BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Blugii viitorului vor deveni „verzi”. Ce se va întâmpla cu industria blugilor

    Pe măsură ce consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de aspecte legate de mediu, pionieri din industria globală a denimului încep să acorde şi ei mai multă atenţie asupra mijloacelor de producţie, potrivit unui articol publicat de BBC.
    „Oricine poate intra aici, chiar şi fără programare. Prin asta creăm transparenţă”, spune în materialul BBC Han Ates, fondatorul unei mici afaceri din domeniul producţiei blugilor, aflată în Londra.

    Transparenţa a devenit un cuvânt viral în fashion, pe măsură ce din ce în ce mai multe branduri au vrut să demonstreze cât de bine se poartă cu angajaţii şi cât de prietenoase sunt cu mediul. Prin deschiderea uşilor fabricii, Blachorse Lane Ateliers şi-a propus să arate potenţialilor clienţi că fabrica este curată, cei 20 de angajaţi sunt fericiţi şi blugii merită păstraţi – nu aruncaţi la finalul fiecărui sezon.
    Ates a spus că materia primă vine de la producători din Japonia, Italia şi Turcia care au fost vizitaţi anterior chiar de el pentru a se asigura că au practici sustenabile, în contextul în care producţia blugilor poate polua foarte mult.

    Vopseaua albastră de pildă nu este preluată imediat după aplicare de ţesătură, prin urmare, pentru a-şi păstra culoarea, blugii trebuie vopsiţi de mai multe ori.Apoi, un producător de blugi va spăla de mai multe ori ţesătura, pentru ca aceasta să aibă culoarea potrivită, creând şi mai multă apă reziduală, potrivit consultantului în industria fashionului Andrew Olah, citat şi el de către BBC.

    „Industria foloseşte o cantitate imensă de apă şi o cantitate imensă de energie”, adaugă Olah.

    Din ce în ce mai mulţi producători reciclează însă apa folosită: Saitex International, un producător din Vietnam de pildă, reciclează 98% din apa folosită, pentru restul de 2% are un sistem de evaporare special.
    Câteva dintre cele mai mari nume din această industrie lucrează împreună pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului: un alt exemplu este al Wrangler, care a anunţat introducerea unei noi tehnologii prin care usucă denimul fără să folosească apă, ci o spumă specială.

     

  • Cum a ajuns un simplu vas folosit pe post de cutie pentru mingi de tenis să valoreze 4,9 mil. dolari

    Cumpărat în timpul unei călătorii în China şi păstrat în familie vreme de trei generaţii, vasul de bronz cu toarte în formă de capete de fenicşi a fost oferit la un moment dat unui muzeu din Berlin care nu s-a arătat interesat de el, iar ulterior a fost refuzat de o casă britanică de licitaţii, care l-a identificat incorect pe baza fotografiilor trimise. În cele din urmă, a fost descoperit de casa elveţiană Koller Auctions şi identificat drept vas pentru ars esenţe parfumate chinezesc datând din secolul al
    XVII-lea. Scos la licitaţie, vasul s-a adjudecat pentru suma de 4,9 milioane de dolari. 

  • Încă 1.000 de trotinete electrice vor putea fi folosite în Bucureşti

    Primăria Capitalei va semna un nou acord, cu o altă companie, prin care societatea comercială va pune la dispoziţie 1.000 de trotinete electrice, care vor fi folosite contra-cost.

    Trotinetele vor fi limitate la viteza maximă de 25 km/h.

    „Primăria Municipiului Bucureşti va acorda sprijin în vederea obţinerii avizelor necesare pentru locaţiile destinate parcării trotinetelor. (…) Va sprijini demersurile societăţii de protejare a flotei de trotinete împotriva furtului sau actelor de vandalism”, se arată în proiectul de hotărâre.

  • Surpriză majoră: De unde vin majoritatea produsele folosite în restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell

    Grupul de restaurante Sphera Franchise – care deţine franciza brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell pe piaţa din România şi pe cea a KFC în anumite zone din Italia şi în Republica Moldova – cumpără apro­ximativ 70% din ingredientele şi alimentele folosite în pre­pararea produselor de la furnizori locali. E vorba de ingre­dientele folosite în localurile din România.

    „Peste 70% din alimentele şi din ingredientele grupului provin de pe piaţa din România, inclusiv categorii importante precum carne, brânză şi legume“, conform oficialilor Sphera.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Statul român a devenit noul proprietar a patru perechi de pantofi sport folosiţi

    O sentinţă pronunţată de Judecătoria Alba Iulia arată că statul român a intrat în posesia a patru perechi de pantofi sport folosite, dintre care trei de marcă, obiecte ridicate de la un bărbat cercetat de poliţişti şi ulterior condamnat la închisoare cu suspendare, care nu a fost interesat să-şi mai recupereze bunurile.

    ”(…) constată trecerea în proprietatea statului a lucrurilor aflate în păstrarea la IPJ Alba Serviciul cazier Judiciar, Statistică şi Ev. Operative, cu privire la care s-a dispus restituirea prin sentinţa penală (…) pronunţată de Judecătoria Alba Iulia (…), lucruri constând în: 4 perechi pantofi sport folosite din care o pereche marca Nike, două perechi marca Adidas şi o pereche fără marcă. Dispune predarea lucrurilor organelor în drept a le prelua sau valorifica (…). Definitivă.”, se arată în sentinţa pe scurt publicată pe portalul Judecătoriei Alba Iulia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Foloseau un vas pentru a ţine în el mingi din tenis. O vizită din partea unui evaluator le-a schimbat viaţa

    Un vas din bronz pe care o familie din Germania îl folosea pentru a ţine mingi de tenis s-a vândut recent cu 5 milioane de dolari.
     
    Evaluatorul Regi Preiswerk, invitat pentru a oferi informaţii legate de alte obiecte deţinute de familie, a observat imediat vasul de pe masă. După mai multe teste efectuate de specialişti, s-a dovedit că vasul din bronz avea o vechime de peste 300 de ani, fiind realizat la comanda unui împărat chinez, scriu cei de la DailyMail.
     
    În primă fază, casa de licitaţii a evaluat obiectul la 50.000 de dolari, însă interesul clienţilor a urcat preţul până la aproape 5 milioane de dolari.
     
    “Nu ştiu dacă familia respectivă avea un teren de tenis în grădină, dar acum cu siguranţă şi-l pot construi”, a declarat celor de la DailyMail un reprezentant al casei de licitaţii.

  • Cine este executivul din Silicon Valley care a cheltuit un milion de dolari pentru a trăi mai mult. “Vreau să prind 180 de ani”

    Născut în 1973, Dave Asprey a devenit cunoscut pentru rolurile executive deţinute în Silicon Valley. De-a lungul anilor a devenit însă supraponderal, cântărind chiar şi 136 de kilograme, iar asta l-a determinat să îşi schimbe modul de viaţă.
     
    Asprey e serios atunci când spune că vrea să trăiască până la 180 de ani. “Cineva trebuie să o facă, iar eu sunt dispus să mor încercând”, a declarat el celor de la BBC.
     
    Deşi mulţi l-ar cataloga drept excentric, Asprey spune că este primul biohacker profesionist. Mai exact, el foloseşte ştiinţa şi tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea – un soi de hacker al corpului uman.
     
    Regimul lui Dave Asprey e unul complex: îşi înlătură o parte din măduva din şirea spinării pentru a putea extrage celule stem care să îi fie, ulterior, injectate în tot corpul; petrece constant timp în camere de crioterapie (spaţii în care se foloseşte nitrogenul lichid pentru scăderea temperaturii corpului); face “băi” de lumina infraroşie şi multe altele.
     
    Până în prezent, Dave Asprey a cheltuit peste un milion de dolari pentru acest regim.

  • Cum reuşeşte un şef să îşi facă angajaţii să fie mult mai eficienţi: cine stă peste program este pedepsit şi amendat

    Program de resurse umane gândit în urmă cu 8 ani de Toshio Naito pare însă să dea rezultate: valoarea companiei a crescut de patru ori în perioada respectivă, scriu cei de la Bloomberg, fiind în prezent evaluată la 5 miliarde de dolari.
     
    Şi asta pentru că banii plătiţi se întorc în cele din urmă la angajaţi sub formă de bonus, unele suficient de mari pentru ca fiecare să-şi poată schimba maşina o dată pe an.
     
    Mai exact, compania a dezvoltat o monedă virtuală denumită “Will” care e folosită în tranzacţii. Astfel, cei care lucrează la Disco trebuie să plătească pentru orice serviciu sau facilitate şi pot să liciteze pentru diverse sarcini. Atunci când sarcinile sunt îndeplinite şi valoarea produsului creşte, companii îi recompensează pe toţi cei implicaţi.
     
    Productivitatea a crescut în mod semnificativ, în principal datorită faptului că nimeni nu mai vrea să participe la şedinţe care nu sunt absolut necesare. Un alt factor a fost “lupta” dintre ingineri pentru a obţine cât mai multe sarcini, crescându-şi astfel şansele de a obţine un bonus important.
     
    Orele suplimentare nu sunt doar descurajate, ci şi penalizate, fiind considerate o dovadă a productivităţii scăzute.
     
    Autorităţile din Japonia au recunoscut la rândul lor eficienţa programului, oferind companiei Disco un premiu pentru crearea “locului ideal de muncă”.

  • Cum se ţese arta

    Artiştii învaţă să ţeasă ca să se exprime, iar ţesătorii consideră că pictează cu fire de lână sau alte materiale, creând opere de artă textilă. Ambele categorii apelează însă la tehnologie pentru a crea modele complexe sau pentru a descoperi materiale noi din care să lucreze. Printre artiştii ţesători se numără Brent Wadden, scrie Financial Times, care foloseşte fire de bumbac şi lână recuperate de la alte articole şi la ale cărui expoziţii se înghesuie colecţionarii, Heather Cook, care-şi vopseşte atent firele înainte de a se apuca de lucru, sau Ethan Cook, care mai întâi îşi ţese lucrările la război, după care şi le înrămează ca pe tablouri. Artista daneză Astrid Krogh ţese fibră optică, conectându-şi apoi lucrările la surse de lumină colorată, ce dau impresia că firele ţesăturii îşi schimbă culoarea. La rândul său, artistul american Channing Hansen apelează la tehnologia modernă pentru a  crea modele complexe pentru lucrările sale de artă textilă, tricotate din fibre colorate. Finlandeza Ulla-Maija Vikman pictează pe firele pe care le va folosi, după care le asamblează ca să formeze imaginea gândită. Chiar dacă artiştii apelează la tehnologie ca să-i ajute în realizarea lucrărilor lor, experţii de pe piaţa operelor de artă susţin că publicul apreciază operele acestora mai ales pentru senzaţia de prezenţă a creatorului în creaţia lui datorită imperfecţiunilor şi greşelilor inerente care apar în transpunerea viziunii lui într-o ţesătură.

  • Patriarhia Română, profund indignată de o piesă de teatru din Cluj: Foloseşte batjocoritor simbolurile religioase

    Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române transmis, miercuri, în cazul spectacolului de teatru ar fi vorba de un act de propagandă ideologică anticreştină, care nu poate fi scuzat sub pretextul unei „manifestări aşa-zis artistice”.

    „Patriarhia Română a luat act cu profundă indignare de spectacolul de teatru <Eu sunt! Şi?> prezentat la Cluj-Napoca în cadrul <Săptămânii Mândriei> a minorităţilor sexuale. Conţinutul indecent al acestei reprezentaţii include folosirea batjocoritoare a unor simboluri religioase creştine, mesajul transmis fiind unul deliberat blasfemiator. Asemenea atitudini jignitoare la adresa covârşitoarei majorităţi a românilor, etichetarea negativă a credincioşilor creştini, ofensarea repetată a sentimentelor religioase dezbină societatea şi denotă intoleranţă tocmai din partea acelora care fac apel în mod insistent la toleranţă. Considerăm că este vorba de un act de propagandă ideologică anticreştină, care nu poate fi scuzat sub pretextul unei manifestări aşa-zis artistice”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii Patriarhiei Române susţin că prin Legea cultelor „sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase”.

    „În consecinţă, pledăm pentru respectarea legii în spiritul şi litera ei. În acelaşi timp, îndemnăm la promovarea decenţei în spaţiul public, ca premisă pentru o reală toleranţă”, se mai arată în comunicatul Patriarhiei.

    Potrivit unui comunicat al organizatorilor „Săptămânii Mândriei” transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, spectacolul de teatru „Eu sunt! Şi?” a fost pus în scenă de o companie independentă, Teatrul Bagaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro