fi prioritar la accesul la gaze. ”Întâi cumpără statul român şi companiile româneşti acest gaz, apoi se poate exporta surplusul”.

    „Mâine, sub semnătura mea, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă şi a domnului preşedinte Kelemen Hunor va fi depusă, la Parlament, Legea Offshore, astfel încât să ne încadrăm în perspectiva ca cel târziu în 2027 din Marea Neagră să fie scoase primele gazer”, a spus joi Ciolacu.

     

  • OMV Petrom şi-a diminuat producţia în T1/2022 cu 13% pentru ţiţei şi cu 12% pentru gaze

    Cu 13% a scăzut producţia de ţiţei a OMV Petrom (SNP) în primul trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi cu 12% pentru cea de gaze, în principal din cauza declinului natural al zăcămintelor, însă la preţuri în creştere.

    Astfel, potrivit raportului aferent indicatorilor tehnici ai producţiei Petrom a publicat vineri la Bursa de Valori Bucureşti, preţul mediu realizat pentru petrolul Brent în primul trimestru din 2022 a fost de 80,34 dolari pe unitate, în creştere cu 58% faţă de T1/2021 şi cu 15% faţă de ultimul trimestru din 2021.

    Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut cu 13%, la aproximativ 121.000 de barili echivalent petrol pe zi (BEP), arată datele Petrom. Volumul total de vânzări a fost de 116.500 BEP, minus 11%.

    Vânzările de gaze către terţi au scăzut cu 8,5% faţă de T1/2021, la 11,65 TWh, în timp ce producţia netă de energie de la Brazi s-a diminuat de la 1,18 TWh la 0,99 TWh.

    Compania are 27 mld. lei capitalizare. 

  • Italia caută alternative la gazele ruseşti. Premierul Mario Draghi va merge în Algeria

    Premierul Italiei, Mario Draghi, va vizita luni Algeria pentru a semna un acord de creştere a importurilor de gaze naturale, potrivit unor surse, în timp ce Roma îşi intensifică eforturile de a exploata fluxuri alternative în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

    Draghi va călători împreună cu o delegaţie din care se aşteaptă să facă parte şeful grupului energetic italian Eni, ministrul de externe Luigi Di Maio şi ministrul tranziţiei energetice Roberto Cingolani, a declarat o sursă guvernamentală.

    Italia, care obţine aproximativ 40% din importurile de gaze din Rusia, a făcut eforturi pentru a-şi diversifica aprovizionarea cu energie pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică.

    La începutul acestei săptămâni, Cingolani a declarat că Italia discută cu şapte ţări pentru a obţine mai mult gaz, unele discuţii fiind „într-un stadiu foarte avansat”, scrie Reuters.

    Di Maio şi directorul executiv al Eni, Claudio Descalzi, au vizitat amândoi Algeria în ultimele săptămâni pentru a discuta despre consolidarea legăturilor energetice.

    Algeria este al doilea mare furnizor de gaze al Italiei, iar conducta Transmed transportă gazul algerian către ţărmurile italiene din 1983. Aceasta are o capacitate zilnică de peste 110 milioane de metri cubi, dar în prezent transportă mai puţin de 60 de milioane de metri cubi.

    Consumul intern în creştere, investiţiile insuficiente şi instabilitatea politică, inclusiv închiderea unei conducte către Spania din cauza unei dispute cu Marocul, au limitat exporturile algeriene.

    Însă anul trecut, importurile italiene au crescut cu 76%, ajungând la 21,2 miliarde de metri cubi, 29% din fluxurile totale. Roma a declarat că doreşte să obţină încă 9 miliarde de metri cubi din ţara nord-africană.

    „Draghi va semna acordul instituţional între ţări, iar apoi Eni şi Sonatrach vor finaliza aspectele tehnice”, a menţionat sursa citată.

  • Care va fi prima ţară din UE care nu va mai importa gaze ruseşti

    Începând din aprilie, Lituania nu va mai importa gaze din Rusia. Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a anunţat acest lucru sâmbătă, pe Twitter. Lituania prima ţară din UE care renunţă complet la importul de gaz rusesc.

    Nauseda încurajează şi alte ţări europene să urmeze exemplul Lituaniei. Potrivit preşedintelui, ţara a decis deja cu mai mulţi ani în urmă să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc, astfel încât decizia poate fi luată acum “fără durere”. Pe parcursul anilor 2019 şi 2021, aproximativ 40% din gazul utilizat în Lituania a provenit tot din Rusia.

    Vineri, într-un interviu acordat Sky News, Nauseda a declarat că înţelege că alte ţări din UE au nevoie de timp pentru a rupe relaţia energetică cu Rusia. Dar, a subliniat el, “chiar şi atunci când războiul din Ucraina se va încheia, nu ne putem întoarce la normalitate. Atitudinea Europei faţă de Rusia se schimbă dramatic”.

  • Gazele din Rusia curg către Europa, în ciuda termenului limită impus de Putin

    Gazul rusesc continua să curgă vineri spre Europa, în ciuda termenului limită stabilit de preşedintele Vladimir Putin pentru întrerupere, în cazul în care clienţii nu încep să plătească în ruble, aceasta fiind cea mai puternică ameninţare a Moscovei pentru sancţiunile impuse din cauza războiului. 

    Reuters precizează că Putin a semnat un ordin prin care a stabilit un termen limită vineri pentru cumpărătorii din ţările “neprietenoase” să plătească pentru gaz folosind ruble sau să fie deconectaţi, o cerere pe care clienţii occidentali au respins-o ca pe o încercare de rescriere a contractelor care cer plata în euro. Germania, cel mai mare cumpărător, a calificat-o drept “şantaj” şi avertizase săptămâna aceasta cu privire la o potenţială situaţie de urgenţă în cazul în care livrările vor fi reduse.

    Însă vineri nu existau semne de întrerupere imediată. Fluxurile au rămas stabile prin două dintre cele trei conducte principale care aduc gazul rusesc în Europa – Nord Stream 1, care traversează Marea Baltică, şi în Slovacia, prin Ucraina.

    Fluxurile prin cealaltă rută principală, conducta Yamal-Europa peste Belarus, s-au inversat, aducând acum gaz din Germania în Polonia, dar acest lucru se întâmplă ocazional şi nu indică neapărat o nouă politică.

    Gazprom, gigantul rusesc de stat din domeniul gazelor, a declarat că a continuat să aprovizioneze Europa prin Ucraina, în conformitate cu cererile consumatorilor, care au scăzut doar cu o fracţiune faţă de joi.

    O sursă declarase pentru Reuters că unele contracte implicau livrarea de gaze înainte de a se face plăţile, sugerând că s-ar putea ca robinetele să nu fie închise imediat.

    Putin a declanşat pe 24 februarie pentru ceea ce el numeşte o “operaţiune militară specială” de demilitarizare a Ucrainei. Ţările occidentale o numesc un război de agresiune neprovocat şi spun că scopul real al lui Putin a fost să răstoarne guvernul Ucrainei într-o campanie care a eşuat până acum, din cauza rezistenţei puternice a ucrainenilor şi a logisticii ruseşti slabe.