BusinessMagazin

Tag: firme

  • Nu am nimic cu ele, dar prefer să nu lucrez cu companiile româneşti. Spune un antreprenor român

    Valentin Văcăruş, managing director şi principalul acţionar al Godmother, o companie de organizare de evenimente cu afaceri de
    4 milioane de euro şi 30 de angajaţi: „Nu am nimic cu firmele româneşti, cu antreprenorii români, dar prefer să lucrez cu multinaţionalele. Asta e politica noastră”.

    Un antreprenor român cu o firmă 100% românească spune clar, cu subiect şi predicat, că preferă să lucreze cu multinaţionalele, cu firmele străine, decât cu antreprenorii români, cu companiile româneşti.

    De ce?

    Antreprenorii români sunt imprevizibili, îşi schimbă ideile peste noapte şi tot timpul ştiu pe cineva, un văr, o cunoştinţă care ştie pe cineva, care poate să facă un lucru mai ieftin.

    Multinaţionalele sunt mai clare, ştiu ce au de făcut, au strategiile lor şi ştiu, de exemplu, că la anul trebuie să organizeze un eveniment, se gândesc acum la el, alocă buget şi fiecare dintre cei implicaţi în respectivul proiect ştie ce are de făcut.
    Nu cred că politica lui Valentin Văcăruş este singulară, nu cred că el este o excepţie.

    Acum patru ani, la o întâlnire la Braşov între Volksbank şi clienţii ei, antreprenorii români se întrebau retoric ce mai este românesc în România, în economie, în industrie, în bănci, iar pe de altă parte mie la sută vor să lucreze cu şi pentru multinaţionale, pentru că acolo lucrurile sunt clare şi nu ai probleme cu plata facturilor şi încasarea banilor.
    În aceste condiţii, dacă antreprenorii români se evită între ei în business, bineînţeles nu toţi, cum poate să crească businessul românesc, cum pot apărea antreprenori români?

    Investitorii străini, multinaţionalele, atunci când preiau, când cumpără o companie, încep să îşi aducă şi furnizorii lor de servicii. Francezii lucrează cu francezii, austriecii cu austriecii, nemţii cu nemţii, americanii cu americanii, iar românii vor să lucreze cu toţi dinainte, mai puţin cu românii.
    Aşa cum spunea şi Valentin Văcăruş, antreprenorul român tot timpul ştie pe cineva, tot timpul ştie cum se face un lucru, tot timpul este prezent peste tot şi în final nu îi mai rămâne timp pentru business.
    Românii vor să lucreze la multinaţionale ca primă opţiune, apoi la stat şi, în final, ca o ultimă alternativă, preferă să meargă la o companie privată românească.

    Pe lângă faptul că antreprenorii români nu vor să lucreze cu firme româneşti, cu alţi antreprenori români, mai sunt şi angajaţii, cei mai talentaţi, care preferă să meargă la multinaţionale decât la firmele româneşti.
    Privatizările, investiţiile străine greenfield, achiziţiile de companii şi de branduri româneşti au dus ponderea multinaţionalelor în businessul românesc la 50%, faţă de 46% cât au companiile private româneşti şi 4% cât mai are statul.

    Iar tendinţa este ca multinaţionalele să câştige teren, mai ales după anii de criză în care firmele româneşti au fost lovite din plin şi au fost nevoite să se retragă de tot sau să facă mai mulţi paşi în spate.
    Este greu, dacă nu imposibil, de schimbat mentalităţile din business, mai ales ale antreprenorilor români. Treptat companiile româneşti vor pierde teren pentru că nu toată lumea va dori să lucreze cu ele şi nu vor avea acces, poate, la cele mai bune servicii. Dar mai mult pentru că nu îşi dau business reciproc nu vor putea să crească.


    Iar acest lucru este cel mai rău în business şi din care toţi vor avea de pierdut.

  • Cum să pui natura la treabă

    Soluţia ar putea veni de la natură, susţine o companie numită Faber Futures, a cărei fondatoare, Natsai Audrey Chieza, coordonează eforturile de perfecţionare a unui sistem de vopsire a textilelor cu ajutorul bacteriei Streptomyces coelicolor, care elimină în mediul înconjurător un pigment care poate fi roz, albastru sau violet.

    Colorarea materialelor se face prin introducerea acestora în recipiente în care se află culturi din această bacterie, iar cantitatea de apă necesară este de 500 de ori mai mică decât la vopsirea obişnuită şi nici nu se folosesc chimicale toxice, susţine Chieza, care colaborează deja cu două firme din industria modei care vor să testeze noua soluţie. 

  • Casă şi prieteni la pachet

    Cei care optează pentru co-living nu o fac numai pentru a plăti o chirie mai mică împărţind o locuinţă cu alţi oameni, ci şi din dorinţa de a intra într-o comunitate în care să-şi petreacă o parte a timpului liber, scrie Wall Street Journal. Există deja o serie de firme care oferă asemenea servicii, cum ar fi Ollie, Common, Starcity, PodShare, WeLive şi altele, iar oferta lor este atractivă mai ales pentru tinerii care abia îşi formează grupul de prieteni după absolvirea facultăţii.

    Unele dintre aceste companii au în administrare proprietăţi imobiliare special amenajate pentru co-living, cu dormitoare separate şi spaţii comune, în timp ce altele oferă un serviciu în stilul Airbnb, intermediind închiriatul de locuinţe de la diverşi proprietari către persoane care doresc să locuiască la comun.

    Pe lângă punerea la dispoziţie a spaţiului de locuit, firmele din domeniu se ocupă de utilarea spaţiilor comune, instalarea de internet wireless şi oferirea de servicii de curăţenie – astfel, chiriaşii nu trebuie să îşi bată capul nici măcar cu cumpăratul de şampon sau săpun. În plus, acestea organizează evenimente în cadrul cărora cei care locuiesc în clădirile transformate în spaţii de co-living să se poată cunoaşte şi împrieteni.

  • Principalele ameninţări cibernetice pentru firme în 2018 – VIDEO

  • Poliţiştii efectuează percheziţii la firme controlate de Carmen Adamescu. La cât se ridică prejudiciul cauzat

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează, la ora transmiterii acestei ştiri, 7 percheziţii, în Bucureşti. Activităţile se desfăşoară la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei, prin delapidare şi evaziune fiscală.

    Potrivit unor surse MEDIAFAX, firmele ar fi controlate de Carmen Adamescu, fosta soţie a lui Dan Adamescu.

    ”La data de 10 octombrie a.c., poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 7 mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi evaziune fiscală.

    Din cercetări a reieşit că persoanele bănuite, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate <închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii>, ar fi încheiat mai multe contracte de management, respectiv de prestări servicii, prelungite sau modificate prin acte adiţionale succesive, cu alte societăţi comerciale controlate direct sau prin intermediari. În baza acestor contracte, s-ar fi efectuat plăţi cu consecinţa prejudicierii societăţii, prin delapidarea acesteia cu sumele plătite în baza facturilor fictive emise de firmele controlate”, precizează IGPR într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru PRIMARI IMPOTRIVA Bucureştiului. Care sunt oraşele care au au înfiinţat Alianţa Vestului şi care nu mai vor să stea la MILA Bucureştiului

    Pe acelaşi model, Clujul, Timişoara, Aradul şi Oradea vor să creeze o asociere în urma căreia să deblocheze dezvoltarea acestei zone.

    „S-a scurs ceva timp de când noi, domnul primar Bolojan (n.r. Oradea), Falcă (n.r. Arad), Boc (n.r. Cluj-Napoca), am convenit să constituim Patrulaterala Vestului. E o structură informală, menită să ne permită, pe de-o parte, să facem schimb de idei între noi, de experienţă, dar şi să iniţiem împreună proiecte mari, care ies din matca celor patru oraşe şi au impact regional şi răsfrângere naţională şi europeană.Ce ar însemna să avem o legătură rapidă între cele patru oraşe sau o autostradă între cele patru oraşe? Pentru că relaţiile dintre ele sunt foarte strânse”, a anunţat Nicolae Robu, citat de tion.ro.

    Tudor Duică: „Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles”.
    Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles.

    Primarul Timişoarei a ţinut să anunţe el colaborarea, de altfel fiind şi primul vorbitor în cadrul mesei rotunde la care a participat. Susţine că se doreşte ca Patrulaterala Vestului să fie un exemplu de conlucrare şi de cooperare.

    „Noi vrem ca în această echipă să dăm şi un exemplu naţional de conlucrare, de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, care sunt inaccesibile fiecăruia în parte. În primul rând pentru că nu ai cum să obţii o sursă de finanţare dacă vii cu o bucăţică dintr-un astfel de proiect mare, trebuie să vii cu întregul. Or, se ştie că UE are şi proiecte majore şi se pot obţine bani şi direct de la Bruxelles. Sunt mai multe surse de finanţare şi noi vrem să ajungem să accedem la ele şi vom începe să lucrăm efectiv în cadrul acestei patrulaterale a vestului”, a completat Robu.

    Edilul Timişoarei spune că nu doreşte să se creadă că în strategia celor patru primari intră doar infrastructura. În egală măsură, potrivit lui Robu, colaborarea lor pune accent pe cultură, pe educaţie, pe sănătate, pe afaceri.

    Potrivit primarului din Arad, Gheorghe Falcă, cele patru oraşe au semnat, de fapt, un document de lucru, iar scopul este scoaterea la lumină a frumuseţilor din fiecare zonă.

    „Cele patru oraşe au semnat un document de lucru şi apoi vrem să semnăm cu alţi primari. Sunt patru mari teme, una este Capitală Culturală Europeană. Cultura se poate întinde pe tot ceea ce înseamnă zonele frumoase din Caraş, de potenţialul istoric din Hunedoara, de ceea ce înseamnă vinurile din Arad, de ceea ce înseamnă apele termale din Oradea, de ceea ce înseamnă potenţialul turistic al Clujului”, a spus şi Gheorghe Falcă.

    Parteneriatul este foarte important şi pentru oraşul Oradea, din punct de vedere al conectivităţii, pentru că există o legătură foarte importantă între aceste oraşe, a ţinut să precizeze şi Ilie Bolojan.

  • Dăncilă: Prin modificarea legii insolvenţei dorim redresarea firmelor şi protejarea banilor publici

    ”În prezent peste 28.600 de contribuabili cu creanţe bugetare se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa. Apoi valoarea obligaţiilor fiscale acumulate după data intrării în procedura insolvenţei arată o creştere cu 15% faţă de valoarea arieratelor înregistrate la data intrării în insolvenţă. În aceste condiţii, venim cu un set de reglementări care să facă mai eficientă procedura insolvenţei. Avem în vedere atât asigurarea condiţiilor pentru redresarea firmelor viabile, cât şi protejarea banilor publici prin recuperarea creanţelor la bugetul de stat”, a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În prima linie a retailului

    Una dintre acestea este Logicode (denumită iniţial AQ – Advanced Quality), înfiinţată în 1993, în Zalău, cu sprijinul asociaţilor de la Alfasoft, una dintre firmele de succes din acea perioadă, povesteşte Dorel Dragoş, managing partner al companiei.

    „Ne-am propus să activăm în domeniul automatizărilor industriale. Întâmplarea a făcut ca unul dintre echipamentele importante să includă un conector pentru un cititor de cod de bare. Studiind rolul acestuia, am înţeles rapid avantajul major oferit de această tehnologie: reducerea semnificativă a erorilor umane în înregistrarea datelor.”

    Mai mult, explică Dorel Dragoş, oricât de puternic este sistemul IT care susţine deciziile manageriale ale unei companii, el depinde de calitatea datelor înregistrate în acesta. Prin urmare, a văzut oportunitatea şi a decis să se dedice exclusiv acestui domeniu.

    „Soluţiile promovate de noi aduceau un plus de vizibilitate şi productivitate; într-o perioadă în care majoritatea companiilor erau de stat, prea puţini manageri, indiferent de nivel, îşi doreau transparenţa. Priorităţile erau altele.”

    Managerul firmei Logicode spune că un moment important a fost intrarea multinaţionalelor în România, în special a celor din retail. „Fiecare punct de vânzare deschis în România demonstra, unei audienţe largi, beneficiile tehnologiei barcode, adică reducerea erorilor umane şi creşterea productivităţii.” Mai mult, explică el, acestea au cerut furnizorilor locali marcarea produselor livrate cu cod de bare, ceea ce a condus la utilizarea tehnologiei şi de către firmele româneşti.

    Principalii clienţi ai Logicode sunt companii din toate domeniile, ce investesc constant în tehnologie care să îmbunătăţească procesul de vânzare, cu efecte majore în creşterea competitivităţii lor.

    Dorel Dragoş îşi aminteşte şi de un moment de cumpănă în viaţa companiei, venit ca urmare a crizei financiare din 2008, care a blocat practic majoritatea investiţiilor. „A trebuit să închidem linii de business şi biroul din Bucureşti, dar am reuşit să depăşim momentul”, descrie Dorel Dragoş perioada respectivă.

    Au urmat o evaluare a direcţiilor strategice şi decizia de a transfera experienţa acumulată în soluţii simple, dar cu impact semnificativ în performanţa financiară a companiei. În acest context au ales să extindă portofoliul de soluţii şi au lansat ExtendPro, o soluţie de tip software as a service (SaaS) destinată IMM-urilor, care permite utilizarea terminalelor mobile în activităţile de recepţie, inventariere, livrare şi preluare a comenzilor de la clienţi. Reprezentanţii companiei susţin că această soluţie asigură creşterea productivităţii angajaţilor prin accesul în timp real la informaţiile din sistemul de enterprise resource planning (ERP), prin utilizarea tehnologiei barcode în identificarea automată a produselor şi prin salvarea datelor rezultate direct în ERP.

    Beneficiind de date exacte şi actuale culese cu ExtendPro, ERP-ul oferă o imagine reală asupra resurselor disponibile, astfel încât deciziile de business să poată fi luate corect şi la momentul oportun, explică Dorel Dragoş.

    Până în prezent, primele funcţionalităţi integrate de ExtendPro şi făcute disponibile în zona operaţională sunt cele legate de gestiunea stocurilor (Inventory Management) şi comercial (Sales Force Automation), având ca piaţă ţintă IMM-urile ce activează în comerţ şi producţie.
    „Asigurarea forţei de muncă este o problemă reală la nivelul întregii economii româneşti”, spune managerul de la Logicode. „Prin urmare, am externalizat o mare parte din servicii, păstrând în cadrul Logicode doar pe cei cu expertiză în domeniu. Înaintea crizei financiare am ajuns la un maxim de 32 de angajaţi, 20 în Cluj-Napoca şi 12 în Bucureşti.” În prezent, echipa numără 9 persoane.

    În 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 1,87 milioane de lei; pentru anul acesta, reprezentanţii acesteia estimează o creştere de 10% a cifrei de afaceri, datorată creşterii interesului pentru soluţia ExtendPro.

    Ce investiţii sunt însă necesare pentru o bună desfăşurare a afacerii? „Investiţiile sunt o necesitate şi au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru noi”, spune Dorel Dragoş. El oferă ca exemplu lansarea programului ExtendPro, care a necesitat o investiţie iniţială de 200.000 de euro.

    Managerul de la Logicode spune că piaţa din România este una cu resurse financiare limitate, dar diferenţele faţă de vestul Europei devin tot mai mici. „Libera circulaţie, standardele impuse de UE şi accesul la tehnologie ne ajută să evoluăm, atât ca mentalitate faţă de performanţa profesională, cât şi ca performanţă economică în ansamblu.”

    Apariţia firmelor româneşti pe acest segment este una firească, în contextul în care, la nivel internaţional, acestea au o istorie de mai bine de 65 de ani. Codurile de bare au fost folosite pentru prima dată în Statele Unite, pe 7 octombrie 1952, dar au fost adoptate pentru prima dată în magazinele americane abia în 1974, pentru că, până atunci, nu exista o tehnologie laser suficient de dezvoltată pentru a le putea citi. Primul produs scanat după codul de bare a fost un pachet de gumă de mestecat, cumpărat în 1974 dintr-un supermarket din Ohio.

  • Locuinţa care se adaptează vremurilor

    Firma de arhitectură MAIO de la Barcelona propune clădirea 110 Rooms, un bloc de apartamente ale cărui încăperi, mai puţin bucătăriile şi băile, sunt legate unele de altele fără spaţii de circulaţie, prevăzute cu deschideri cât pentru o uşă dublă şi care pot fi adaptate de locatari în funcţie de nevoile lor, scrie Financial Times. Astfel, dacă proprietarii doresc, pot avea numai dormitoare, numai sufragerii, împărţi camere în două sau le pot utiliza pentru orice alt scop, apartamentele putând fi transformate cu uşurinţă pe măsură ce necesităţile locatarilor se schimbă de-a lungul timpului. 

  • Companiile măturate de criză: 20 de firme româneşti lideri de piaţă acum un deceniu au sfârşit în insolvenţă sau faliment

    Compania din agrobusiness Interagro, controlată de Ioan Niculae, constructorii Romstrade (Nelu Iordache), Confort Timişoara (Georgică Cornu), distribuitorii de medicamente Relad, Polisano sau ADM Farm, distribuitorul de bunuri de larg consum Astral Impex din Arad, traderul de energie KDF Energy sau retailerul de încălţăminte Leonardo (Florin Panea) erau în 2009 lideri de piaţă în industriile în care activau, cu afaceri de sute de milioane de lei şi mii de angajaţi.
     

    Toate aceste companii au fost puse la pământ de criză, iar o parte din ele au deja eticheta de faliment trecută în dreptul businessului la Registrul Comerţului. Măturate de criză, de anchete penale în care au fost implicaţi acţionarii, de competiţia cu mari jucători străini, 20 dintre cele mai mari 100 de companii antreprenoriale din 2009 nu mai au activitate în prezent. Aveau împreună afaceri de 12 mld. lei  şi peste 13.000 de angajaţi în 2009, arată datele din anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie. În 2018 zece dintre ele sunt dizolvate sau în faliment.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro